Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_210

PA G ţ CUVÎNTUL L
-ifc-
4=
■ < * Să trăieşti în fiecare CALITATEA — PRIORITATEA NR. 1 tri statornici şi» ne place
| W | | u t y | f f e l U I I I i l zj,. în fiecare schimb bucu- să spunem* âvem cuvinte
t'IÎS; muncii bine feeiţfe F de laucffi des la ei. *
- Iată o bucurie care o w muncii noastre — - ...Cuvfete de laudă pe
trăiesc muncitorii Turnăto­ «are şi ttoi le consemnăm
riei? nr. 1, „Turnătoria m* cu multă plăcere. La adresa
cum esfe şfeută la beneficiarii au euv inie tfanătaruîriî şef de eOftipă
Oofafeinatul Siderurgie „Vic­ Mireea, Ştefănescu, a cole­
gului său.Toader loja, topi-
toria" Călan. Este o denu- de laudă!“ torului Marcel Turdăşan, a
Există-, acum, un „drum- — Hai să. vedem şl ci- ; mire bine gîndită: de aici, ! maistrului de' schimb Au­
general al speranţelor" teva tocuri un le iţi ai-ut de la această secţie „ve­ rel Mihăeseu, âm fapt, la
pentru marea majoritate a „noroc". Or, la dumnea­ che" au plecat şl s-au în­ adresa tuturor celor care
cetăţenilor României» înco­ voastră „norocul" nu clniă- chegat alte colective de muncesc fa- vechea turnă­
tro mergfinr ce vom. găsi reşte prea mult ?... turnători la secţiile mai Ignat Lazăr, aflat la dato­ probleme. Decît bune. Com­ torie, vorbele de laudă şi
pe parcurs, ori Ia capăt ? — Ba, ca orice în viaţă, riou Înfiinţate. rie în schimbul de zi. Ne-a binatul Siderurgie Hune­ apreciere- încununează o
(Dar oare poate, exista cu noroeul este sau nu aste. *rr î<fu greşim deci dacă spus: doara, Combinatul siderur­ muncă bine făcută, cu
■adevărat un capăt, un fi­ şi eu geologii. Âvem Vreo spunein că turnătoria ve- — Utilaje de turnare gic Reşiţa, Combinatul Side- multă sudoare, dar cu dă­
nal într-o eVeluRe socială? 12 peritnetre UJKte munrim; ş che a fost nucleul de bază pentru eţelaru: lihgfeîereţ. rurgic de Oţehiri Spesriale ruire;. eu= suflfe og**:*jaiee£4
Ointr-un punct de vedere, La CaracF, dfe exempfa, af acfaaîei generaţii de pîl'nii, maseibte; anumite Tîrgovişte, COmbinatui- Me­ fa fiecare prodh* ce iese
ar fi groaznic pentru noi, după numai vreo, 401 afe de. muncitori turnători de la piese unicat, şi de serie:., talurgic Cîmpia Turzji, din miinile lor măiastre.
toţi!). In fine, asemenea galerie de coastă, afe a- C. S. „Victoria* eălan. guri de viat pentru? farnaie, Cofabinatul .SMefergie, Ca­
întrebări — dacă în viaţa juns într-o zonă Cloniană. — Şi rămîne — conti­ uşi, rame pentru cBcSerii, o 1 lfei sînt fefeficfariii noş­
. socială ait un caracter mai nua cu mîndrie domnul bogată gamă de piese de
, mult sau mai puţin răsco- Apoi, ia Ciungani ■ „noro­ inginer Nicolae Ivaşcu, şe­ schimb pentru sectoarele,
laoîs -- In situaţia unor cul" ne surîde, fn sensul că fei secţiei. Avem meseriaşi mecanice şi altele. Benefi­
: efomenii confeete. de acti­ după explorarea prin pu­ de nădejde, cu multă ex­ ciarii noştri sint mulţi, ...Şi, totuşi, ce
vitate capătă un drama­ ţuri de cercetare am n- perienţă, care pun dragos­ dar mulţumiţi de calitatea
tism deosebit. Aşa este, de juns aproape de faza tre­ te şi: dăruire în meseria produselor pe care le fabri­
-pildă, drumul... căutători- cerii Ja foraje. In octom­ lor. Există la noi o ade­ căm.
lor de comori, adică ai geo­ brie începe explorarea pe­ vărată tradiţie îh meseria — Stimate domnule Fîr-
logilor. al sondorilor, mi­ rimetrului Dealu Mare — dfe turnător.. Din tată în git Mogoşan, în calitate de
nerilor şi celorlalte cutego Podele,, prin puţfei de fiu.. Am exemple destule. director comercial, vă nf- (Urmare din pag, l) departe în funcţie, în dis­
rit de oameni care mun­ cercetare. Şi exemplele Dar există şi? d mîndrie gSm să ne spuneţi care tribuirea, buteliilor se cre­
cesc în unităţi**; de pfas- bune pot continuu de a face lucru; de -bună sfat beneficiarii şr ce pă­ de, formaţiuni politice, ete.» ează adevărate asalturi a-
pecţiuni fe explorări geo­ *-> Dar,, ne puteţi. spune calitate. • reri an ei despre cali­ cit şi a independenţilor, de şupra depozitului Sau ma­
logice. .Căutăm zile, fam şi un im sau două, unde — ©e fapt. ee piese pro­ tatea produselor ce se rea­ cele mai multe ori cu o co­ şinilor, gospodărirea ora­
f e eMar teri fa a speranţele oamenilor au f e ţ i aici? — am pus în­ lizează la Turnătoria nr. l? loratură politică mascată, şului lasă de dorit, plinea
sfi..ţggk dacă întotdeauna răfeas fet în faza de... spe­ . — Gu calitatea nu avem rămîne ca: un criteriu sfînt uneori nu se poate mînca,
vonagăsi minereurile pe. ranţe? trebarea domnului inginer de orientare pentru, abso­ abuzurile de toate genu­
Care îe dorim să le des:o- -*■ Desigur. Avem cazul lut toată lumea — opţiu­ rile se înmulţesc, bişniţa
jjeritn şi să- le punem ^ în perimetrului' Vălişoara , -ă nea electoratului. înfloreşte sub ochii îngă­
valoare pentru ,ţată“ — Pornirea. Cercetarea s-a Prefecturile, aşa cum este duitori ai forţei de ordine
de-» mărturisit,, recent» dl, făcut prin 10 foraje *. pfeă cazul şi în judeţul nostru,, şi nu sînt singurele nea­
fag; Pete» Nfe?ă» b § ‘ , acum, n-am' găsit nimic eon- chiar şi dacă riiTau: In, frun­ junsuri şi dureri ale; ora­
căzii I.P.E.G. Brad. ’efadent. Am început şi al te un prefect membru ai şului Brad.
acest mod — a continuat- t l-tea- foraj; - Frontului Salvării Naţio­ Faţă de toate acestea,
interlocutorul — despre Consiliul Director al Fron­
nale, duc la îndeplinire o-
fem efe noastră, a geologilor, — Se pare eă" speran­ rientările politice ale F.S.N., tului salvării Naţionale clin
Jar pute»: spune că este ţele S-au strîns in acest oraşul Brad îşi declină ori­
' formată din oameni cu spe­ foraj; cu ■ numărul 11? iar la rindui său această ce răspundere,., fiind1 în
mişcare politică răspunde
ranţei Vă daţi seama, dacă — Aşa este. în faţa alegătorilor săi, în ' imposibilitate de. a con­
rut, găsim nimic, nu numai . — ţ>aţi-mi nişte nume de faţa întregii ţări. Lucru­ tribui Ia remedierea si­
că ţara rămîne săracă, dar, oameni „din aeesfc loc, pen­ rile par simple şî firefti, tuaţiei.
păgubim şi noi pentru că tru* că- er se pot- numi încă cererile îndreptăţite, în­ Totuşi, ee facem Dom­
au ne cîştigăm salariul..." „Oameni pe drumul spe­ deosebi acolo unde cîşti- nule- Prefect?’ Mai aşlep-
ranţelor". *
— Pînă acum. mă.refer gător în alegeri s-a dovedit tăm ? Nu maţ avem ţncre-
ounwi la' 1996, obiectivul — Păi, i-aş elua&era pe a fi- Fi-ontul Salvării. Naţjo dere in diversele termene
dumneavoastră a primit sa­ sondorii , Neagu loan — tiaie.. ■ ; pe care fa le-aţi comu­
lariul tună de lună, dom­ sau loan Neagu, cum îi Nu aceîăşf lucru se în- nicat şi î» cadrul cărora
nule inginer T scrieţi: dumneavoastră prin - tfmplă la Brad, unde s-au urma să soluţionaţi proble­
— Da. Spre deosebire de ziare —, Petru Costea, Ion purtat discuţii nunjeroa.se ma primăriei ia- Brad.
alte Irigăd-surori din ju­ Sieoie, Adrian Tîcfe. A- cu reprezentanţii? prefectu­ F-rontul Salvării Naţio­
jung ?
deţul nostru, activitatea rii, s-a înaintat p fistij ca. nale din oraşul Brad vă
pe care am/desfăşumt-o in : — Ajung. Şi- vă, mulţu-, propunerile Frontului Sal­ asigură că poate şi este
gcest fe s-ff- feseris în li- ■ mesd. Iar geotojSăfari- ta w» vării Naţionale pentru pri­ capabil să-şi" asume con­
mitele necesare de eficien­ neral, le urez .să au-t p&* mărie, dar nu s-a: schimbat ducerea oraşului pînă la
ţă Deci, stăm bine cu pre­ răsească speranţele. £ Fără; nimic . pînă în acest mo­ viitoarele alegeri şi întrea­
ţul de eest. şt se.ivita t-a ele ce ne-atri face? „ ' ' ment. In c’eîe* opt luni de ga responsabilitate faţă de
este rentabilă. Pînă în pre­ conducere a actualei pri­ .alegătorii săi*- avînd tot­
zent, zic. % M â «K «SOOITA mării, pentru oraş practic odată şi obligaţii faţă de
nu s-a făcut nimic. în aceştia. Rămîne ea dum­
comerţ elementele surpriză neavoastră să- decideţi a-
abundă. Gestionari cu ante­ ccastă responsabilitate fi­
Consideraţii jasto cedente penale sînt- repuşi rească, conform ţinui curs
normal al politicii pe care
în funcţie, ba ehife reabi­
litaţi juridic, alţii cu măr­ o duceţi fa fruntea pre­
Domnul Aurel Oprcan, tru muncile prestate de că­ furi dosite sau comerciali­ fecturii, aceea? a Frontu­
din Veţeî, ne serie un ar­ tre S.M.A. pe terenurile zate peste liotfre» lăsaţi, mai lui Salvării Naţionale.
ticol „încotro agricultura, ■•.v.v.v v w ^ftvW W r»vw -ri. „ r . v w w w v b w r r ,
ţăranii - eocsidteraţiile . agricultorilor particulari,
pe care le face sînt de bun- tn legătură cu această pro­
simţ, realiste, revigorarea* blemă, sfetem informaţi . BşKa — in spri^mit dezvoltării
agriculturii, în condiţiile că se vor stabili noi tarife
economiei de piaţă, fiind! pentru lucrările efectuate Desen de DORINA FTUL CRAN©
sfrihs condiţionate şl de cu tractoarele şi utilajele agriculturii şi tib.rei iniyative
preţui-He practicate pen­ din dotarea S.M.A.
(Urmare ă i» tufei şi dacă are sau nu
datorii la bugetul statului,
ca bancă comercială şî de cererea de credite semna­
dezvoltare, care efectuează tă de ambii soţi, precum şî
operaţii de creditare, finan­ cei doi giranţi» De men­
o r a r t i n K B f i e ţare, decontare şi plăţi In ţionat că acordarea credi­
numerar,, precum şi ope­ telor se poşte face fa nume­
(Urmare din pag 1J lO-r-12 arii. Dar eficien­ altfel, forurile locale 0 nier una n-ar puţea fi raţiuni de decontări ex­ rar sau pe bază de scri­
soare dte garanţie. Efa a-
ţă, este condiţionată nu consideră demn de a de­ (fcstiriată eşpîlfer judfefe terne, de încasări şt plăţi semeneaş reamintim eă; şi
— Mdteriaîiit umam se­ numai de valoarea mate­ veni o „Vale a toirei". lut (ce reprezintă- 3b fa în valută, atft pentru uni­
lectat este pe măsura rialului uman. ci şi de Şi, pentru împlinirea- a- sută din totalul' celor #$,• tăţi şi asociaţii agricole, primăi'ilie. au datoria să
ţină esrect registrul gaju­
dezid'eratittui ? capacitatea cadrelor di­ cestui vis. facultatea noas­ falşi), copiilor ţării ?! cît şi pentru producătorii lui, potrivit comunicării
particulari. Totodată
se
— Obligatoriu ! Din dactice. tră nu poate- fi* decît de tru această problemă nu cuvine să precizăm că ter­ făcute de către băşică, din
punctul nostru de vedere, — Facultatea de Ingine­ bun augur: mai există timp-: ea fal­ menul de rambursare a controalele efectuate rezul-
absolut necesare sînt in­ rie Efcommică fa profil — Putem considera în­ se rezolvă, ori rămîne creditelor pentru diferite tind că fa- acegt sens se
teligenţa nativă- şi capa­ Turism* şi Comerţ, Interna- ‘ cheiate tribulaţiile înce­ nerezolvată. Din cauza; ei investiţii Sra stabilit să fie (nai semnalează unele nea­
citatea- de reacţie a stu­ ţional este unică în ţară. putului ? am şi scăzut eifra de şefa de? 5 ani, în atribuţiile băn­ junsuri.
dentului. Memoria se va Cum S-a decis înfiinţarea — Greutăţile au fost larizare; de la 200 ia 12ft cii intrînd şî verificarea ■ Avînd permanent uşile
dezvolta pe parcursul ei la Sevd £. /. • inerente şi nu ele ne-au Privind în; perspectiva utilizării' fondurilor fa larg deschise spre susţine­
cursurilor, printr-ur» sis- — Vedeţi, eaosîsfemul şi speriat, ci de înţe­ următorilor 3 afe *sp»- scopul pentru care au fosţ rea acţiunilor menite să
fcm ampBficator. Testele fost, darnic ctt judeţul legere a factorilor locali. ţiul necesar unui cităte destinate. contribuie fa dezvoltarea
de Ba finele fiecărui an dumneavoastră, străveche Concret —, feobtemâ lo­ universitar complet nu în legătură cu acordarea producţiei agricole şi libe­
far noi mr
există,
ne
universitar au menirea să ,vatra de românism şi mie chului este încă nerezolr putem permite să ne com­ creditelor, este de reţinut rei iniţiative fa acest de­
verifice * progresul. Şi personal îmi pare a mi­ vată. Facultatea trebuie promitem. . că se ?er îndeplinite unele menţii, Sucursala Jude­
numaî în funcţie de acest nune. Cu puterile noas­ să aibă o identitate şi *v - — Vă mulţumesc şi, fa condiţii, în baza prevede­ ţean# a Băncii pentru Agri-
progres, universitatea îşi tre, ae-am străduit să ceasta i-o dă,, în optimismul ee «să caroc- rilor Decretului ar, 54/1990, euîturS şi TnSustrie Aii-
va dovedi eficienţa. Sîn- ştergem din negrfe. unul riad, elădirea ce-o adă­ temeaaw, dafrmb w t*' intra care amintim.: pre­ meafe»ă reprezint# o insli-
tefe aeum kt începutul u- judeţ cuusseife pfaă «- posteşte. Deva are atitea . s& Asmsider Uni*tss&a£m zentarea documentaţiei, pen­ taţîe fa caro solicitanţi! pot
nuf experiment, pe care-1 cum, dow penttu cărbu­ ritădkd. frumoase, vechi şi dw Beetk — « tru obţinerea de credite, apel» eu încredere» şî ’şi-
gâeverfaţ» eliberată de pri­
guranfa că vor fi gprijfaiU
Vom auee pe parcursul b nele şt: fierul său. De eu ţradfee cutturafa. Oare mărie din care să rezhlte să-şi realizeze otffadfiveite
\