Page 3 - Cuvintul_Liber_1990_210

I, 27 SWTEWBWE T990
swn ' ~ V **

CONTRAPUNCT

Spre un nou între

limbaj de lemn ? Dintre numeroasele <so-' şt verdeaţă, srau făcut in u'noa PredoncscuJ. .„Nu s-a niei este că nici unul dig»
respondenţe venite pe a- cerc restrihs şi nu s a l'ăcat nimic ilegal. Eu ştia -re ee* care -i-aa, <?ai*struft
Că limbajul de lemn a peste fel de fel de „ema­ dresa redacţiei, îatr-una procedat corect S-au creat că există o listă ca cine garaj*? rai deţin maşiuf,
constituit una dintre ca• naţii"'. Domnul ten llles- din ziltele trecute, nei^r eap- motive de discordie; Nu- doreşte să-şr .Construiască unui diptfe aeeşba con-
dicta&tril o ştim , cu. a folosit intîmpdător tetfc atenţia 'scrisoarra sem- toţi au, sumele necesare -garaje. Stat doar două- struindu-i pentru « nepoa­
cu toţii. El ţi-a sâvîrştt (şi absolut coredtj cuvîn- nată- de demnul Betrean pentru* as investii ţar: pe de trei familii de bătrîni carte tă care „mi locuieşte în
lucrarea insidios, de-a tul „derulare*. Şi iată, azi, Glîeorglie, locatar- te blo­ alift parte toţi aa contribuit fac gălăgie pentru- 2 metri, bloc, dar care are maşi­
lungul anilor, duetnd trep­ talul in ţară asta a prins cul 67,, scara V, strada Be< la plantatul arborilor din- de pămînt" (doamna Cri-’ nă?..
tat la degradarea fără să sa „deruleze". Domnul jan, Deva, care sună ast­ faţă; Aici au fost luate şan). „Am fost Întrebată Aş;*, cum ne-au sugerat
precedent a celei mai no­ Petre Roman, pare-ml-se, fel :' „Mai mulţii jbcatarl decizii doar de elţiva- loca­ dacă Vreau garaj. Dar nu unii interlot-utori, întee-
bila avuţii naţionale care a vorbit odată despre un cu maşini proprietate per­ tari'' (doamnaUcana Glieor- vreau fără autorizaţie. băm. în nuiTieîe lor, sei-vS»
este limba română. Vino­ „pachet de legi*. De ar sonală dar şS dintre cei ghief); „Ras am fost iater- Na-mi investesc tenii te cîul de sistematizare al' Sb*fi»
vaţii acestui proces de tunci s-a umplut ţara de fără- au «nstiSB»: măriei M-umrtptatoă: Devc*
involuţie sînt cei care, „pachete" de legi, de rea de garaje metalice în dacă există regiemcnlArt
din oportunism sau din propuneri, de măsuri, de zonă, după ee arfe tăiat ar­ SCRISOARE DfN M ICRO 15 legale pentru* construire»
prostie, s-au străduit să te miri ce. Un parlamen­ borii, au demontat băncile de garaje in- preajma bla»
imite cu fidelitate retorica tar s-a referit la* ceva şi bătătoarele pentru co* nat în spital şi intr-o zi, ceva ilegali nesăgur" (prof. em-ilor, m ii eu teamă Ibi
dictatorului ţi a propa* „vîzŞvi? de altceva şi, de . voare — fără nici o apro- după revoluţie, cînd am Mai-ia Balacon). spatele blra uiui ta eau^k.
gandei de partid, folosind atunci „vizavi? a devejiit v bare., .că mimai penb-Us eă \ venii acasă, am, găsit de­ Am mai consemnat in.i’ t iar dacă . au fost autorizate
cam 500 de cuvinte da un răsfăţat al lexicului acum e democrate şi faec vastat totul te faţă : pomii: alte păreri pro si emira-, aceste construcţii, de* ce tou
bază, repetate pînă la românesc. Dincolo de fieeara cum Q tăie capul". tăiaţi, masa şi scaunele dar mar cu >e rr-ă elitra. au fost consultat; toţi, k»,
imlteciif&re ţ i totala pier-, imitaţie, mai e insă- şi La faţa locului consta­ (montate în, beton) dărâ­ Cîţiva loc-itaii c*aro fn caiurii ? •
dere a credibilităţii. Dar neatenţia sau ‘ neştiinţa. 1 tăm că sînt construite bei
perspeeti -/ă vo, să se mute
.retorica dictaturii , na s-a Aşa, bunăoară, dacă un \ garaje şi sînt pregătite mate, bătătorul de covoare din acest cartier,, alţii di» Totodată, am reţinut o§
smuls; â » adus-apbr balast
limitat doar la sărăcirea pleonasm ridicol şi mult I locuri pentru altele»' şf aţii făcut parcări, Apoi' alte considerente nu şi-au specificul arestul iaiabtt
este mai aparte, deoare**
limbii prin folosirea fi iubii de odiosul, precum V să dăm cuvînful loeatorir au apărut- şi garajele; Vor declinat identitatea. Din are la parter unităţi comer­
repetarea abuzivă a unm „deplină unanimitate*, a ) lor. apare şi altele că deja au ceea ce nc-au spus am re­ ciale a căror aprovisdo-
număr limitat de cuvinte. dispărut, altele tind să-i i , „S-au? tăiat pînâ: acum pregătit postamentul. Am ţinut că iniţiativa construi­
Ci -si prin propagarea în ia locul: mijloace de,' 6 salcîini şi trei tei- Am avut aici gard viu, pomi ; rii acestor ■ garaje a pro* nare se face prin. Şpate.
Deci întotdeauna parcarea
masă a unor forme gre­ mass-media, scurtă alocu- V încercat să-i aprim, dar nu nu ştiu ee să maţ zic. eu voeat certiîrb searidat intre
şite logic, ortoepic sau ţiune, amplu expozeu, spe-1 ' ne-a luat nimeni în seamă nu m-kia. certat cu, ni­ oameni. In primul rînd putotiîrismeîor & -bMBteît
probleme -deosebite. Dar
gramatical. Să ne amin­ culă ilicită. Şi exemplele ' că acum e libertate". (Ana meni..'" (dl, Viorel Roşu). loţî aveau dreptul să-şi
tim de perle precum ar putea, desigur, conţi-' P.). „Bine ar ni ,1 pontă Jfe. zona- ce cait-spumje . spună părerea; te afară de soluţia actuală nu-i. cea siaî
prevederi, miting, pentru nua, purtîhdu-ne îngrijo- 1 să-şi facă toti garaje, dar scării pe care locuiesc, au faptul că s-a distrus 0 «wssstă. Avem InctedeHs «A
întotdeauna, să ne gândim rător înspre întrebarea mj-i teren destul". (Ilarie fost tăiaţi doi salcîmi si cei ee răspund de sastem»-
de a..., să ne călăuzim din titlu : ne ik&mpiăm un tei, am avut floi-i, tran­ oază de verdeaţă, atît de* tizaro vor da saluţi»
optimă.
necesiaă primenirii aerului;
de..., prin reducere In oare către un- nou. limbaj y Someşan). „Adevă-ul e t â dafiri, gard viu. Acum nu­ un spaţiu de odihnă şi
abstract (i), deplină una- de lemn ? Evident, evita- . aceste coftstaîcţil^ pe spa­ mai pietriş şl metal... “ (Ca-
nlmitate, înţelegerea mai rea unei astfel de per- \ ţiul unde eră* zonă cu Clor î recon forţare. Culmea iro­ ESţERASHMA
bine etc. etc., a căror spectlve nu poate fi ari» t
simplă înşiruire e capa­ gurată jderii prin şcoală,.!
bilă să-ţi dea florii earte şi mass-media, un i
Era de presupus, că, o rol de prim ordin. rene» ţ
dată cu dictatura, va dis­ nindu-i radioteleviziunir. i Avocat din oficiu “ în sălile de judecată
părea şi limbajul de lemn. Dar, cu satisfacţia de a ’ n
Ceea ce se şi întâmplă: avea o presă liberă, in \
limbajul de lemn,- în ve-" care -oricine poate scrie i .AlĂUZAŞl" DKLA martorii lui», care spun şedintelui' dacă s-au” plătit bucurat în urmă cu, treî
chile sale tipare, e pe orice-i trece prin cap, ’ MARE DISTANŢA altceva deeît. coi ai părţii banii stabiliţi ca preţ al ani suma aceea reprezenta
cale de. dispariţie. Una trebuie săi constatăm că \ adverse, deşi fiecare de­ , vînzării, „partea" răspun­ ceva; Acum, în mod, ff*
dintre bucuriile pe care ca e de două feluri. Una i • „Căuzaşii“ vin de Ia pune mărturie sub presta­ de, prompt: „banir jos şi resc, reprezintă mat p*v-
le-am trăit in primele e presa „emanată" de. r mare distanţă, dintr-un -jat re de jurăroînt, deasupra ochii: ta uşă. onorată in­ ţin ca valoare de cumpă­
ceasuri ala Revoluţiei a „întreprinzători" care nu-şi * pierdut la poalele Munţi­ capului eu „spada lui Da- stanţă" Atunci ce-ar mai rare. între timp, preţul ef-~
fost, constatarea că pur­ bat capul cu . acurateţea \ lor Apuseni. In termeni moclcs" adieă. avertismen­ fi de contestat în faţa partamcntelor creştea. ^
tătorii ei de cuvint nu limbii române,'singura lor i juridici, cauza lor are un tul legii că mărturia mtn- instanţei ? Ar fi, pentru pe măsură ce creştea pre­
sînt tributari limbajului preocupare fiind aceea de \ nume frumos, „stabilirea einaasă ■ se podepseşte cu; că pitoreasca /replică — ţul, creşteau şi pretepţSte
de temn, cxprimînduse a face bani (acum ori nici- \ masei succesorale". Antece­ înofiiseare. *■ vfnzătoarei. „Ce-s proaste;
intr-un mod personal, fi­ odată!), alta e presa ela- l sorii, adică cei ce* au lăsat Aflărarea şre şl ea fntre- răspuns se referă la . o zice din sa. să-l mai dwi
resc, concis şl, în covâr­ befrată de profesionişti La 1 în urmă „masa succesorală" bâriîe ei de pus.' Le' pune tranzacţie încheiată în ur­ cu atît cînd acum,, un. &
şitoarea lor majoritate, aceştia din. urmă e nadej* ) sînt de muft oale şi ulce­ o dată apoi, le reia, ceea mă cu trei ani. Vînzâ-toarea. parlament , ea acela co&tî
corect. Dar câ ne facem dea salvării limbii de Va t le. -fer mod normal aseme­ ee agasează completul de-' un soi de precupeaţă, care aproape dublu
că, o dată cu dictatura, un nou dezastru Ia ade- / nea' operaţiuni sînt relativ Judecată şi disputa îneepiţtă- nu se dezminte nici în faţa
n-au dispărut şi cei care, năraţii gazetari, la scrii- ) simple; Pentru cauza* fn e pe cale să degenereze' instanţei- a tot tergiversat Şi uite aşa, d şicanează
din oportunism nu vor tort şi -la profesori. Căci l obseaţie-, însă, drumul pat® iatr-un nefiresc- duel între ' încheierea actului 'de vin- pe bietul cum-jărătar. “A**-
sau din prostie nu pot apărare a şt. redresarea / să fie mult mai lung. A» jurişti Niei chiar aşa, dom­ zare—cumpărtfl'e cu cum­ rîndu-1 prin , u*tocaţi, deap-
să se exprime intr-un mod limbii române e o misiu- V partenenţa la suceesiune a nilor. Este vorba de pres­ părătorul, Obiectul tran­ doar renunţă la onntraet.
personal ? Imitatorii, a -. ne, poate triai puţin spec- \ casei 'şi a brumei de aca­ tanţa* justiţiei, la asigurarea dumneaei să-i restituie ba*
' şadar, au rămas. Domnul taculoasă, dar cu nimic i-: returi ce se mai află pe căreia, ţineţi cu toţii' în zacţiei este un apartament nii şi dumnealui să-r elibe­
Von lliescu a folosit (cam. mai puţin presantă sau , lingă ea este revendicată- mod7 egal, bănuint situai- tatr-uiuil din .terţia­ reze apartamentul pe care
neinspirat) expresia „ema­ importantă deeît redresa- îi îrj exclusivitate- şi contes­ rele mai periferice alei o- isteaţa precupeaţă să-l mai
naţia Revoluţiei*’. Şi iată, rea economică: \ tată în acelaşi timft de CE RĂSPUNDE raşulUi. Cted1 i s-ap numă­ comercializeze o dată. tal
azi, aproape că mi poţi unii sau alţii dintre urmaşi. „PAffitEA“.„ rat banii rcprczendnd su­ fără să încheie contrast,»
citi un ziar fără să dat RADU CIOBANU \ Disputa între părţi e greu ma staftptă ca preţ al
de împăcat. Fiecare- are • I,a întrebarea pre­ tranzacţiei, vînzătoarea s-a ION CIOCLB
din cînd in când. Poate
• HOTE flete cure*, conipun oraşul conducerea Cooperativei grupaţi in S s-epiţ, eu 12
zile — deci ii elevi din
Deva...
Ce (non) judecată faee
cu sprijinul Primăriei' o-
ca întreprinderea.de pani­ Meşteşugăreşti^ „ Bucura," judeţul nostru.
Atei -* după emn. f u »
„CĂLCĂM CU DRAG ■. PFAFF, du tot ee .pu­ de muncă: şi altele. In­ ficaţie s& trimită pUne raşuRU, se, vor ginţii şi, ţţma praf. Florm, Matei?
PE PAMINTUL UNDE. ; teri» vrem să vă, spriji­ tr-un cuvint, se acţio­ proaspătă — dc regulă -** vor găsi. curând a soim directorul fompăexmîsi?
nim, nează pentru a asigura doar nwgpgtotdui de lingă ţie. Frizeri la Haţeg- shvt. coptif s-m. twtttfât em apau.
NE-AM NĂiSCUT!“ poştă care' ti este sub­ (NtCU SBUCH.EA, cola­
— Călcăm cu drag pe cele mai bune con-liţU de soarele, -briza, muzica si
pămîntul strămoşesc, pe muncă, pentru ocrotirea ordonat, tu timp ee kt boratori,
De cinci ori au venit toate celelalte magazine şi dansul, dar şi eu tnfor*
viepi şi sănătăţii siderur-
cu ajutoare la Hunedoara, această minunată glie giştilor, toate acestea în de pîine se trimite pîiwt AMINTIRI DE NEUITAT matica, biolnaia, matema­
unde am văzut
lumina
doi,,, hunedoreni din Kai- zilei — a continuat doam­ folosul creşterii protbteţiei' veche, tare Concwenţă? tica, drumeţiile, excarsiilei
serslautern — R.F. Ger­ na- Aneta. Vom reveni cit de metal. (GH: l. HE-. Cu,-eine ? Poate ce... concursurile sportive, ca
mania. Este vorba dgspre sine! ş S-e îneheiat activitatea de altfel şt cu Vnirece-rile
de curând printre oame-
tinOs-a faădlle Antet*, fi . nii Hunedoarei. (IOAH GREA). ' Complexului de odihnă cultural-artistice şi -teh­
Dumitru Rotăraşu. Zilele VLAD„ colaborator). Baiut e altul: dacă pentru copil de Ux Năvo­ nice.
trecute, cu at cincilea DESPRE UN COPIL plinea (fostă) caldă stă usv dari,, unde în perioada 5 / în foto: o amintire de
transport, au adus medi­ IN FOLOSUL I EGFFIM, ALŢH ; timp se întăreşte şi nu iunie — 12 septembrie,, neuitat a unui grup de
camente, aparaturi pentru prea mat fa c» două para­ şi-au petrecut o parte din elevi din judeţul Hune­
laborator oferită spitalu­ ■ sanAtAţh ADOPŢIEr Ş| ■ le. O fi im secret la mij­ vacanţă peste-, 7ă 060 de doara. (Foto—text : lOAN
lui, produse alimentare şi SIDERURGIŞTILOR CONCURENŢA CU.- loc pentru « obţine pilnea copii din- întreaga: ■ tară. VLAD)
obiecte de îmbrăcăminte — pîine ? N-atr vrea să-l
dăruite Leagănului de De la domnul inginer .. . SgRE' ;■ . * deconspite Fabrica de Pîi­
copii, familiilor cu Situaţii Cornel Andereo, şeful seri ne din -CăhmfWr. COR­
mai grele de la Gheţari, vidului de protecţia mun­ Cozile: la magazinul de NEL stq tc a).
Deva şi llia. cii şi a mediului înconjur pline de pe Bulmtatul Ti*
Şîn,ţ gesturi de cald şi rător de la C. S, Hune­ mtşmra: (ftngâ poştă) am UNDE NE TUNDWM ?
ales umanism, din partea doara, aflăm , intrat ca un spectacol
unei familii tinere, ple­ — Aproape 26 milioane obişnuit în viaţa oraşu­ întrebarea, aceasta şi-o
cată acum zece ani din de ţei sînt investiţi emul lui l Un caleUt relativ- pun tot mal des. locuitorii
ţară, dar legată &ts toa­ acesta pentru ' protecţia simţim ne-ar putea preci­ Haţegului, ca şi cei de
tă dragostea şi puterea de muncii şi a mediului în za. eecm la c# timp poate prin ţocalUăţile ţnueel-
ţara lor de baştină, combinatul nostru. Ce în­ spera un „simplu cetă­ nate. Şt au motive. In
— Venim mereu la Hu­ seamnă aceasta ?: . echipa­ ţeanA din Deva să cum­ oraş există o singură uni­
nedoara, cu tot dragul ini­ ment de protecţie şi de pere pâine proaspătă, cal-
mii şi sufletelor noastre' lucru, materiale igienico* dăr mimd tm t «te UMAC tate de frizerie, la care
trebuie să aştepţi m pfiri
— ne spunea domnul Ro- sanftere; aţfmenSoftit spe­ (duram metiţs de aştepte*
tăraşu, salariat la Fabri­ cială, extinderea asigurării ta In edmS&. 0mdwtia ţct- nţu, avizai in vedere că _
ca de muşin* de eusut eu masă caldă lu lacurile bricii şi numărul de su­ toată lumea s-ar tunde ‘
............... "m 1 >'»■*■*-im*..«a '>» mm •cnmmmsmmm iJwwappp
I