Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_211
P. 2
»4G 2 CUVÎNTUL LIE
Cerem, cerem, dar noi cit dăm ? (I) Tău să fie, că broaşte...
Să fio clar de la început dicatele s-au exprimat des stituirea fondului de mar ’ • Ion Dănilă, directorul
nu . ţinem partea nimănui, chis ca acestor „lei“ să' le fă. Nu mai există control întreprinderii Judeţene de Pe trunchiul unui arbo pozitate acolo unde nu le
dar, părerea noastră este fie tăiat cit mai repede asupra producţiei din cele Legume şi Fructe : Avem re falnic din apropiere se este locul I In acelaşi timp
că, atîta timp cit nu se apetitul. 40 C.A.P.-uri şi unităţi a- contracte pentru 5 000 to află, înscrisă pe o placă terasa şi clădirea anexă
răspunde la întrebarea din Revenind la dialogul în gricole desfiinţate. S-au ne cartofi, dar vom putea din material inoxidabil, stau nefolosite (şi ce zo
titlu, dialogul dintre Pre sine, domnul Bujor Bog atribuit foştilor cooperatori ridica maximum 500 tone. deci cu durată nedefinită, nă plăcută a staţiunii ar
fectură şi Cartelul Sindi dan, prefect la acea vre 9 000 bovine şi peste 40000 Din mutaţii nu ne mai dă somaţia : „Pescuitul inter putea fi ih ruininditrse în
catelor Hunedorene riscă me al judeţului, spunea în_ de oi, din care, prin abuz nimeni nici un cartof. Vom zis, amendă de la 500 — tăcere, cotropite incet-
să rămînă fără 6 prea tre altele : Nu sînt con âu fost luate 7 000 bovine. asigura consumurile la 1000 l e i R e f e r i r e a era incet de tgraste. Un spec
mare eficienţă. Ne vom ex vins că vom rezolva spec- şi 32.000 oi. In judeţ s-au ceapă uscată, rădăcinoase evident la o perioadă cmd tacol de rău augur pentru
plica în rîndurile ce ur lacul de la terasa din o staţiune de altfel co
mează, cjar, pînă atunci, şi varză de toamnă. Din Geoaglu-Băi avea apă şi chetă, cu oameni tn ge-
este necesar str spunem că, Valea Jiului, 300 de mi apa peşte... Durata vir nerpl îndatoritori.
din ambele părţi, dialogul Dialogul dintre Prefectura neri pensionari au plecat tuală a anunţului nu lă Şi uite aşa, broaştele,
a fost apreciat ca util. Şi în judeţul Călăraşi Ia re sa să se întrevadă un vii informate parcă de bine
s-a dovedit, îndeobşte în şi Cartelul Sindicatelor Hunedorene coltatul gogoşafilor. Ar fi tor (prezent) atît de sum facerile apei termale, s-au
privinţa cunoaşterii preo bine ca şi alţii să facă asa bru ; mai există pe fun pripăşi t în pîriut colector
cupărilor prefecturii în ceva, pentru că sînt multe dul lacului urme de mo al acesteia... Dar oame
îmbunătăţirea aprovizionă taculos toate problemele . plantat 3 000 ha cu cartofi, unităţi in ţară care nu au cirlă cu mormoloci şi nii, oamenii ce fac ? Că
rii oamenilor ■' din judeţ, abordate, dar întâlnirile dar puţine suprafeţe au ră forţă de muncă pentru re-i broaşte stinghere şi no de fapt apa care lipseşte
dar şi al potenţialului real noastră sînt foarte utile". mas sub control. 3 000 tone coltarea legumelor. stalgice, presimţîiidu-şi din lac nu e singura apă
existent la această oră, în de cartofi trebuie asigurate parcă clipele şi mai rele
domeniu. Chestiunea este Aceste aprecieri aveau să din alte judeţe, dar nu se • Dezideriu Hernian, di ce vor să vie... In rest pă- lipsă din staţiune !
1
deosebit de complexă, dis fie confirmate de cele spu pot aduse, deoarece pre rectorul I.C.R.T.I. ■ De puriş şi allă vegetaţie, Dr, CORNEL STOICA
se de cei 11 directori
şi
pozitele sînt aproape goale,
cuţiile relevînd strădanii ţul cerut de producător nu avem fond de marfă sticle şi alte gunoaie de
pentru ameliorarea lipsei factori de conducere din este mai mare decît cel ce
unităţi, care contribuie la
de produse agroalimentare. suficient. Valoarea măr
.Dar „de unde nu-i, nici aprovizionarea populaţiei. poate fi plătit de achizitor. furilor desfăcute în acest 1
Dumnezeu nu dă i". Iar, Iată, pe scurt, citeva păreri. Situaţia este valabilă şi an este cu 1,7 la sută mai GĂINILE N-AU „ÎNŢĂRCAT"
cîteodată, şi din puţinul • Ion DărSbanţ,' directo pentru alte produse. Po- . niare decît în aceeaşi pe De la di. ing. Liviu Ştaier, directorul întreprin
pe care-1 avem, unii îşi iau rul general al Direcţiei A- tertţialul agricol al jude rioadă a lui 1989. Se mai derii „Avicola" Deva, am aflat că în această lună s-au
gricole Judeţene: In agri
partea... leului. Aceasta ţului aşigură 10 la sută din practică .şi traficul de pus la dispoziţia consumatorilor dih judeţul nostru
este însă o altă poveste. cultura judeţului s-au pro consum. Restul se aducea marfă şi va trebui să fim 9 milioane bucăţi ouă, producţia zilnică obţinută fiind
Am subliniat-o în ideea că, dus o scrie de mutaţii cu din repartiţii, care acum nu mai exigenţi faţă de a- apreciată ca normală, în jur dc 310 000 bucăţi. De
atît prefectura, cît şi sin implicaţii serioase în con- mai funcţionează. bateri. asemenea, se livatazâ zilnic beneficiarilor- eîte—{J0
tone carne de pasăre.
(Va urma) Pentru menţinereă unităţii la parametri normali
■de funcţionare, se depun strădanii în vederea bunei
Apă pentru VALENTIN NEAGU aprovizionări eu furaje, întrucît în prezent fura
(N. T.>.
jarea păsărilor se face „din vagon”.
oameni
Gînduri pentru revitalizarea activităţii
(Urmare din pag. 1)
producători, d'ar în zadar.
Nu se lucrează la capaci culturale hunedorene
tate şi nici, nu se produc
■onductele de diametrele
cerute de noi. Dispunem (Urmare din pag. 1) poate vedea în medie, în- Pentru instituţiile noastre
de forţă de muncă şi am tr-o localitate, între 8—12 din mediul rural e o pe
putea face treabă bună lor — căluşeri, dubaşi ş,a. pelicule artistice. La aces rioadă dificilă pentru că
dacă am avea cu ce. Bine Alexandru Mardare — tea se adaugă filme docu avem bibliotecari noi carş
înţeles, că no vom inte din partea .întreprinderii mentare, de desene ani trebuie să inventarieze în
de
primul
rînd fondul
Cinematografice Judeţene:
resa în continuare pentru Activitatea -cu filmul este mate. Cinematografele de carte’. Să sperăm că acest
la comune, ce funcţionează.
a ne aproviziona cu întrea în măsură să „umple" o în cămine culturale, pre lucru -nu, va- mai dura
ga cantitate de conducte bună parte din timpul liber zintă filrbe de trei Ori pe mult. Apoi vom trece' la
necesare acestei importan al oamenilor. Avem cine săptămînă, în special sîm- instruirea profesională ' a
te investiţii sociale pentru matografe cu program per băta şi duminica, fortîmpi- acestor oameni, pentru ca
pe
năm şi greutăţi : la Deva
locuitorii - djn Dobra şi manent sau de 4 zile mu avem 'o singură sală de în perioada de iarnă, cînd
săptămînă, în toate
locuitorii satelor se
află
flia". nicipiile şi oraşele. Pe proiecţie, la’ 80 000 locui mai mult ■ acasă, să poată
Vom reveni. lună, un spectator de filrti, tori, iar în alte localităţi fi în măsură să asigure
.— Petrila, Aninoasa, Gura- împrumutul Me carte şi să
barza, Rîu Marc-Retezat — organizeze utjele acţiuni :
cinematografele’ funcţionea medalioane şi seri- literare,
ză în săli ale caselor de să sărbătorească persona
Vestitorii: investitorilor străini cultură s,au cluburilor, nea- lităţi incluse în calendarul
pbsibilitatea
unei
vînd
UNESCO ş.a. Putem infor
programări sigure a filme ma publicul cititor că Bi
lor. Credem eă fiecare lo blioteca Judeţeană posedă
(Urmare din pag. 1) -şi antrenează la un nivel Vlate îndeosebi de domnii nea prevederi trebuie corn calitate merită să posede
înalt ample interese, de Alexandru Albu şi Petre siderat o excepţie şi, de; o sală de cinematograf a- un fond- valoros de carte.
trem de încordată pentru natui’ă . politică, Ninosu inveterau că nu sigur, nu poate fi limitat parte^fmunicipiul reşedinţă Prin ajutoarele primite am
noi. Iar faptul că aseme Articolul care a declan este nici pe departe jus la condiţiile economiei de judeţ chiar mai multe), constituit fonduri de carte-
în limba franceză* italia
nea efecte sînt decelabile şat furtuni retorice şi tem. tificată o asemenea ipo româneşti, care cunoştea nă. ce pot fi consultate de
în focul. luptelor parla peramentale» este articolul teză. Prerogativele arti astfel de prevederi şi în ceea ce credem că va con
mentare trebuie să ne în 215, cu implicaţii în 216 colului 215 sînt inspirate Codul Comercial din pe duce la creşterea număru doritori. Vom extinde nu
tărească în credinţa că şi 23. Problema de fond „stricto senso“ de spiritul rioada precomunistă. lui de spectatori. în ulti mărul /filialelor cu încă
ceea ce facem e bine vizează autorizarea sta de prevedere care ne pune în cele din urmă, mul .timp, de circa patru una ce va fi deschisă în
luni, în satele necinefioate
făcut şi că drumul pe tului în evidenţa capita în faţă obligaţia de pro grupul P.N.L. a făcut sînt prezentate periodic fil cartierul Micro 15 din De
care merge ţara este des lului străin. Proiectul gu tectori ăi intereselor na „mau culpa" forţat dc po va, lîngă cartodrom, iar
chis cu autoritate şi cu vernamental, avizat cu. ţionale. E sigur că ţara ziţiile aripei constructive me de către autocaravana' pe cele existente ne vom
îndrăzneală responsabilă anumite îmbunătăţiri de poate fi interesată de diri (Mircea Ionescu Quintus) noastră. Sîntem siguri că strădui să le facem mai
in Parlamentul ales cu comisiile parlamentare de jarea capitalului străin şi aripei tinere (Dinu Pa numărul spectatorilor va primitoare. . ■ \
patru luni în urmă. specialitate, prevedea con astăzi—tetr-o direcţie., mâi triciu), recortsiderîndu-şi spori în perioada urmă
De fapt, aceste incur stituirea unei agenţii na ne în alta. după cum in votul, astfel că legea a toare şi prin numărul mare
siuni de politologie naţio ţionale pentru importul teresul . de a proteja ca trecut cu numai 12 ab de filme actuale achiziţio Cu alt prilej vom con-
nală şi comparată nu fac de capital. Agenţia urma ţineri ale P.N.Ţ. — c.d. nate .de ţara noastră. semna preocupările altor
altceva decît să pună mai să fie autorizată prin pitalul naţional în alte Analiştii pot lua în cal Valoria Stoian — direc factori ce „răspund" de
bine în cauză- judecata lege, să avizeze oportuni domenii trebuie avut şi cul împrejurarea că Votul torul Bibliotecii Jâdeţene : timpul nostru liber !
el în vedere.
cu care am început : Le tatea investiţiei cu refe De altfel, pînă şi în a fost influenţat de două
gea Societăţilor Comer rinţă asupra domeniului argumente: . perspectiva
ciale a creat o bună mă şi a cuantumului de in S.U.A. sînt promovate a- ca investitorii străini să
nurnite măsuri împotriva
sură pentru eficienţa dez vestiţie. Opoziţia — ani-. capitalului japonez, după poată fi liberi de orice I i .TERORIŞTII RÎSULUI Şl DANSULUI"
baterilor noastre parla mată de intervenţiile dom răspunderi, fie şi ecolo
mentare. N-âu fost nece nilor Ion Raţiu şi Teodor cum într-un mare număr gice, şi posibilitatea ca în
sare mai mult de trei Vaida, amîndoi deputaţi de state, asemenea măsuri fruntea agenţiei să fie Iată un generic incitant care aduce în program î
zile pentru trecerea legii de Cluj • din partea de protecţie sînt justifica numit • domnul Ion _ I. de spectacol ’e care A- „Lambada". rock aeroba-1
prin plenul Adunării De P.N.Ţ.c.d. şi. respectiv, te. In R.F.G. este pusă Brătianu, fondatorul Uniu I genţia de impresariat ar tic, break danee, dans J
condiţia de a nu fi ero
putaţilor. Dar au fost P.N.L — a contestat drep nii Liberale Brătianu — I tistic „Păltiniş11 dih Sibiu oriental.. Spectacolele vor |
necesare mai bine dc tul statului de a se a- dată valoarea monedei o posibilitate ca şi certă l îl prezintă zilele următoa- avea loc astfel: daminîcă.
cinci ore pentru aproba mesteca în procesul im naţionale, în Franţa, în — care ar putea duce la I I re în judeţul nostru. Pune- 30 septembrie, ora 1 4 — 1
I
rea unuia singur dintre portului de capital, mo- Belgia sau în Olanda sînt consecinţe politice astăzi | tul de atracţie al specta- HAŢEG, oră II — CĂ- J
cele 223 de articole for tivind că un asemenea şreate, de asemenea, or greu de fixat. colului este reîntîlnirea LAN şi ora 20 — HUNE-1
mulate în proiectul gu control descurajează in- ganisme specializate de Dar toate acestea, cum cu grupul de satiră social- DOARĂ; luni, 1 octom-1
vernamental. Merită să vestitorif străini şl în avizare la Ministerul Fi vestitorii investitorilor politdcă şi umor „Vouă", brie, ora 17 — OBĂŞŢIE, î
—
cunoscut din emisiunile ora, 20
ne oprim puţin asupra calcă libertatea de ac nanţelor, la Banca Naţio străini sînt deja activi, li ..................... SIMBRIA ; f
acestui moment, deoarece ţiune, perpetuînd struc nală sau în cadrul unor paT mai degrabă presen Televiziunii Române. Alâ- inerţi, 2 octombrie, «fti >
implicaţiile lui depăşesc turi comuniste, anacroni institute denumite prin timente din vremurile. »■ . feuri de „Vouă* evoluează 1&30 _ BRAD, ora 20 I
cu mult cîmpul unei sim ce. Contraargumentele de lege. Faptul că, ţări ca nor jocuri politice deci grupul coregrafic de dans — DEVA (Sala Speriu- *
ple dezbateri - legislative putaţilor F.S.N., forrnu- Taiwanul nu au aseme siv pierdute. li modern .,Non stop dance" rS!er>. |