Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_212
P. 1
L I B E R T A T O C R A T I E , A D E V A R f
CUVINTUL LIBER
SIMBATA, 29 SEPTEMBRIE 1990 I .
Anul II, nr. 212
DUMINICA, 30 SEPTEMBRIE 1990] 4 pagm. - 2 le.
Şi la I.E. Paroşeni va veni iarna... ÎN ZIARUL I Din noaptea de stmbătă j
DE AZI: I spre duminică |
— Domnule director Ale aceasta pentru că funcţio putere medie de 45 MW şi
xandru Flaidăr, să-i in năm doar cu caz'aneîe 2 şi 160 Gcal/oră, adică necesa • Anul şcolar a înce I ORA OFICIALA DE IARNA |
formăm pe cititorii ziarului 3 şi cu turbina 1. rul pentru toţi consumato put, dar în ce con
nostru că, începînd da la — Celelalte capacităţi ? rii Văii Jiului, racordaţi diţii I Potrivit reglementări leaşi reglementări, pro
1 mai 1990, Uzina Electrică — Cazanul 1 se află în (legal, pentru că mai sini (pag. a 2-a) lor în vigoare privind sta gramul activităţilor eco I
Paroşeni a devenit Între reparaţie planificată, tur şi unii racordaţi ilegal — • Caleidoscop duminical 1 bilirea orei oficiale pe nomice şi social-culturale
prinderea Electrocentrale bina 3 în revizie tehnică, n.n.) la reţeaua de termo (pag. a 3-a) teritoriul ţării noastre, din întreaga ţară rămîne I
Paroşeni. Ce avantaje a- , iar turbina 2 în reparaţie ficare a I. E. Paroşeni. • Marginalii la Campio I începi nd cu ultima du neschimbat. In transpor
duce acest statut colectivu capitală, pînă la 31 de natele Naţionale de minică a lunii septembrie tul feroviar este valabil I
lui pe care-l conduceţi ? cembrie. De asemenea, Interviu realizat de Gimnastică se revine la ora oficială în continuare actualul â
— O mai bună organi grupul 4, de 150 MW, este DUMITRU GHEONEA (pag. a 4-a) a Europei răsăritene, a- mers al trenurilor inter- I
zare a muncii personalului oprit, din 12.02. 1990, pen dică la -ora oficială de ne. Pentru trenurile in- ■
de exploatare şi de repa tru lucrări de investiţii şi (Continuare în pag. a 2-a) în ternaţionale, circulaţia I
raţii, independenţă în re modernizare. iarnă". Ca urmare,
30 va fi corelată cu mersul ■
noaptea de 29 spre
laţiile cu colaboratorii — septembrie (sîmbătă spre trenurilor din ţările ve- I
furnizorii de materii pri — Ce fel de lucrări ? duminică), vom muta a- cine. De asemenea. ră- ■
me, materiale, piese de — Construim al doilea mine neschimbat orarul I
schimb şi cu beneficiarii coş de fum, modernizăm cele ceasornicelor înapoi curselor TAROM interne â
energiei electrice şi termi c'azanele 4 şi 5, cu monta eu o oră, astfel ftcît ora şi externe. I
ce — , perfecţionarea acti rea unor electrofiltre co 1.00 a zilei de 30 sep Deci, atenţie ! In noap- _
vităţii generale a unităţii respunzătoare, înlocuim tur tembrie să devină ora tea de sîmbătă spre du- I
noastre. bina 4 cu alta, rusească, zero. In consecinţă, ul minică, pe întregul teri- ■
— Se resimt aceste a- de 160 MW, care va lucra tima duminică a lunii toriu al României vom 1
vantaje, după aproape cinci în sistem de termoficare, septembrie devine cea da acele ceasornicelor I
luni de autonomie ? respectiv cu 100 Gcal/oră. mai lungă zi a anului, înapoi cu o oră ! I
— Cînd va fi gata- lu
— în oarecare măsură, totalizînd 25 de ore.
da, Sîntem şi noi prinşi crarea ? în conformitate cu ace (Romprcs) I
în vîrţcjul restructurării şi — Dacă primim în timp
înnoirii economiei naţio util echipamentele şi fur
nale, cu toate convulsiile niturile aferente — în cel CONCURS DE FOTOGRAFI!
care o tulbură la această tîrziu doi ani, dublînd can
oră. Oricum, treburile merg titatea de energie termică _ Redacţia ziarului „Cu- fiile premiate la etape.
asigura
spre mai bine. pe care o putem perioada vîntul liber" Deva orga Deci, o fotografie poate
în
in prezent,
— Ce putere instalată nizează un concurs de obţine mai multe pre
are în prezent Termocen iernii. • fotografii cu premii. Con mii. Ia acelaşi timp, toa
în
— Să înţelegem, că
trala Paroşeni ? iarna în care vom intra nu curenţii pot trimite foto te fotografiile publicate
grafii pe orice temă. Sin vor fi onorate cu dreptul
— Cea dinainte. Adică pasta mult timp veţi asi gurele condiţii sînt ca de autor.
.100 MW, în trei grupuri a gura in reţeaua de termo imaginile să fie ciare, în Publicarea fotografiilor
eîte 50 MW şi unul. de 150 ficare a Văii Jiului 160 alb-negru, şi să aibă un se va face pe tot par
MW. Gcal/ora ? contrast nuanţat. cursul concursului. Pen
— Iar puterea disponibilă, — Exact. In perioada Concursul va dura pînă tru a intra în concurs,
la ora discuţiei noastre (20 menţionată vom funcţiona la sfirşitul anului 1990, fiecare autor va trebui
septembrie 1990, ora 13) ? cu cazanele 1, 2 şi 3, cu cu etape la 31 octombrie să trimită redacţiei cel
— Livrăm în sistemul turbinele 1 şi 3, iar de la şi 30 noiembrie. puţin 5 fotografii, eu as
naţional 40 MW, iar în re 1 ianuarie 1991 şi cu tur PREMIILE LA ETAPA: pecte diferite.
I — 1000 Iei
Fotografiile, eu dimen
ţeaua de termoficare a bina 2, precum şi cu boile II — 800 lei siunea do 12/18, vor ii
Văii Jiului 50 Gcal/oră. Şi rele de vîrf, asigurînd o III — 500 iei expediate pe adresa: RE
IV — 300 lei DACŢIA ZIARULUI „CU-
V — 200 lei VÎNTUL LIBER", BU
PREMIILE FINALE LEVARDUL TIMIŞOA
I — 2 500 Ici RA, NR. 35, DEVA —
UU& P5 Zî III — 1000 lei 2 700.
II — 1 500 lei
Vă aşteptăm, dragi ci
IV _ 800 lei titori, cu cît mai multe
ANUNŢ: V — 500 iei şi, mai ales, cu rit mai
Specificăm că în con
Vînd ţară, conştiinţă, frate. cursul pentru premiile fi bune fotografii 1
(IUDA) nale participă şi fotogra- •CUVINTUL LIBER"
■
I Morţii din Săpînţa se răzbună?
I Suferinţele unor locatari din lila j
Săpînţa, o comună
cu
I De Ia darea în folosin apa reziduală se revarsă Primarul şi secretarul I 3 500 de suflete, atestată martie, 9—10 iulie etc. Pri ca la circ şi au Ieşit veseli,
cu gurile întinse, de rîs,
măria a fost devastată de
ţă a celor 64 apartamente în subsolurile blocurilor primăriei Ilia, domnii | documentar din anul 1336, cIteva ori, violenţele conli- pînă la urechi, ca de la o
I din blocurile A şi D de şi chiar mai sus „inun- Cornel Iştoc şi Alexan- I nu mai are nevoie de a fi nuînd şi în zilele urmă petrecere. Nu înseamnă a-
pe strada Mihai Viteazul dînd“ şi cu mirosul greu dru Alba îşi manifestau ■ prezentată, deoarece este toare. Drumul naţional DN ceasta o profanare? In
I a trecut mai mult timp. al reziduurilor, casele mîhniresa (sătui pînă peste i cunoscută atlt în ţară cît 19 a stat săptămînifde zile aproape toate cimitirlle din
Perioadă în care locata scărilor. poate de reclamaţiile a- ■ şi în străinătate, prin ori baricadat. La Săpînţa viaţa lume se respectă „Cultul
I rii de aici nu trăiesc pe Desigur că G.I.G.C.L. proape zilnice ale locata- I ginalul cimitir vesel, unic s-a schimbat: pe străzile morţilor“ poruncit de Dum
deplin satisfacţia primirii Deva cunoaşte bine si rilor), faţă de activitatea ■ în lume. In acest cimitir, comunei au avut loc greve, nezeu şi. prevăzut în Sf.
I unei locuinţe noi, con tuaţia descrisă mul sus constructorilor de la I pe flecare cruce este apli a apărut poliţia şi grăni Evanghelie. în aceste ci
cată o înscriere funerară
I fortabile. Despre ce este şi, de fapt, de cîtva timp, G.I.G.C.L, Devia care, du- ■ sub formă de epigramă sa cerii, s-a întronat o atmo mitire se intră cu pietate
pă trei luni de lucru la |
sferă asemănătoare cu cea
vorba ? Pentru urgentarea
a demarat lucrările afe
şi la morminte se pun flori,
finalizării blocurilor (ca rente canalizării. Pe stră conductă, cele două străzi | tirică şi glumeaţă (batjo din zilele de 13—15 iunie se aprind luminări, se păs
I în Bti tea alte situaţii în- zile Ştefan cel Mare şi amintite anterior au ră- | coritoare), care oglindeşte din Bucureşti. Despre „răz trează un moment de re
tîlnite în anii trecuţi), s-a Libertăţii s-au săpat şan mas cu covorul asfaltic ■ slăbiciunile răposatului. boiul civil“ local s-o scris culegere, se spun rugăciuni
i recurs la un provizorat ţurile, s-au pozat şi sudat distrus, cu mormane de | După revoluţia din de în multe ziare din ţară şi etc. Oamenii ies din a-
în ceea ce priveşte cana conductele pînă la inter cembrie 1989, în Săpînţa în cîteva din străinătate. ceste cimitire transfiguraţi,
I secţia D. N. 68 (Deva -— pămînt şi gropi, improprii I s-au format două tabere: Săptnţa a devenit o a doua cerind ajutor lui Dumne
lizarea apei menajere. In Circulaţiei rutiere. Dar ■
loc să se amenajeze o Arad). Aid lucrările s-au una comunistă şi alta anti Universitate, iar în pre zeu. La Săpînţa s-a găsit
I împotmolit. Să fim sinceri, necazul cel mai mare este I comunistă, condusă de pri zent „Golful" nostru nor un loan Stan Pătraş, care,
canalizare corespunzătoa că nu se continuă efec- ! prin tot ce a creat în ci-
I re şi să se construiască traversarea şoselei naţio tuai-ea. lucrării, intr-un I marul Toader Steţca. Intre dic. viitir, a călcat în picioare
Şi în alte localităţi, din
nale nu va fi uşoară, dar
aceste tabere s-au produs
staţîa de epurare a ape ritm susţinut. Fiindcă, lo- * ţară s-au produs răbufniri Cultul Morţilor, iar sărin-
de
evenimente
deosebit
I lor (cum e normal), s-a trebuie începută i Şă nU catarii pe bună dreptate | grave, soldate cu ciocniri violente dar cele de la ţenii s-au complăcut. Ci
mal spunem că şi în con
adoptat soluţia amenajă î n t r e a b ă conducerea | violente, bătăi cu cuţite, Săpînţa le-a întrecut pe mitirul %:escl din Săpînţa
I rii & două fose septice tinuare constructorii vor G.I.G.C.L. Deva cînd se | topoare, furci, ciomege etc. toate. De ce ? Vor răz reprezintă o blastfemie. Li
mai avea mult de lucru
1 fără canalizare, urmlnd Ia magistrala conductei, vor încheia lucrările la | Pentru ocuparea cu forţa bunare ? De ce nu vor con niştea în această localitate
ca la umplerea lor să pînă în afara localităţii conducta de canalizare şi f a Primăriei din Săpînţa, cilierea? In anii din urmă va veni foarte greu. Morţii
I fie vidanjate. Şi, de aicr, unde este prevăzută & fi staţia de epurare a apei? ■ cele două tabere s-au cioc şăpînţenii s-au mîndrit cu din cimitir se răzbună ? !
începe necazul locatarilor. ridicată staţia de epurare nit violent în zilele de 13 cimitirul lor vesel. Cei ce
I Nevidanjîndu-se !a timp, a apei. SABIN CERBU g ianuarie, 5 februarie, 15 l-au vizitat au intrat în el I. MANOIU
