Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_212
P. 2
*&G 2 CUVTNTUL LIBER
A n u l a cerem, noi cit («)
• Domnul Nicolescu, di • Vasile Clonda, director onorează la rfndul lor
i rectorul I.C.R.A.: „Avem economic al întreprinderii obligaţiile contractuale.
l dar în ce condiţii ? resurse, /dar în prezent ne de Morărit şi Panificaţie: desigur, dar oricît de cir
Sînt foarte 'multe cifre
v
confruntăm cu un consum
„Din
necesarul de
4 300
tone de făină, cu morile
galopant. Cea mai dure
roasă problemă este Ia za din judeţ reuşim să asigu cumspecţi am fi în privinţa
lor, ele aduc Ia lumină o
1 hăr, unde, pe 8 luni avem răm 2 000 tone. Restul realitate nu prea roză. Şi
*
Primim sesizări la re nea învăţătoarea Maria dagogic la numele de f o restanţă de 1520 tone, prin repartiţie din alte ju este bine că reprezentanţii
de
dacţie că există încă şcoli
I % în judeţ care şi acum, Burza, în fiecare an ar Şcoală Normală, consa- ' ceea ce reprezintă consu deţe. Din repartiţiile Ti sindicatelor nu se împacă
deloc cu această realitate,
crat şi drag atîtor conce- |
mul pe două luni. Se ob
600 tone din judeţul
trebui efectuate zugrăveli
I după deschiderea noului şi lucrări de igienizare, tăţeni. în lipsa d-lui di- > servă o înviorare în a- miş însă, ni s-a comunicat făeînd propuneri concrete
% an de învăţămînt, nu ofe-. dar Primăria . nu a alocat rector am cerut şi primit I ceastă direcţie, dar insufi că nu mai primim nimic. şi aducând unele argumen
ră încă condiţii normale bani în acest sens. informaţii de la prof. ; cientă. Q situaţie grea a- Cu stocul de făină sîntem te pentru depăşirea greu
I de studiu elevilor, genera Ioan Damşa, director ad- t vem şi la brînzeturi. Chiar la jumătate". tăţilor. Nu s-a spus însă
«i Apa se aduce de la ciş
te de faptul că reparaţii mea. încă nu a fost a- junct şi prof. Gheorghe I mai dificilă decît în trecut. • Ioan MihăilS, directo nici un cuvînt despre felul
i le curente nu au fost în probată cantitatea de Bercea, din consiliul de j Nu sînt probleme la unt, rul Întreprinderii pentru în care colectivele de sa
% cheiate, nu a fost procu lemne necesară pentru în administraţie. Se fac re-| margarină, ouă, lapte praf, Livrarea Produselor Petro lariaţi reprezentaţi de sin
* rat combustibilul necesar. călzit. Avîndu-se în vedere paraţii, deşi cursurile au • sare. Dar la făină albă, liere : „Cea mai serioasă dicate pot şi trebuie să
% Eleva întîmpină greutăţi numărul mare de locui început. Concret, se lu- I contribuie la îmbunătăţi
în procurarea rechizite tori din această zonă în erează la instalaţia ter- * rea situaţiei. Aici este e-
» Dialogul dintre Prefectura senţa problemei! Nu tre
% lor, caietelor, a manuale depărtată de centrul ora mică, foarte veche şi care |
lor care continuă la a- şului, ni s-a promis că a necesitat schimbări de * şi Cartelul Sindicatelor Hunedorene buie să ne luăm după alţii,
l ceastă oră să se tipă se va construi o şcoală conducte şi chiar de ca- » dar exemplul dat într-tina
%
rească. Iută ce am aflat nouă de 8 ani, pentru ca lorifere. Lucrările au în- I din întâlniri, potrivit că
* cu prilejul unei anchete elevii din clasele V—VIII ceput tîrziu, din lipsă de * capacitatea morilor nu aco problemă cu care ne con ruia pentru sindicatele fran
* - întreprinse în cîteva şcoli să nu facă „naveta" la materiale. Conducerea şco-1 peră necesarul. Avem grîu, fruntăm este aceea a bu ceze obiectivele esenţiale
* din localităţile Orăştie şi Şcoala Generală Nr. 1. Iii aduce mulţumiri echi- ! nu avem mori î". teliilor de aragaz. Ni se sînt două : problemele so
Deva. Manualele şcolare s-au pei de la T.A.G.C.M., şan- | • Dumitru Bogdan, Di asigur^ doar 60 la sută din ciale ale oamenilor şi exis
Şcoala Generală Nr. 2 primit complet doar pen tier 6 instalaţii, condusă J recţia Comercială a Jude necesar. Acum ne-ar trebui tenţa firmei trebuie să ne
Orăştie. Stăm de vorbă tru clasele I—II, şi doar de maistrul Sabău, pen-ţ ţului : „în primăvară am 50—60 000 de butelii pentru dea de gîndit. Nu este greu
cu administratorul Dan parţial pentru clasele tru seriozitate şi opera- I putut asigura o aprovizio- a acoperi golul creat. Pe de priceput că existenţa
Cocard (credem că anga III—IV. Ce se întîmplă cu tivitate. Este necesară şi [ nai'e mai bună datorită urmă mai puţin. Lipsa a- firmei înseamnă loc de
jarea sa cu o jumătate uniformele şcolare ? o zugrăvire ce se va face | importurilor. în ultimele cestora poate crea serioase muncă! Şi ce poate fi mai
de normă în actualele • I.ieeul de Muzică şi firesc, în prima vacanţă, * luni însă am intrat pe probleme sociale. Sîntem sigur pentru bunăstarea
condiţii dificile de gos Arte Plastice, reînfiinţat aceea din iarnă. Din a- | marfă internă. Deşi faţă de descoperiţi şi în privinţa noastră decît un loc de
podărire a unei instituţii la Deva, după mai bine ceastă toamnă funcţionea- * cele opt luni ale anului aprovizionării cu benzină. muncă sigur, într-o între
grevează asupra eficienţei de un deceniu, întîmpină ză aici o şcoală post- | trecut s-au desfăcut, valo Vom deschide noi staţii şi prindere eficientă ! Ce pu
liceală de stenodacţilo- I ric, cu 700 milioane lei mai vom moderniza altele. Este tem spune oare atunci
grafie, cu 30 de cursanţi. î mult în acest an, nu. este necesară şi o mai bună cînd, pe 8 luni din acest
începerea cursurilor nu | nici pe departe suficient. organizare”. an, în judeţ, la oţel reali
s-a decis încă, deoarece > Numai în această lună ne • Adrian Iordache, di zăm 68,4 la sută şi, res
ANCHETA DE se aşteaptă precizări pri- I lipsesc 750 tone carne de rectorul I.C.R.M.: „Este sută din producţia aferentă
pectiv. la laminate 65,5 la
vitoare la programă şi *
porc. Zilnic, ar fi nevoie
o mare diferenţă între ne
planul de învă{ămînt. k de 40 tone preparate din cesarul populaţiei şi nive perioadei anului trecut ?
Şcoala din cartierul * carne, primim însă în ju lul contractelor. Dar Le Iată un alt exemplu, poate
Viile Noi, cu o situaţie | rul a 20 tone. Aşteptăm gea contractărilor nu o mai nu cel mai nimerit, dar
muncii sale, mai ales că greutăţi specifice începu specială: există doar I noile repartiţii care, pro respectă nimeni. Sîntem demn de luat în seamă :
acesta trebuie să se ocu tului şi, dintre ele, cele două clase şi se lucrează î babil, vor fi mai mici decît descoperiţi şi avem res la preparate din carne, Ia
pe de buna funcţionare a mai grave privesc spa la simultan. Doamna în- ţ pînă acum. . Avem şi un tanţe la majoritatea pro nivelul judeţului, planul pe
două localuri de şcoală). ţiul şi dotarea în profil. văţătoare Floarea Părău * record pentru judeţul Hu duselor. Problema este însă 8 luni a fost realizat în
Ce lucrări s-au efectuat, Actuala clădire din stra ne vorbeşte despre cercul I nedoara : 9004 tone de pîi- şi de altă natură. Am fost proporţie de 6,3 la sută !
întrucît apăreau infiltra da Liliacului este neîn vicios creat aici: deşi ar J ne în luna august. Se pare la unităţi economice din Dar acest procent înseam
ţii cu apă pluvială ? S-a căpătoare, orele desfăşu- exista în cartier un nu- | că îl vom depăşi în sep ţară cu ’ care avem con nă o creştere de aproape
acoperit sala.de sport, ur- rîndu-se eşalonat, între măr suficient de copii I tembrie. Din 180 tone brîn tracte. Am aflat aici că, cinci ori a producţiei din
mînd să .se monteze sco 8 şi 20. S-a găsit înţele pentru toate cele patru ! zeturi contractate, abia de exemplu, nu ne pot da primele Opt luni ale lui
curi de scurgere a apei. gere la forurile implicate, clase ale ciclului primar, I reuşim să adunăm 20 tone. toate produsele cerute pen -89 !
S-a amenajat ;>i un teren care au aprobat o investi părinţii îi îndrumă spre J Carnea de vită nu are voie tru că întreprinderi din Este oare greşită în
de volei în aer liber. La ţie de 40 milioane, pen profilul sportiv*, sau spre ] să lipsească din măcelării, judeţul nostru, mă refer trebarea din titlu ?
localul al doilea, situat tru viitoarea clădire. Se cel muzical, tocmai pen- » pentru că avem posibili în speţă la Combinatul Si
în centrul oraşului, a fost lucrează în prezent la pro tru a evita clasele de I tăţi". derurgic Hunedoara, nu îşi VALENTIN NEAGU
iect şi se preconizează a
nevoie să fie schimbate se înălţa construcţia pe simultan. Funcţionează J
instalaţiile sanitare. Dar parcursul următorilor doi aici şi Grădiniţa Nr. 1, |
educatoare Şmaranda Be- I
de curînd, G.I.G.C.L. g ani. In accepţia colecti xa, cu o grupă ,.:combi- j
demarat aceste lucrări la vului didactic, liceul în
intervenţia primarului o- discuţie va fi o unitate nată alcătuită din 25 de | FATA MORGANA
raşului. Există, de aseme. de elită, dotată cu sală copii. Problema care în- *
nea, greutăţi în procurarea de concert, săli de spe grijorează este tot cea a |
încălzirii. Lucrarea, de '
dezinfectantului pentru cialitate (pe instrumente Pentru noi, românii, află sticlele de lapte, zia dubii, cu participare inte
mulţi ani a acţion'at şi încă
grupurile sanitare. Lucrări muzicale), ateliere de ar racordare a fost raporta- > acţionează fenomenul nu rele de dimineaţa şi un lectuală deplină, cu preo
a fi încheiată
încă I
tă
de zugrăveli nu au fost te plastice, sală de sport acum trei ani, dar asta J mit : mirajul Occidentului. teanc de prospecte care cupare pentru bunul renu
lăudau alte şi alte produse
necesare la localul de cu bazin de înot... Se numai în scripte, deoa- } Era ca promisiune de bo care inundau piaţa şi aşa me şi bunul mers al firmei
bază al şcolii. Intr-adevăr, acţionează acum pentru rece izolarea nu s-a fi- . găţie, de opulenţă în toate prea plină. De aceea nu e care îmi asigură existenţa,
aş îndrăzi să spun chiar
aici sălile de clasă, cabi refacerea patrimoniului, nalizat. Răspunsul Pri- I domeniile, care ne apărea de mirare că după deschi
netele, laboratoarele, a- în .mare parte perimat. măriei în această vară a J în faţa ochilor, dar care munca făcută din inimă şi
telierele arată curate, Lipsurilor specifice profi fost negativ, dar se spe- > dispărea de cum întindeam derea graniţelor, mulţi ti din suflet!
Dacă la trezire găsesc în
bine îngrijite. Ne-a im lului li se adaugă lipsu ră într-o revenire. Pro- I mina. Tot ce vedeam în neri au luat calea exilu faţa uşii sticlele de lapte,
presionat activitatea ate rile ce bîntuie întregul bleme se întîmpină şi la J reclamele splendid fotogra lui, sperind să găsească ţa
lierului de croitorie, con învăţămînt românesc, cum instalaţia sanitară din | fiate, filmate, tipărite pe ra în care curge lapte şi înseamnă că cineva s-a
dus de profesoara Rodica ar fi deficitul de ma cauza lipsei racordării la * hîrtie lucioasă în culori miere. In acelaşi timp, cei sculat la ora trei pentru
a mulge vaca. altul a trans
Neamţu, unde fetele în nuale. Dacă pentru ciclu canalizarea străzii: la I ademenitoare, ne atrăgea rămaşi în ţară, aşteptau şi portat laptele la fabrică,
vaţă deprinderi casnice rile primar şi gimnazial două săptămîni ar fi ne- J şi încă ne atrage cu o for încă aşteaptă da în cîteva alţii l-au prelucrat, şi
utile — să coasă, să trico. s-a asigurat aproximativ cesară vidanjarea şi cos- i ţă la care greu îi rezistă zile, sau câteva luni, gu alţii l-au transportat la
teze etc. Flori, perdele 50 la sută din necesar, la tul este de 500 de lei. I cineva. Turistul român care vernul să rezolve proble domiciliul fiecărui abonat.
curate, totul arată foarte cele două clase de liceu Prin noi, conducerea şco- ! reuşea să ajungă într-o ma aprovizionării pieţei au Şi acest lucru este valabil
îngrijit manualele există doar în Iii lansează un apel tu- | ţară occidentală, era inun tohtone, ca în vestul conti pentru fiecare dintre pro
nentului.
Şcoala Generală — ga procent de 25 la sută. turor celor care vin cu j dat şl chiar agresat de dusele, serviciile la care
ră cu clasele I—IV. Un Conducerea liceului, prin maşinile la unitatea spi- I multitudinea ofertelor; la Bogăţia din vitrinele şi rîvriim doar în calitate de
local cu două clase în dl. director Simion Hoi taliceaseă de peste drum ' un moment da* fiind chiar magazinele capitaliste, va consumatori şi nu ca par
grijite. dar total impro nar, solicită sprijinul ce şi pe care-i roagă să evite k stresat de obligaţia de a rietatea şi calitatea deo ticipanţi la lanţul econo
priu. încălzirea se face lor în drept pentru ca, a parca maşinile în poar- J alege un anumit produs, o sebită a serviciilor oferite mic..
prin sobe ou lemne. Di in maximum 2 ani, să se ta şcolii. | anumită marfă din oceanul — este extraordinară, fă Nu este greu de priceput
mineaţa învaţă copiii din dea în folosinţă noua de oferte; cută în slujba fiecăruia că economia oricărui stat,
clasele I—II, iar după- construcţie. Anchetă realizată de J Cînd românul cazat la dintre oameni, dar are un fie el Japonia sau UrUndi
masa clasele III—IV. în Tot Q repunere pe fă prietenul german se tre singur şi imens defect i —- Burundi, este o reţea de
trucît cursurile au loc pe gaşul firesc considerăm a NATALIA VASIU, { zea dimineaţa, constata cu în spatele fiecăreia dintre agenţi economici, unde fie
două schimburi, ne spu- fi revenirea Liceului Pe MINEL BODEA | sticlele de bere, conserve care este beneficiar pentru
stupoare că în faţa uşii se
de Goca—Cola, ziar adus Unele produse şi furnizor
acasă în fiecare dimineaţă, pentru altele, şi unde în
brichete ieftine aruncablle final numai capetele fire
după golire, ţigări de o lor ce. o compun consti
(Urmare din pag 1) 1988, a noilor electrofiltre deosebită calitate, tele
Şi la I.E. la cazanele 1. 2 şl 3. Iar vizor color cu telecomandă, tuie ieşirea spre consu
mator, adică spre noi, cei
— Dispuneţi de cantităţi prin montarea unor elec Walkman, ordinator de ce aşteptăm cu mîna în
trofiltre modeme la
ca
mare putere, spital strălu
gura
le suficiente de cărbune ? zanele 4 şi 6 vom diminua cind de curăţenie, străzi tinsă şi adesea cu văzute
căscată produsele
— Intrăm în iarnă cu un va veni iarna ■■■ şi mai mult poluarea me ordonate, vitrine luminate, în Occident.
stoc de numai 20 000 tone diului din zonă. Repet, şi ceas electronic cu radio
în loc de 70 000 tone. Fur Dar ar mai fi nevoie şi de — După cum ţi poluarea poluarea depinde mult de încorporat, baton de cio Dacă nu vrem, sau dacă
nizorii noştri — prepara- înscrierea cărbunelui li este o problemă impor calitatea cărbunelui folosit colată, pline albă şi uşoa PU putem pricepe acest
ţiile de la Coroeşti, Petri- vrat în indicii de calitate tantă in cazul Termocen In sistemul de preparare şî ră ca spuma, şi altele, şl lucru, atunci bogăţia la
la şi Lupeni — ne-au dat prevăzuţi, de 3100 Kcal/ tralei Paroşeni... ardere in cazane. Sperăm, altele, stă MUNCA, şl na pare jinduim cu toţii va
asigurări eă nu vom duce kg şi nu de 2 500—3000 — I-am mal rezolva* li totuşi, să fle bine. oricum va da Dumnezeu, rămîne şl pe mal departe,
lipsă de cărbune. Vom ve — Să v-audă cel de sus! d o muncă intensă, de zi doar un miraj, doar o
dea. Dacă va fi o iarnă Kcal/kg. Acest lucru este nele coordonate, după mon Şi, mai ales, eei de jos — cu zi, de cursă lungă, de FATA MORGANA.
grea, cum se- anunţă 7 | foarte important, . ,.., tarea, în perioada 1981 — minerii ... ■ .........■- ■ un profesionalism fără GHEORGHE GRON