Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_213
P. 2
CUVTNTUL LIBER I
PAG 2
Cîmp larg de afirmare Sfinţirea locului viitoarei
In temeiul noilor re- J
glementări intrate în vi- i
liberei iniţiative goare şi în oraşul Ha- S Catedrale a Eroilor din Hunedoara
ţeg iau fiinţă unităţi ^
eroilor căzuţi în închiso
în perioada trecută de deschis sau va deschide o şi-au axat activitatea pe privatizate. Pînă în pre- i (Urmare din pag. 1) rile comuniste şi în revo
!a adoptarea Deere tului- brutărie, Constantin Jorza desfacerea de ţuică şi ca zent s-au deschis Uni- ] Publică „Rusca" Hune luţie, care m archează lo
I.ege nr. 54/1990, un mare şi Ioan Stoian vor produ fea, spusele lor nu ni s-au tatea „Parti Expres Tu- i doara, împlinind bucuria cul altarului catedralei.
număr de cetăţeni din O- ce şi desface preparate de părut relevante din punc rist“, în strada Mihai \ celor prezenţi. Ceremonia Hrisovul pus la temelie,
răştie şi-au scos autoriza came. Şi exemplele de a- tul de vedere respectiv. Eminescu, nr. 76. Aici
ţii pentru practicarea unor cest fel ar putea continua, De aceea, vom reda ce am se oferă zilnic consuma religioasă ă fost oficiată ca şi cuvintele de salut
Judeţene,
de un sobor de p reoţi: al Prefecturii
activităţi particulare în ca de unde rezultă că între vorbit cu Angela Micules- torilor semipreparate şi dr. Emil Roman, vicar al rostit de domnul sub
drul liberei iniţiative. prinzătorii urmăresc şi cîş- cu care, împreună cu Ele preparate din carne, di- Episcopiei Aradului, de prefect Alexandru Pop, 10
Doamna Ştefania Străjan, na Rusan şi Maria Breş. legat al Sfinţiei Sale ăr. ale celorlalte personalităţi 10
inspector principal la sec a deschis patiseria „Le Timotei Seviciu, episcopul politice, culturale şl reli 11
ţia financiară a primăriei, băda". Aradului, protopop Ale gioase, au exprimat bu
ne spunea : L a O r ă ş t i e — Profilul localului nos xandru Hotărau, diacon curia de a trăi un asem e
— In prezent, numărul tru este desfacerea de pa- 1 12
autorizaţiilor se ridică la teuri, gogoşi şi răcoritoare Petru Ştef şl preoţii Li- nea moment, în t>reîni de 13
viu Mirion, Mtron Sten- adevărată descătuşare spi
04 şi sînt depuse încă,nu pe care le producem în u- coane, Anton Rudean, Lu rituală, pe aceste m elea 13
meroase cereri la Prefec tiguî — fapt de altfel cît nitate. In plus, servim ca privatizate | dovic Fărcaş, Ştefan Si- guri unde istoria s-a scris 13
15
tura judeţului. se poate de firesc — dar fea. mulescu, Miron Lăscuş şi sub semnul credinţei. De 15
şi îndeplinirea nevoilor ce
— Ce domenii vizează tăţenilor. — De unde şi cum vă Ioan Rudean, La desfăşu altfel, tricolorul care flu
îibera iniţiativă? Un fapt ce, de asemenea, aprovizionaţi ? rarea întregii ceremonii, tura peste capetele mul 15
— Funcţionează 16 între merită evidenţiat este gri — Cumpărăm grîu de la- verse băuturi răcoritoa făcîndu-i parcă mai înăl ţimii, alături de steagurile
prinderi mici, 4 asociaţii ja ce se acordă creării tîrg, îl ducem la moară | ţătoare momentele prin bisericeşti, ca şi acordu 15
interpretarea sa, a con rile imnului „Deşteaptă-te
lucrative, 40 asociaţii fa condiţiilor pentru desfă şi facem făină. Zahărul îl re, bere şi altele, toate 1 tribuit şi corul Catedra române", interpretat în
miliale. iar 4 sînt indepen şurarea activităţii între cumpărăm de la bişniţă. servite într-o ambianţă l lei Ortodoxe „Sfinţii îm final, de fanfara C.S.H,, 16
de
denţi. prinzătorilor particulari. — Nu vi se asigură mar plăcută, asigurată de s păraţi Constantin şi Ele au subliniat dubla valoare IC
personalul condus
Din evidenţa condusă de Astfel, din cele 31 de ce fă de la unităţile comer na" Hunedoara, condus — patriotică şi religioasă 17
reri de spaţiu, 21 au fost
interlocutoarea noastră, cu rezolvate favorabil pînă ciale cu ridicata ? i domnul Anton Tăraăşi- \ de Marin Dîrvă. ■— a evenimentului.
loni;
„încălţăminte-co-
foarte multă grijă şi rigu în prezent. Primăria urmă — Nu. Am fost la i \ Slujba de sfinţire a lo închinată memoriei sfin
rozitate, rezultă că cea reşte îndeaproape situaţia I.C.R.A. Deva unde ni s-a mandă" cu domnul Ca- cului şi pietrei de temelie te a celor care prin jertfa
roi Mărunţel în frunte;
mai mare parte a activi utilizării spaţiului de ca spus să ne adresăm coo a viitoarei catedrale a lor ne-au redat libertatea
tăţilor particulare au ca re dispun cooperativa de perativei din Orăştie. Am „Langoşerie". proprie fost precedată de sfînla şi dreptul neîngrădit la
tar domnul “’etru Oni-
liturghie şi de parastasul credinţă, catedrala, înăl
racter de producţie a bu consum şi cea meşteşugă fost la conducerea coope pus spre pomenirea eroi ţată în timp de lumină şi 17
nurilor materiale. vizînd rească, intervenind pen rativei, unde ni s-a spus ca, şi „Coroane şi flori lor căzuţi în timpul revo pace, va fi lăcaş da în
deci satisfacerea unor ce tru repartizarea celui in că dînşii n-au marfă şi artificiale", doamna Flo- luţiei, inclusiv la Hune chinăciune întru bucuria
reri ale populaţiei oraşu suficient folosit întreprin să ne descurcăm singuri. rica Balaj fiind proprie, doara. A fost sfinţită cu creştinilor ortodocşi ro
lui. Astfel, Gheorghe Udi- zătorilor. La Orăştie, deci, libera tar. Alte unităţi comer acest prilej şi troiţa de mâni din, străvechea ce
lă, Vasile Gherman, Ni- Am stat de vorbă cu iniţiativă are cîmp de a- ciale şi prestatoare de lemn închinată memoriei tate de oţel a Hunedoarei.
colae Iovescu şi alţii au cîţiva dintre cei ce şi-au firmare. In calea ei însă servicii se vor deschi
deschis ateliere de tîmplă- deschis unităţi comercia mai există obstacole ce o de curînd. Sperăm, a- ÎS
rie, cojoeărie ş.a. Numeroa le particulare şi am de împiedică să se afirme în Ieri s-a deschis noul an universitar
se autorizaţii s-au acordat dus că, aceştia întîmpină plenitudinea posibilităţi vem certitudinea că ele
pentru desfacerea de pro mari necazuri în ce pri lor. Cei în drept au dato vor asigura o tot mai
vor
duse agroalimentare — veşte aprovizionarea. Am ria să ajute întreprinzăto bună servire pentru (Urmare din pag. I) Institutului de Mine, apro 19
învăţa în acest an
multe dintre acestea axîn- discutat pe această temă rii particulari în dezvolta populaţie. (Nicu Sbu- la cald, electromecanică) au ximativ 4 000 studenţi în 19
du-şi activitatea pe- reali cu patronii localurilor „Bol rea activităţilor lor pri- 1 chea. colaborator). asigurate bune condiţii de cadrul celor două facultăţi,
zarea de articole' de. con ta înstelată" şi „Alvorada", vate. ,1 cazare şi masă. La seral fiecare cu secţiile sale. S-au 21
suni. Toan MerenriAn a dar întrucît domeniile lor TRAIAN BONDOR \ vor învăţa alţi 350 studenţi. întreprins eforturi mari 22
In noul an, institutul hune- pentru deschiderea în bune
dorean asigură condiţii de condiţiuni a noului , an de 22
susţinere a doctoratului în învăţămînt. Deocamdată 23
IN TIMPUL fWtl-XOR poate uşor apuca pe dru zeală, cel aflaţi în auto- re la vană, de unde se specialităţile electromeca încă se mai aşteaptă clari 0
FUMAU ÎS PA *t' muri greşite. Dar e de gară se orientează spre trag necazurile. nică metalurgică, precum şi ficarea numărului de stu 0
datoria adulţilor, care trenul personal (noroc Sperăm ca acest sem deformări plastice şi trata denţi care vin din afară,
Era în 27 septembrie, cunosc greutăţile vieţii, că gara este aproape!). nal să găsească ecoul cu mente termice. Ne expri pentru a se cunoaşte cu
în jurul erei 9,45. In 52- să le îndrume cu răspun Asta a fost o soluţie doar venit, pentru a înlătura măm convingerea că aici adevărat necesităţile de ca 9
trînul parc al Devei, pe dere paşii. (V. ROMAN). pentru cel aflaţi în llia, nemulţumirile locatari se va face şcoală serioasă, zare. 10
o bancă, 5-6 fete stăteau restul de călători, risi lor, avîndu-se în vedere serio 10
pe spătar si cu picioarele SETEA DE A ŞTI piţi prin staţiile din Do zitatea şi temeinica pregă După cum este cunoscut, 11
acolo unde normal te a- în comuna Vălişoara bra, Lăpugiu, Pane au ALBINELE SI tire ştiinţifică, profesio din acest an, la Deva va
şezi. După vîrstă şi gen- — cum ne spunea dom ajuns care cum au putut AGRICULTURA nală a cadrelor sale. labo funcţiona o facultate afK
ţîle zvîrlite pe leagăne- şl toţi, bineînţeles, cu în ratoarele şi dotările de an liată la Universitatea Eco 12
în
- le din apropiere erau li nul Vtorel Bota, dirigin târziere. Este adevărat că Din numeroase observa samblu de care dispune logică din Bucureşti, 128 13
tele Oficiului poştal — e-
care au fost admişi
ceene (una singură avea xistă 140 de aparate de autobuzele sînt vechi şl ţii practice şi demonstra instituţia. studenţi.
La Petroşani, după cum
uniformă). Gureşe şi bi radio şi 215 televizoare, o defecţiune este oricând, ţii ştiinţifice s-a desprins ne informa domnul Ion Să le urăm tuturor suc 11
ne dispuse. Vreo două iar 162 de case sînt ra posibilă. Şl totuşi, coloa faptul că albinele au un Mircea, secretarul şef al ces !
chiar trăgeau cu poftă cordate la radiodifuziune. na 1JT.A. din llia a pri rol deosebit de important
în realizarea producţiei
agricole, prin acţiunea de
polenizare şl fertilizare a
diferitelor specii vegetale.
• INFORMAŢII • NOTE • OPINII • Aprecieri de cuantifica Amintirea tărîmurilor
re economică a foloaselor 1G.
aduse agriculturii de că 16,
tre albine s-au făcut în îngheţate
din ţigări. „De ce nu sîn- Cel mai citit ziar în co mit, cam de o lună, un diferite ţări, de acestea 17,
teţi la şcoală" le-am în mună este „Adevărul", autobuz nou, care ar pu fiind necesar să se ţină
trebat. N-am primit nici urmat de „Cuvîntul li tea satisface permanent seama şl la noi, în vede (Urmare din pag. 1} 17,
un răspuns (de fapt ce ber", „Tineretul liber" ruta navetiştilor. De ce rea încurajării practicării
motive ar fi putut invo ş.a. Necazul este că zia nu o face ? Simplu ! Pen apiculturii pe scară cît tineri, însoţiţi de pruncii lor. Pentru 10 persoane re- . 18,
ca ?). Dar din zîm betele rele ajung greu şi rar la tru că săptămînal este mai largă. Spre documen veneau cam 15 mp, dar, pentru acele împrejurări, şi 18,
sfidătoare am înţeles că Vălişoara. „Cuvîntul li închiriat de cei din Ti tarea celor interesaţi, am un asem enea spaţiu reprezenta o şansă. Au locuit
dacă insist, mă pot aş ber", de pildă, ajunge în miş, pentru excursii în reţinut faptul că, după astfel vrem e de trei ani. timp în care şi-au construit 18,
tepta la vreo imperti comună după ora 11. De Iugoslavia. Să vezi şi să cum afirmă Levin, apor o căsuţă. Oare cea ăe-acasă în seama cui o fi rămas ?
nenţă. ce aşa târziu ? nu crezi... (N.V.) tul albinelor la producţia Şi pe ale cui mtini o fi ajuns agoniseala de-o viaţă 19,
Le-am părăsit cu su agricolă a S.U.A. este es a oam enilor vinovaţi de-a fi rom âni? Multe au fost 19,
fletul greu (am şi cu o S-A INTÎMPLAT JOI N-AVEM APA CALDA timat anual la 19 miliarde chinurile deportaţilor. La plata proastă, la lipsa aco 20,
fiică de vîrsta lor). Cu de dolari. Pentru Italia perişului se adăuga necunoaşterea lim bii băştinaşilor.
siguranţă, părinţii le cre 27 septembrie, după- Domnul Gheorghe Ar- — ne informează Acoorti Au învăţat-o. Dar nici pe cea de-acasă n-au dat-o ui- .
deau la şcoală, nu la ta amiaza, în autogara din hip, administratorul A- — în 1986, folosind date
clale şi la ţigări în parc. llia. Se aştepta autobu sociaţiei de locatari nr. din 1983, cel puţin 63 la tării. O vorbeau între ei. aşa cum la şezători îşi cîn-
tau cîntecele. Cum sună oare dorul românesc în stepa
Cu siguranţă, ele nu zul, de pe ruta Dobra — 11 din Simeria, s-a adre sută din întreaga produc asiatică ?
realizează acum cît pierd llia — Termocentrala sat telefonic redacţiei, ţie agricolă comercializa 21,
chiulind de la ore. Iar Mintia — Deva. Se face insistând să fie ajutat în tă poate fi atribuită acţiu Dar „tătuca" n-a fost nemuritor şi deportaţii au 22,
dacă acum se sustrag de 17,50 — ora la care, nor soluţionarea unei , pro nii polenizatoare a in început a se întoarce spre Europa lor. Nu oricum, ci
la obligaţiile şcolare, ci mal, autobuzul ar trebui blem e acute. Ne-a rela purtând stigmatul vinovatului fără vină: nu un nu 22,
ne poate garanta cu aces să plece din llia. Este tat că, pe plan local, a sectelor, aprecirea totală măr tatuat la Auschivitz, ci o menţiune in paşaport., 23,
te apucături nu se trans aşteptat de un număr su epuizat toate posibilităţile înscriindu-se în contribu Şi apoi cuprinderea într-un „ueiot" (recensământ) spe
form ă cu timpul în obiş ficient de mare de călă de intervenţie. Domnii ţia albinelor, cu un total cial.
nuinţă şi -mâine vor fugi tori, dintre care ponderea Tiberiu Iavalski, sing. Pop de 2 000 miliarde lire ita Partea cea mai grea a ăravieî se consumase, dar
şi de muncă ? Şi mîine o reprezintă lucrătorii liene. rădăcinile sînt profunde şi am intirile se păstrează
va fi foarte greu pentru din schimbul trei ai ter şi tehnician Albit, care Chiar şi numai din pre toată viaţa. N-a putut reveni în satul natal / s-a oprit 23,
răspund de această
si
0,
cei care nu vor să mun mocentralei. Lumea se zentarea succintă a aces la Cîmpani, unde trăieşte şi azi. Este membru al
cească sau nu ştiu s-o fa impacientează, firesc, cir tuaţie, ce nemulţumeşte tor date, fără alte comen Frontului Popular şi continuă a blestem a comunis-
că temeinic, pentru că culă zvonuri, dar nimeni locatarii (aceştia fiind mul, a cărui victimă a fost. In '75 a trecut prin Ro
azi în loc să înveţe se ţin dintre cei autorizaţi nu lipsiţi de apă caldă din tarii, este suficient să mânia, în drum spre Bulgaria. N-a putut veni, mai
de prostii. N-ar fi rău ca face vreun anunţ con 14 septem brie a.c.), nu desprindem concluzia că d e s } „stăpânii ţării, luaţi din drum", nu l-au lăsat.
atît părinţii, cît şi dască cret Abia la 18,30, im au rezolvat nimic din ru se cer reconsiderate pă Dar stăpînii vin şi se duc / vatra românilor a fost
lii să-i supravegheze mai piegata de serviciu anun găminţile ce le-au fost a- rerile şi repusă apicultura şl rămîne. Şi pentru această vatră, domnul Tudor
mult pe aceşti adoles ţă că maşina s-a defec dresate în privinţa efec în drepturile ce i se cu Lupan din Cîmpani, Vulcăneşti vă îndeamnă la „vi
cenţi. La vîrsta lor se tat pe traseu. La repe tuării reparaţiei necesa vin. (N. TlRCOB). gilenţă ca a tancului".
v
N i C T ' j ^ r , v w t \a, w t w t w v w sr-A /rA .T'jk e rA /Tjsrvk /