Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_214
P. 1
L I B A Ţ I A D E V Â R !
Anul II, nr. 214 MIERCURI, 3 OCTOMBRIE 1990 4 pagini • 2 lei
„ Plafar “ — o firmă «u Însămîntările
Concursul nostru
nume şi... renume sezon a salariaţilor din În te sporite la ha, s-au pro
Principala preocupare de
curat din vreme îngrăşă-
de fotografii treprinderile agricole de mintele necesare, avînd
— Stimate Aamaule di natură, de binele pe care stat a rpprezintă realiza fertilizate mai mult de
rector LUCIAN DARIE, ştim îl aduce cu plantele ei... rea programelor de . însă- 700 ha. Totodată, avem
de
mlnţare a colturilor
că de curtad v-aţi întors — Adică ? toamnă. In legătură cu stocurile de seminţe din
soiurile adaptate condiţii
dia SisM e Unite ale Aste- — Mărar, mentă, găl stadiul lucrărilor şi mo lor specifice din ferme.
rid*. Ce a căutat şi ce a benele. coriandru, lavandă... dul de organizare a acti Cadrele tehnice din uni
găsit firma ..Plafar" la.a- — Ca cane firmă anume vităţii, cîteva detalii ne-a tăţi şi ferme sînt alături
mericani ? veţi colabora ? dat dl. ing. Ioan Rob, in
— înainte de toate vreau — Ca „BLAN”. O fir giner şef al Trustului Ju de mecanizatori, urmărind
să vă spini că produsele mă de mare prestigiu în deţean pentru LA.S. îndeaproape calitatea lu
crărilor.
firmei „Plafar" Orăştie se lume. Vreau să spun pen — Pentru a asigura front
— Ce alte lucrări se mai
bucură de apreciere, sînt tru cititorii ziarului „Cu- larg de lucru la semănat efectuează în unităţi ?
căutate 'în S.U.A., ca şi în vîntul Liber” că firma , — ne-a precizat interlo — In paralel cu semă
alte ţări unde exporfăm. „ELAN" ne va sprijini cu cutorul — s-au constituit
Ce am făcut ep în Statele instalaţii noi, cu materii formaţii de mecanizatori natul, se acordă - atenţie
sporită asigurării
furaje
Unite? Am sensibilizat în prime, mă refer mai ca specializate pe feluri de lor, în special însilozArii
cheierea “ de noî contracte seama la arome alimen operaţiuni, respectiv la
de colaborare ale firmei tare... fertilizat, arat, pregătit te nutreţurilor. Din cele pes-'
te 2000 ha ocupate cu po
noastre Ia domeniul produ — De care vor beneficia renul şi semănat, ţinînd rumb a mai rămas de în-
cerii aromelor alimentare, seama de faptul că în a- silozat producţia de pe mai
uleiurilor volatile etc. Desigur. Conform în cea&tă toamnă avem de în-
— Să le numim, damna ţelegerilor, o anumită can sămlnţat 670 ha cu plante puţin de 500 ha, avînd rea
te director. titate de produse pe bază de nutreţ (culturi pentru lizat un stoc ce depăşeşte
18 000 tone suculente. De
— Da. Arcane de porto de ingrediente, care se fa
cale, lămîi, pepsi-eola. Dar brică la „Plafar" Orăştie, masă-verde — n.n.), 25 de asemenea, în ferma de pro
ha cu legume, 950 ha cu
sortimentele se vor extinde va ajunge In America. orz şi 950 ha cu grîu. Ca ducere a legumelor se ac
şi diversifica. Americana urmare a strădaniilor de ţionează la recoltatul ră-
sînt mari îndrăgostiţi de GH. t NEGREA puse, pînă acum au fost dăcinoaselor şi apoi al ver-
zei de toamnă.
Insămînţate aproape 500 Fireşte — spunea dl. ing.’
ha cu culturi furajere,' 10 Rob — mai sînt şi unele
cu legume şi aproape 200 greutăţi legate de buna
Sfe negre ale toteJtM cu orz. Front de lucru-este • funcţionare a utilajelor, de
suficient, fiind arate irtşi
asigurarea • pieselor
de
mult de 1600 ha, iar pa- . schimb, dar ne străduim
tul germinativ este pregă să le depăşim, să asigurăm
Era trecut binişor de — Doîţin' şefi veniţi re
miezul nopţii şi satul Cer- pede să-l • potoliţi pe-al tit pe aproape 1000 ha.. în condiţii pentru obţinerea
din
continuare, o parte
tej dormea In linişte. Deo mea că a venit beat şi m-a forţele mecanice sînt folo unor repolte bune în anul
viitor, Pe măsură ce vom
dată, oişte lovituri puter luat la bătaie. Abia am site la eliberarea de noi îndeplini programul la îm-
nice bubuiră te uşa de scăpat din pumnii lui. suprafeţe ce trebuie. însă-
la intrarea te postul de Şeful de post o cunoş mînţate, în aceste zile ur- sămînţări, se va trece la
poliţie. Aurel MIcîăuş, şe tea pe nocturna vizitatoa SFINŢIRE. Foto PA VEL LAZA mînd să se treacă şi la fertilizarea terenului şi e-
fectuarea arăturilor pentru
ful acestei instituţii, sări re. Era Clara, Kun, lucră punerea sub brazdă a griu însămînţăriie de primă
din pat şi-şi puse fireasca toare’la Flotaţia din sat. lui. De menţionat că, în vară.
întrebare: „Cine-o fi, la Mai ştia că a venit la Ccr- vederea obţinerii de recol NICOLAE TIRCOB
două noaptea ?“. Nu avea tej, de pe la Ghelari, cu îiî>«t800©00000'>00000sx>000000®000®000000000
decît o singură soluţie şi Teodor Tronciu, miner la
O urmă. Se Îmbrăcă, coborî exploatarea din Băi aga. O
din locuinţa de la etaj. In vreme, ca den au trăit îm u w & p s z î Se vor construi garaje ? (li)
faţa postatei de poliţie preună în concubinaj, dar
văzu o femeie desculţă şi de un timp, T.T. s-a-mutat A N U N Ţ In numărul 97, din 19 zone şă nu se realizeze ga
la furou. O reeunoscii Gal leneş caut căruţaş beţiv dare se opreşte la aprilie a.c., i-am informat raje pentru a nu afecta
greu. TRAI AN BON DOR toate cîrciumile. pe cititorii noştri . despre actualele amenajări (zone
— Ce e cu dumneata în pregătirile ce se fac pen verzi, spaţii de joacă etc.),
balul asta ? (Continuare In pag. a Z-a) tru crearea condiţiilor de s-a indicat tuturor primă
realizare a unor garaje pe riilor ca avizarea propune
terenurile libere proprie
rilor de amplasament să
al societăţii în care tră I
I Spre mm mult, ■ med pentru a-şi conserva şi răufăcătorilor trebuie a- iesc. tate de stat Zilele trecu se facă. prin consultarea
asociaţiilor de locatari din
te am revenit la Prefectu
fiinţei
plicată eu rigurozitate,
spori < sănătatea
I mare, mai valoros, mai botărît, eu asprime, în Este, aşadar, nevoie de I ra judeţului şi am pus din fiecare zonă.
sigur, constant, adevărat,
nou aceeaşi întrebare dom
— Cîrnl se vor emite,
pozitiv, realist. Acesta In atmosfera aceasta a aşa fel incit pedeapsa, pe un cadru juridic adecvat, nului Ion Constantinescu, totuşi, autorizaţii pentru,
care să reglementeze bu I
este 'sensul spre care ar începutului 4e euforie Mm/iX ■.fnanatâiSjs ju* jfa ftowA. arhitect şef al judeţului: executarea lucrărilor ?
trebui să mergem, adică este de neînţeles cum Uonare, să reflecte şi ro nele relaţii în toate sec — Se vor construi, to — Pe masa de lucru a
toarele de activitate. De I
spre tm kens oi construa- forţe malefice, negative, lul său ie presiune, ie mare însemnătate este tuşi, garaje personale pen Guvernului se află defini
cu tendinţe spre destruc-
apărare a societăţii, a in
fîh, al mai temutei,
tivarea proiectului de act
f adaptării fiinţelor la un ţie, împiedică mersul ina- dividului împotriva 'celor relaţia muncă — plata I tru posesorii de automobi normativ care va reglemen
le care locuiesc în blocuri?
tă pe echitate, pe comen- I
mediu dat. muncii, care trebuie axa — Da, slntem într-o fază ta şi acest lucru; Legea
PupS revoluţia din de- avansată de pregătire a privind autorizarea exe
cerrtbrie este cert că ae- ^MMMWWWWMMUtoJWUWWVli/VWMMWUWtoAAftVVVV surabilitate. I condiţiilor. Prin Institutul cutării construcţiilor. De
Tttf s-a primenit pentru Judeţean de Proiectare, am spre acest lucru, cred că
fiecare. Respirăm med & I elaborat un „Studiu de aţi auzit ştirile date, mai
i uşc*. fmbtcsetăa spiri SPRE PLUS Atitudinea unor opo amplasament garaje In fie recent, la radio şi la .tele
tuală, imb&ălismul în ca
I re mm fost obligaţi să zanţi politici, de agresa I care municipiu, şi oraş", viziune.
care prevede realizarea ga
— Şi cum se întrevede
re, de defăimare, de atac
I trăim sub totalitarism, ^ W N v v n v w m v v w w m w w m v w v w m v v la persoană cu injurii şi I iţa jelor în două sisteme: prin această lege soluţio-
s-au degajat, s-eu risipit,
pe mai multe niveluri, în - narea problemei
despre
astfel că orizontul nostru calomnii nu este de na sistem colectiy, şi pe un care discutăm ?
I a devenit mai vizibil, mai tură să tempereze spiri I singur nivel, în sistem în — Probabil în felul ur
I limpede şi, pe măsură ce inte al societăţii noastre certaţi cu legea, cu buna tele fnici nu se urmăreş 1 şiruit — individuale. mător: terenurile aflate în
trece timpul, va fi, cred, şi urîţesc, spărcă coti cuviinţă, cu bunul simţ. te aşa ceva, ci de a le — Care este stadiul de proprietatea statului vor
I îm i luminos. Ne vom dianul. Pentru ce se Tn- Este un deziderat reieşit agita cu orice preţ, de a I avizare a acestei documen putea fi concesionate prin
Simţi din ce în ce mai li tîmplă aceste lucruri şi din preceptele dreptului taţii ? licitaţie publică, în func
i bert, mai stăpînV pe ac cine sînt profitorii aces . roman consacrat în for- ‘ se ajunge la degringola I — Lucrarea- s-a depus ţie de zonele de ,amplasa
re, Autorizaţiile de - con
I ţiunile noastre, med apro tor manevre ? Oare aces mula: J^uriitur quia pe- dă economică şi socială). I spre analiză şi avizare la strucţie se vor emite de
te forţe ale răului,
ale
catum est et Ut ne pece*
Cred că o atare manevră
toate primăriile municipa
piaţi de marile adevă crimei, ale infracţiunii, fur”. Este necesar ca ce le şi orăşeneşti încă din fiecare primărie pe ampla
I ruri. Este un simţămînt ale destmeţiei nu pot fi tăţenii să aibă convinge ar trebui înlocuită cu I lună iulie a.c. 'Mai avem de samentele aprobate în stu
procedeul de luptă demo
diul mai înainte arătat, pe
I de plenitudine, cu care stăpînite ? întrebarea nu rea că trăiesc Intr-un stat cratică, în care să învin primit avizele primăriilor baza proiectelor de execu
poate avea decît un răs
de drept, care le garan
Deva, Călan şi 'Petrila, du
ar .trebui să păşim la puns afirmativ. Pot fi tează şi asigură viaţa, gă cel mai bun. Se va în- I pă care întreagia lucrare ţie elaborate pentru fie
drum, după claustrarea stăvilite, prin concursul buna ei desfăşurare, bu tîmpla aşa, dacă vom a- I urinează să fie supusă a- care amplasament, cu con
ceasişistă, şi totul ar fi nostru, al tuturor, prin nurile proprii, pentru ca vea puţintică răbdare" vizării în Comisia Tehnică diţia realizării unitare de
mai frumos. Poporul ro măsurile de a le împie astfel să poată munci cu şi multă bună-credinţa. I a Prefecturii Judeţene. A- către echipe autorizate.
mân poartă şi virtuţile dica desfăşurarea nevol toată dragostea şl abne I YÎnd în vedere că în aceas Menţionez că se are în ve-
Interviu realizat de
tă perioadă o serie de ce-'
ancestrale şi forţa vitală nică. Puniţia împotriva gaţia în interesul lor si ARON GARBOVEANU tăteni s-au adresat primă DUMITRU GHEONEA
I riilor şi Prefecturii Jude
ţene, cerînd ca în unele (Continuare în pag. a 2 a)