Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_215

CUVÎNUJL LIBER N
’ '< * 2

Restructurarea unităţilor economiee Sfinţirea şcolilor — un gtrid

d
La 7 septembrie a.c. a Privatizare, în subordiiîea pă 7 august 1991, între ce­ Dumnezeu cu îngerii lui, c
intrat în . Vigoare Legea guvernului. tăţeni români cu domici­ frumos, înălţător
privind reorganizarea uni­ Transformarea actuale­ liul în ţară şi exclusiv prin
tăţilor economice de stat lor unităţi economice de intermediul Agenţiei Na­ Primele zile ale nou­ lo an . Hălmagtu, preotul îşi face apariţia însuşi
ca’ regii autonome şi so­ stat în regii autonome, său ţionale pentru Privatizare, lui an şcolar au eviden­ Barbu Dunău, după Ce a
cietăţi comerciale, apre­ societăţi comerciale va a- cp plata unei taxe de tim­ ţiat un aspect aparte, cu stropit cu apă sfinţită şă- pentru a sfinţi lăcaşul
ciată ca lege organică de vea loc într-o perioadă re­ bru de unu la sută dih o mare încărcătură de lile de clasă, a vorbit e- liceului, elevii şi profeso­
bază, -de o importanţă co- lativ scurtă, de 6 luni, res­ valoare.. ' semnificaţii în viaţa şco­ levilor despre importan­ rii, Începem o nouă eră
vîrşitoare, care va asigura pectiv 9 luni pentru uni­ Este demn de semnalat lilor în general, a elevi­ ta. pe care credinţa în în invăţămintul româ­
transformarea economiei tăţile agricole de stat că întreaga activitate a lor şî cadrelor didactice, Dumnezeu o are pentru nesc, eră în care noi,-
noastre naţionale într-o In termen de 30 de, zile regiilor autonome şi a so­ in special, care în condi­ elevi, iSgătura ce trebuie dascălii, vom modela noi 9,51
economie de' piaţă. de la conştitUirea lor, so­ cietăţilor comerciale ?esţe ţiile dictaturii*n-ar fi pu­ să se statornicească între generaţii de tineri sub
• Unităţile de stat care fac cietăţile comerciale vor sprijinită de către stat, în tut avea loc. Este vorba şcoală şi biserică, legătu­ simbolul libertăţii şi al 10,01
parte din ramurile stra­ transmite Agenţiei Naţio­ Ihnita posibilităţilor finan-* de oficierea de către ră inexistentă atîta timp. credinţei tn Dumnezeu...". 11,1!
tegice ale economiei naţio­ nale pentru Privatizare 30 clare,, cu, credite cu do-
„La Liceul „Avram ian-
nale, printre care, indus­ lâ sută. din capitalul so- bînzi preferenţiale, co­ preoţi a unor slujbe de cu" din Brad, ne scrie In încheiere, s-d păstrat
un mom ent de reculegere
tria de armament, energe­ menzi de stat, subvenţii, sfinţire a localurilor, pen­ doamna profesoară Livia în amintirea tinerilor eroi
buna
tru ca liniştea şi
tică, exploatarea minelor reduceri de impozite şi înţelegere să se aşeze Savoia, în ziua deschide­ căzuţi jertfă pentru li­
si a gazelor naturale, poş­ taxe. aici intre cei ce contiir rii anului şcolar, elevii bertatea noii Românii,
tă . şi transporturi' ferovia­ LA ORDINEA O altă dispoziţie legală ’buie la buna desfăşurare se aflau aşezaţi în ca­ urmat de intonarea imnu­
re şi alte asemenea, de. In­ dă dreptul regiilor autono­ a procesului de • învăţă- ' reu. Pe poarta lui scump al ţării. 12,01
teres naţional, se vor or­ ZILEI me şi societăţilor comer­ mint. liceului Sintem siguri Că astfel 13,01
ganiza în regii autonome. ciale să dispună asupra şî-a făcut apariţia dom­
moment
Un astfel de
' Acestea vor funcţiona unei cote de 30 la sută din emoţionant a avut loc la nul protopop loan jorza, de momente au avut toc
împreună cu corul bise­
şi în alte instituţii şcola­
pe bază de gestiune eco­ veniturile lor nete obţinu­
nomică şi autonomie finan­ eial preluat de la stat. La te în valută, iar de. la 1 Şcoala Generală Nr. 1 De­ ricii ortodoxe din locali­ re din judeţul nostru, cu­
ciară, ceea ce înseamnă că rîndul ei, Agenţia Naţio­ februarie 1991, această co­ va. Slntem siguri că ast­ tate. Mare emoţie, atît re vor însemna tot atîţia 14,4
trebuie şă acopere din nală pentru .Privatizare va tă va fi de 50 la sută. în fel de clipe nu vor fi ui­ în rîndul elevilor, cit şl paşi înspre cunoaşterea 16.01
veniturile lor toate chel­ emite înscrisuri (hirtu) no­ sfîrşît, ca urmare a res­ tate multă vrem e de e- al profesorilor, deoare­ propriului eu, a credin­ 16.1
levl.
tuielile şi să obţină şi un minative de valoare a cîte tructurării economice, per­ ce după 40 de ani de dic­ ţei în cutptntut divin.
profit. Regiile autonome 5 000 lei, pe care le va sonalul va fi preluat de La Băieşti, după cum tatură comunistă, timp 16,3i
sînt conduse de un direc­ distribui în mod egal şi către noile regii autonome ne informează domnul în care a condus Satana, MiNEL BODEA
tor, şi un consiliu* de ad­ gratuit tuturor cetăţenilor şl societăţi comerciale în­ 17,01
ministraţie pe o perioadă români cu domiciliul în fiinţate. 'eu toate drepturi­
de patru ani. ţară, care, pînă la 31 de­ le de eâre s-au bucurat
Celelalte unităţi se vor cembrie 1990 au împlinit în cazul In care persona­ Popasuri la ... popasurile simbetei libere 18,0
organiza şi funcţiona în vîrsta de 18 ani lul este încadrat cu un sa­ 18/1
societăţi comerciale, res­ Nu.jror primi aceste va­ lariu mai mic Ia noua u- 19.0
pectiv în societăţi pe a c -, lori cei condamnaţi pentru nitate, are dreptul,. timp Noi toţi, oamenii aces­ pul Dumitru Gaia . faee — Cum sînt primiţi? o& a
ţiuni, cu răspundere inte­ delapidare, furt, tllhărli, de trei luni. la diferenţă tui plai românesc liber, precizări: îi întrebăm pe domnul Io -' 19,5'
grală sau răspundere limi­ distrugere cu intenţie, în­ pînă Ia salariul tarifar a - ' avem sîmbete libere. Şi du­ . — Avem muşchi de vită, nel Moga, barman de ser­
tată, potrivit Statutului şelăciune, gestiune fraudu­ vuţ şi la sporul do vechi­ minicile, bineînţeles. Cum carne de porc, pui, cîrnă- viciu. - 20,1
societăţii şi se vor înregis­ loasă, abuz de încredere me, după caz. ni ie petrecem ? Am fost ciori, mititei. Cu mîncai ea — Ar fi mai bine să-i
tra în registrul camerei de în dauna avutului obştesc în general, pînă la apa­ pe traseul Deva, Sinieria, stăm bine-, întrebaţi pe oaspeţii noştri. 20,3
comerţ şi industrie. sau particular, speculă; o- riţia noii legislaţii a mun­ Orâştie, Geooglu-Băi. Mulţi — Băuturi ? Sînt foarte mulţi, este ade­
în prezent, statul român mor. viol,» luare de mită, cii, nivelul- de salarizare a dintre 'cel care luni, marţi, — Răcoritoare, vinuri. 21,0
este singurul'acţionar, res­ arestare nelegală şi cerce­ personalului angajat se sta­ miercuri, joi şi vfneri îşi Berea este o problemă ca­ vărat. Vă spun eu: pentru 22,0
pectiv deţinător al capita­ tare abuzivă, precum şl. bileşte de organul de con­ fac cu vrednicie datoria re nu am putut şi nu o pot toţi avem' diVersitate de
lului. social pînă la tran­ infracţiuni contra păcii şi ducere al regiei sau socie­ rezolva. Familii de munci­ mîneăruri, cu specific* oraş.
sferul total sau parţial al omenirii —■ cu excepţia ce­ tăţii comerciale, In func­ —>■ mineri, oţelari, furna- tori care vin la. „Strei" la tian, băuturi. Chiar şi be­
con­
acţiunilor sau părţilor* so­ lor condamnaţi pentru sus­ ţie de studii şi munca e- lişti, energeticieni. sîmbăta sfîrşlt de săptămînâ cer re, dar !a butoi.
structori ete. —
ciale către societăţile co­ trageri de produse agricole fectiv prestată, fără a co­ bere. Şl nu avem,,, ' Sus, la Staţiunea Geoa- 0,0
merciale. de pe cimp pînă la 23 de­ bori sub limită minimă de ies !a iarbă verde. Cît mal — Dar am văzut că unii giu-Băi, domnul Ledntin
Pentru organizarea sau cembrie 1989. salarizare,. prevăzută de este; că se anunţă cu bru­ iau cu lăzile. Erau maşini Branea, şeful Complexului
coordonarea activităţii de Transmiterea înscrisuri­ legea retribuţiei m ă., cu număr de Alba, Ciul,., comercial al Cooperaţiei
transfer se constituie A-' lor nominative de valoare Or. NICOLAt WAKDEGGEft, ' Primul popas la Cam­ —r Aşa este, personalul de Consum Qrăştic, pre­
genţia Naţională pentru nu se poate face decît du­ ^făcător pingul de la Ştrei. Dom- este- „obligat" să vîndă... ciza: 0,3
La „Poieniţa" Orâştiei, ■— Mineri, siderufgişti, 0;5i
domnul Aurel Vasiîea, bar­ alţi oameni vin la noi cu
De ani de zile, în căsu­ re muşchi dl carpului meu, man, ne spunea: familiile,. Ia sfîrşit de săp-
ţa de la numărul 7, d e pe I N I M A D E M A M A numai să ştiu că şi copi­ — Am avut o sută de tămînă. întrebaţi-i: se
strada Digului, din Deva, lul meu scapă d e acest lăzi de bere. Ori 24 sticle simt bine, i e asigurăm o 9,5
o căsuţă igrasioasă şi nu chin". Încă o dată: inimă pe ladă, iese o cantitate masă bună, cazare în cele 10,O'
prea încăpătoare, şe des­ de mamă.' Şi cind • te gtn- mare. Bineînţeles că noi mai bune camere, întot­ 10,H
făşoară o dramă lentă dar fru a supravieţui; nu-t ră- această stare este lumina deşţi: la acele mam e dena­ am comandat mai mujţe, deauna curate, aranjate... 10,5
sfeşietoare, prin dimensiu­ m îne decit. să-şi producă ochilor a d oi oameni — ar turate care-şi a bandonea- că e sîmbătă şî duminică- ...Avem, sîinbeţe libere,
nile ei umane: drama a — cu minimum de capa­ interveni liniştea eternă. ză în maternităţi pruncii Dar nu este bere... Altădată nu aveam nici
doi părinţi şi a unui t%- citate de mişcare ce t-a mai O jum ătate de noapte so­ abia aduşi pe lum e! „Izvorul rece". O altă duminicile. Dar şa fim 11,31
n&r. rămas — prin balans con­ ţul, cealaltă jum ătate so­ Am scris rtndurile de gazdă primitoare. Nu nu­ mereu drepţi şi cinstiţi cu 12,Oi
Pînă la o anumită vîrstă, tinuu, mişcarea diafrag­ ţia, Petre şi Vasîlica Pîs, faţă despre drama acestei mai sîmbăta şi duminica, noi: cele ' cinci. zile de
Petrlcă Pis era un copil mei. Fără acţiunea aces­ ii provoacă prin uşoară q- fâmiltt nu cu intenţia de a după cum afirmau cîţiva muncă le-am muncit qp
sănătos, inteligent şi opti­ teia, plămînul a r înceta să păsare pe torn ce acea miş­ înlăcrima ochii cititorilor. consumatori. Aici poposesc dăruire ? Nu-i 0 întrebare;'"
mist. Nenorocirea s-a a- .thai lucreze şi sflrşitul ar care care înseamnă conti­ Am făcut-o cu gindul că, Zilnic autobuze care trans­ Este... un gind de mai bi­
bătut asupra lui şi o ne­ fi tragic. Aşa că, atît cit nuitatea vieţii poate, vreunul dintre eet portă turişti. De toate ca­ ne pentru noi toţi. Pe mă­ 13,01
fericiţilor săi părinţi în e ziua de lungă, neferici­ Cind ne-a vizitat ia Re­ căruia ii vor cădea sub tegoriile: vârstnici, elevi, sură ce vom pricepe să
14.01
urmă cu. ani, cind copilul ta fiinţă, ajunsă deja la dacţie, pentru a ne cere ochi aceste rinduri cunoaş­ copii. Mulţi se îndreaptă fim buni, harnici şi sâmbe­ 15,0<
a contractat . o boală fără vîrsta bărbăţiei, face aceas­ o mină om enească de aju­ te. ceva despre existenţa spre Cetăţile de la Grădiş­ tele vor fi mai bune. Da­
leac: distrofie musculară tă pendulare ca să poată tor pentru procurarea unui In vreo unitate spitaliceas­ te, dâr şi la Muzeul Aureb că vom fi adevăraţi ro­ 15,51
degenerativă. Specialiştii căpătând gură de aer. aparat care ar prelua a- că din ţară sau fn altă Vladcu, din satul de naş­ mâni. Patrioţi... 16.01
ştiu ce înseam nă ■ această : Noaptea, odată cu som­ ceastă sisifică muncă de parte ă aparatului eu denu­ tere al marelui aviator ro- 16,11
boală cumplită; treptat, nul, intervine pentru bia­ reactivare a m em branei to­ mirea PULMOMAT şi ne mân, GH. I. NEGREA 16,31
nUşchti corpului refuză ta victim ă 6 uşurare. Dra­ racice; Vasilica Pîs avea dă de ştire.
tă m ai acţioneze ca „mo­ ma părinţilor săi însă a- ochii înecaţi în lacrimi. Fi­ Pentru orice eventualita­ iio o o Q o o o o ^ o o o o G u o o o o o o o o o o u o o o o o o o o 'O o o o o 17,01
toare" generatoare ale bia de acum continuă cu resc. Inima de mamă este te, redacţia noastră a fă­
tnişcărif diferitelor com­ mai multă intensitate. Miş­ inimă d e mamă.’ cut în acest scop Un de­ 19,0(
ponente ale organismului carea membranei toracice „Am auzit că în Statele mers şi la Ministerul Să­ Şl un bar 19,2J
uman. Lui Petrică,...boala trebuie continuată şi în Unite ser fac in acest scop nătăţii.
-a afectat grttv muşchii timpul somnului, altfel transplanturi de muşchi de 19,51
iafragm ei toracice. Pen- pentru tînărul — care şi în la părinţi. Mi-aş da fieca­ ION CIOCLEI (Urmare din pag. 1) dreseze necuviincios lu­
crătoarelor şi clientelor, să 20, i;
re. Există destule birturi facă glume de prost gust
pentru bărbaţi, sînt chiar la adresa lor. Ne spuneau
(Urmare din pag. 1) Jiului la Deva, G.I.G.C.L. în complex" baruri mixte” Că n-ar fi exclus ca, în-
Cu icneli şi poticneli a luat măsura ca operaţiu­ (Mioara Maniţiu). ţr-un ceas rău, cineva să
iepărtăm de reşedinţă ju- nile de contractare ce de­ „Barul fiind unicat în răstoarne de la etaj con­
teţului, unde se înregis-' tura ..judeţului nu a' reuşit ţionării cererilor. înainte pind de actualul proprie­ municipiu, a .fost mult a- ţinutul unul pahar sau 21,01
■ iiează şi cele mai multe acest lucru, pînă acum, lă- de încheierea contractu­ tar de fond locativ să se preeiat şi de către turiştii chiar al unui... stomac sen­ 22,01
areri — peste 700. sînd ca tranzacţiile de vîn- lui, primăriile trebuie să facă de către tehnicienii şi străini" (doamna Letiţia sibil, In capul unul oas­ 22,2!
Actul normativ care le­ zare-cumpărarC să fie or­ emită decizii de atribuire funcţionarii de la unitatea Cazan). pete aflat la recepţie. 22,5!
giferează această trecere ganizate de un birou îh a terenului aferent aparta­ sa din Valea Jiului. Şî Subscriu aceloraşi păreri Nu generalizăm. Aici .
in proprietate privată da- cadrul G.I.G.C.L,, care, la mentului respectiv, pe care , c r e d i t o r u l , respectiv şi doamnele Mariana Blă- vin şi bărbaţi de bun simţ, 23,1(
eâză din februarie. Şta­ încadrarea actuală, nu face se află construcţia. Şi aces­ C.E.C.-ul, a făcut cîte ceva jan, Ghizela Grec, .Geta care prin prezenţă nu vor
bul înfăptuirii ei ne în- faţă avalanşei de cereri cu te proiecte de decizii Ie în sprijinul contractanţi­ Caragea, Iuliana Breazu, să stingherească pe ni­
.Ireptăţeşte să afirmăm că tot efortul deosebit şi lău­ facem to t, noi, primăriile lor din localităţile unde Cornelia Danciu, Mărită Ci- meni- Aceştia, sîntem si­ 0,01
se desfăşoară anevoios. De dabil pe care-1. fac func­ avînd doar sarcina să le are filiale: contractele se biân, Măria Bureţea. guri, se vor retrage fără a 1,01
ce ? ţionarii şi specialiştii săi. legifereze. Şl, cum spu­ încheie în localitatea de Interlocutoarele ne-au re­ aştepta Invitaţii exprese, 1.1<
în primul său articol, „Nu plecăm de la birou neam, la unele primării a- '' domiciliu şl se aduc la latat şi unele întîmplări- întrebarea care se ridică
Deeretul-Lege 61/1990 pre­ decît seara" — avea să ne ceasta* decurge greu". semnat la conducerea su­ nedorite, diferite scene de este, însă, de ce conduce­
cizează :că operaţiunea de spună doamna Iuliana Her­ Măsurarea apartamente­ cursalei, fără a mal purta gelozie, de certuri şi scan­ rea completului hotelier
privatizare a fondului lo­ mina Braha, şeful, birou­ lor şi, în funcţie de supra­ oamenii pe drumuri. daluri între soţi şl soţii, acceptă o asemenea situa­
cativ se face prin între­ lui respectiv- faţă, evaluăreâ preţului se Dacă s-ar' înlătura şi oaffe. poate din întîmplare ţie ? Ea nu face decît să
prinderile sau oficiile spe­ -Unele primării — şl aş desfăşoară, de asemenea celelalte impedimente care ■*“ unul ori altul — au ser­ pună în umbră prestigiul
cializate. Trebuie deci în­ nominaliza pe cea de îa greoi, fin cauza număru­ îngreunează în prezent o- vit o cafea la aceeaşi ma­ -unităţii, ştiut fiind că aic}
Hunedoara — ne mai spu­
cepută prin crearea unei ne domnia sa — s-au mai lui mic de tehnicieni care peraţiunea de privatizare a să cu un necunoscut ori sînt cazaţi, în mare par­
te, turişti 'străini. Oare cu
apartamentelor, ar fi
fac
această
în
operaţiune.
0 necunoscută. Se întîmplâ
asemenea' unităţi' cu perso­ interpus şi ele ca element Pentru a nu-i mai deplasa cîştig şi societatea şi cetă- ca diferite persoane, sub ■ce impresie vor pleca din
nalitate juridică. Prefec- încetinitor în calea solu­ pe solicitanţii din Valea influenţă băuturii, să se a- oraşul nostru % t