Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_216
P. 2
CUVSNTUL LIBER NI
P A G
sfc
MMI K MAtHlk
... Şi nite-aşa ne dacem fiecare
ca franzele, dar riâai adine b jos, /■
scriind prin aer cereuri de frumos . ,
In jurai inimii cutezătoare. [
Ne ducem după ochiul luminos
f&cîndu-nc cuvintele altare, .....
smeriţi intr-amintire şi uitare
cînd dragostea ne umple dureros.
Găsim, din cînd in cînd, un ioc in timp
c o n t r a p u n c t zut şi a trăit multe fi cu intimplări şi tnttlnlri admiră, dar nu pot urma în care ne prefacem anotimp
s-a întors cit o'viziu n e neprevăzute jî bizare, cu acelaşi drimt. Totul- este de naştere, de căutări, de moarte
Marcel Petrilor (n. asupra vieţii dominată de răstimpuri de retrospec- prea robit banului, prea şi, între anotimpuri, n o i! Arzlnd
1930), scriitor ţi distins perpetuă aspiraţie de a ţie de p i front sau de pe terestru, pe cînd Sabin, de la tăcerea dezlegată-n gînd 9,5
traducător, originar . din fi liber şi întiiul în toa alte drumuri, iar la un prin grăuntele său de ne pînă-n cuvînt şi, totuşi, mai departe. ^ 10,0
Ocişor (cîte rim e invo te. Cărăuşia nu mai este tnonient dat drumeţul bunie, are acces la trans NECULAI C1HRICA 10,1
luntare .’), rămîne ~fidel astfel pentru el un mod trăieşte chiar un simbo cendenţă. A cest ■privile 10,5
ţi în noua sa carte ţinu oarecare de a-şi cîştiga lic vis premonitoriu. De giu al său ne îndreptăţeş
tului său de baţtinii. sa traiul, ci o stranie dro- altfel, premonlţiile. ţi te să interpretăm ultimul AUTUMNALĂ
tului zărăndean, ■ lumea momanie,/ expresie tn ce simbolurile joacă un rol său drţm şi ca pe o po 1W
moţilor, în general, fiind le dl ri urmă a nevoii* a- important de-a lungul sibilă călătorie imţiaticS, O, toamna asta prelungind sub pleoape _ 12,0
sUrsa predilectă' de in proape fizice de -a se simţi întregii n a r a ţ i u n i D i n sfîrşită în moarte, văzută ceva din labirinturile ei—
spiraţie a întregii sale însă nu ca un inexorabil frunze-n văpăi s-au aninat de-o geană,
literaturi, Nu face deci capăt, ci ca o altă ipos de alta, mari nămeţi de funigei.
excepţie nici CĂRUŢA tază a existenţei.
CU SCÎNDUR1 (Ed. Emi- Căruţa cu scînduri Marcel Petrişor, fost O pîndă aspră dinţii îşi înfige 13,0
nescu, . 1990), situată la deţinut politic, d avut în în înserarea sîngerînd în vii,
presimt rugina frunzei c-o să-mi spună
hotarul nestatornic din timpul dictaturii un sta 14.0
tre roman şi povestirea liber. ■ Semnificativ ' în ceea ce vede şi l se in- tut ciudat. De bine, de că nici în toamna asta n-ai ;să vii. 15.0
amplă. Marcel Petrişor acest sens este momentul tlmplă, Sabin pare a în rău, el şi-a putut vedea Preafericit rătăcesc prin arcadli 15,5
realizează aici, de fapt, văţa; el comentează dia- cărţile apărute, dar nu născocite i în vis, şi plîng 16.0
plecării în ultimul său
portretul foarte com plex drum, pe care îl poves logind cu dinele fi caii, şi comentate tn presa ori de clte ori migrează o pasăre 16,1
al unui personaj care a- teşte această carte. Cum lotul dobtndind o alură ţinutului său natal. De de sub umărul sting. 16,0
parţine fam iliei spiritua nevasta intîrzie să-i des- care, fn anumite momăn^ d te ori dm încercat să IONEL AMÂRIUŢEI
le a. eroilor de baladă. chidă ograda, el ţîşneşte te, frizează fantasticul. public vreo cfonică de 17,(
Sabin, ţăran cuprins din nerăbdător, trednd Cu Plină de sem nificaţii este spre vreo carte de-a sa,
Ocişor, trăieşte din că cai’ şi căruţă cu tot prin şi tntîlnirea la popasul „indicaţii"■ oculte îi inter Note de lectură 19,(
răuşia cu scindări, pe ca poarta închisă, ca o pa de noapte eu Totu din ziceau apariţia. Mă bucur 19,î
re le cunipără de. la mo săre care, exasperată de Ormindea, personaj real, că de data aceasta o pot
ţii ariPşeni şi le vinde în , captivitate, se avîntă în bandit vestit la vremea face fără nici o opreliş n însemnări politice4* 19,î
pustă: fl cunoaşte toată largul văzduhului. Abia sa, intrat fi în folclorul te, cu atît mai mult, cu
lumea acestui vast ţinut aici, pe drumul cel fără loial. Există in .această cit CĂRUŢA CU SCÎN- A te încumeta să edi ascensiunii fascismului în 20,i
prestanţa fizică şl im pul de capăt, însoţit doar de ■ tntilnire un soi de fair DUR1, e probabil, cea tezi un volum de memo România. Armând Călincs-
sivitatea sa cenzurată d e ' mai frumoasă şi m ai bo rii, chiar dacă autorul cu şi-a dat seama de pe
dine şi de cai, Sabin se piay admirabil, episodul
o anume candoare impu- simte cu adevărat în e- fiind de o mare frumu- gată fh sem nificaţii din lor, remarcabilul om poli- ricolul- ce-1 prezintă pentru
M ndu-le tuturor. Sabin a lementul său. Dar dru . seţe. Cei doi se respec tre cărţile sale. ‘ tic Armând Călinescu le România mişcarea legio
.însem
nară care se baza în inte
intitulează doar
participat la războt a vă mul e lung şi presărat tă reciproc, poate se şi RADU ClOftANU nări politice*1, nu poate fi rior pe studenţime, Iar în 21,(
apreciat decît ca un aift de exterior pe Germania hi- 22,1
curaj. Volumul poate fi tleristă. De aceea, spune 22,!
2Z,!
Spre bucuria hunedorenifor! primăvară conceput de cititor şi ca o dr. AL Gh. Savu, cel care
istorie a perioadei 1916—
a îngrijit acest volum de
1939. o istorie totuşi su memorii, „...A. Călinescu 23,i
La încheierea ediţiei a la Hunedoara, pentru un biectivă. După. primul răz se orientează In interior
Xî*a a „Toamnei... muzicale nou concert, Spre bucuria Deşi no aflăm în plină posedă un cert respect boi mondial, Armând Că spre lichidarea Gărzii de 0,<
pentru portul popular au
hanedorene", părerile ‘ iu localnicilor 1 toamnă, evoluţia tinerelor linescu se va dedica „total Fier prin metode prepon
bitorilor de Tot ,1a Biserica Catolică, soliste de muzică popu tentic. carierei _ politice", optînd derent- represiv - poliţie 1^
Lipovă
Evoluţia de la
locali au fost unanime' fn Eva Megyesi. studentă la lară Maria Stroia (Vaidei) vine să confirme o voce pentru Partidul Ţărănesc neşti”. Represaliile s-fo Li
a aprecia această^, mani Conservatorul din Cluj, şi şi Maria Şandru (Deva) la al lui Ion Mifialache şi declanşat brusc în aprilie
festare şi efectelOfole;’, f g . Monica Ardelean, de la festivaluri inter judeţene de sănătoasă, cultivată, evi Virgil Madgearu. In 1926V 1938, după un plan alcă
profil, organizate la Lipo-
loc
denţiată şi de un alt
pianul educaţiei estetiăffi Filarmonica din Arad, au după fuzionarea cu grupa tuit de A. Călinescu, dar
• artistice. Casa de Cultura ^oferit recitaluri la orgă va şl respectiv, Moneasa, I obţinut la Festivalul in- rea condusă de luliu Ma- aprobat în-totalitate de re
Hunedoara, organizatorul şi*' respectiv, flaut. In pro- a evidenţiat două voci de... terjudetean „Corabia de niu şi „venirea Partidului ge. Ajuns prim-mlâistru, 8,1
manifestării, rămîne prin .gram — piese de Bacii, primăvara, pe care specia aur", desfăşurată la... Co Naţional Ţărănesc la / gu A Călinescu îşi va conti 9,(
tre puţinele instituţii din l.iest, Frank, Vivakli şi o liştii şi publicul le-au pri rabia. vern”, Armând Călinescu, nua acţiunile antilegionare, 9,
judeţ, dacă nu unica, care interpretare care a eviden mit cu multă căldură. Ara i Maria Şandru ă fost dis la numai treizeci şi trei ■ dar va căuta şi soluţii de
la ora actuală continuă să ţiat temeinic Încărcătura bele sînt eleve în anul al tinsă cu o menţiune la Fes de ani. va deveni prefect contracarare a agresivită
se zbată pentru astfel de ideatică, profunzimea -crea IH-lea al Şcolii de Artă tivalul inter judeţean al de Argeş, ca apoi să fie ţii hortyste. In acest fel
acţiuni de prestanţă, ţâre- ţiilor muzicale, Deva, Ia clasa unuia din cîntecalui şi jocului di» mutat subsecretar de stat îşi atrage ura fascismului
solicită pricepere, respon tn, sala cavalerilor de tre cunoscuţii noştri so Tara Zarandului, de la la Mînistenul Agricultu internaţional în frunte cu
sabilitate. pentru oameni la Castelul Corvineştiîor, lişti de muzică populară, Moneasa (Arad). Fiind pri rii şl Domeniilor, iar în Hitler, care prin mina lui
şi, de ce nu, curaj. cvartetul de suflători „Pro Dragau Muntean. Ambele ma el participare Ia o ast 1930 este numit la Minis prelungită, Gjirda • de Fier,
Splendid a fost recita arte" din Arad a dovedit au îndrăgit dia copilărie fel de manifestare, se poa terul de Interne, tot ca în septembrie 1939 avea 10, (
lul , la vioară al solistului prin corecta şi sugestiva cîntecul popular din aceas te considera că debutul a subsecretar de stat. Ia a- să lovească prin asasina
Ştefan Ruha. Artist Eme- interpretare a partiturii, tă vatră folclorică, pe ca fost făcut cu. dreptul. Cos ceastâ nouă calitate avea rea IUI Armând Călinescu.
care, convins de serio prin, dinamica şi sincroni re îl duc astfel mai depar tumul pe carp l-a îmbră să se dovedească sever în Acest odios asasinat a dus
zitatea „Toamnei muzica zarea nuanţelor, c i sînt te, făcîndu-1 cunoscut şl cat a fost umil din reprimarea manifestaţiilor la creşterea indignării ce 11,1
le", vine să concerteze pe un grup de adevăraţi pro- dîndu-t strălucire pe mă tul Pădurenilor, rectinos- de stradă. Criticat pentru tăţenilor cinstiţi dar â des 12,<
riodic la Hunedoara. Ca - fesibnişli. sura vocilor lor tinere, cut pentru autenticitatea şl acest lucru la ' parlament, chis şi 'imăi mult dramul 13,i
drul oferit de Biserica Ca Izbutită a fost interpre i Maria Stroia a reuşii să frumuseţea sa, costum pe Armând' Călinescu răspun spre dictatura militară a
tolică, acompaniamentul Ja tarea oferită de grupul vo obţină locul I la Festiva care l-a p u rtatcu mîndrie de: „.„manifestaţiile de lui ion. Antoneseu, eu pre 13,
orgă al Ecaterinei Bot ar cal „Maranata" şi corul lul inter judeţean 4e muzi şi Ia Festivalul internaţio stradă atunci cînd pot de ambulul ei legionaro-anto-
a fasţ minuftat. Ruba rfi- Bisericii Creştine Baptiste, că populară «La izvor, de nal de felelor de la Zafeo- genera in dezordini şl mai nescian.
mtae.„ Ruha, iar dacă Ia dirijate de Valerio Chişu. eînt şl dor", desfăşurat la pane (Polonia), ca membră ales cînd sînt pornite sub Lectura „însemnărilor po-
sfirşitul concertului, din In ultima zi a festiva Lipova (Arad), cu două me a ansamblului de obicei instigaţla notorie a unor liŞae* îl va face pe citi 13,:
care n-au lipsit piese sem lului, Antoniu Mitroaica, lodii —- o doină şi un cîn- folcloric dia Feregi. agenţi comunişti, aseme t e să înţeleagă mai bine 17;
nale de Veracini, Haendel, Gigl Manac, Mihai lliescu, tec de joc de pe valea Ro- Aşadar, două tinere, nea manifestaţii noi im le epoca Tştorică, aceea de 18,1
Schubert Nardini, lumea .Vicolae Eporeanu au oferit mosului. Costumul cu car două mesagere ale cintocu- putem tolera”. prăbuşire a Romănlei Mari,
l-a aplaudat în picioare, un aplaudat recital de chi re a urcat in scenă t a luj popular huneţteean bat Funcţia de secretar de* a cauzelor care au condus 19,1
nu s-a mai mirat nimeni. tară clasic A Felicitări tu împrumutat de Ia o con la porţile afirmării. Să ştat la Ministerul de In la această stare falimen
Cunoscutul artist a ţinut să turor şi an în ultimul rînd sătean* şi are o vechime sperăm că acestea II se vor terne i-a permis tînărului tară. De asemenea, A. Că- io ;
precizeze cil acest prilej organ izâforilor 1 de aproximativ, o sută de deschide 1 Armând Călinescu să cu îinesen, prin stilul său clar, 20,1
că- va reveni în luiiâ mai MiN&BGDEA ani, ceea ce dovedeşte că MINEI BOBEA noască întreg mecanismul limpezeşte înţelegerea tac-
lîcil şl strategiei partide
lor politice ale vremii, ca
re fără scrupule Îşi devo 21,(
Regizorul Vasili Piciul a » de la Halinin — şi toate ş- rează marile personalităţi
— absolvent al Institutu eestea numai în doi ani legate, de interesele |ărâ. 22,1
lui „Sundance* din U.S.A., »f La aceri; sucres a «m tri- Să nu fie surprins citi
aparţlnind actorului Robert buiţ desigur şi scandalul torul, dacă to paginile a- 22,5
Redfort şl scenarista Ma efect clar pentru toţi spec tate nu este decît un disperarea. Adulţi care legat de faptul că Natâlia
ria •Emelik — soţia sa, a- tatorii: cş[ orice reprezen- singur pas... caufâ... ieşirea în alcool.- Negoda — interpreta prin eestel cărţi va recunoaşte
ale unor eveni
scenarii
lătw i de o echipă de ac tan|j tipici ai unei genc- „Mieuţa Vera* este Insă Toate acestea, îmbrăcate cipală a filmului, a pozat mente cu care se confrun
tori tot atît de tinără şi raţfl îndoctrinat^ piuă Ia departe de a fj numai un artistic, fac să urmărim ca „sex-îitabcă“ pentru re tă România azi. Este fi
talentată, au reuşit să ter anularea personalităţii • u- Hlm psihologic sau didac filmul- eu sufletul Ia gură. vista „Playboy”. resc. Forţe oculte asemă
mine numai în trei luni mane, aflate suh semnul tic. Discoteci îii aer hber Numeroase sfat' aspecte Dar marele succes pe. 0,1
nătoare sau poate, mai sin-
un fi im d e un zguduitor impasului spiritual, al sur ssupravegheate de cîlai — le care au cohcum t ttai care l-a stlrnit acest film .geropse, teroriste fn ade 0,2
dramatism, care dezvăluie dităţii unei societăţi mar prezenţa lor nepudnd pre apcă la celebritatea „Mi efite de ordin etic f f eocitB* văratol. sajs *1 cuvîntului,
cu luciditate şV înţelegere cate de o nouă eriză- social- veni ieşirile de violenţă, cuţei Vera”, la marele său ppljăic. „Micuţa Vară” eăle' îşi derfăşoarâ activitatea
relaţiile interamăne ale poetică, Vera şl vUtond dimpotrivă,.., Petreceri de succes de pttbfţe. Impor fă Ultimă instanţă I p pro- criminală, de destabilizare
metnbriirv unei familii ei soţ, ca şi părbtţii eî familie triste, tn - spaţii tante an fost desigur dls- cda la adresa condiţiilor de a ţării, de de*»embsare a
„model". constituie famRif care au meselriae* sufocante, în tin ^ate Intefmaţiaaate: ş » « - viaiă «rade hu hm . - • ea. p e această
Pornind de la perfecţiu pot aştepta alteev* deeît leeuri fa care părţntîî şi miîîe specUde e le iwMgşr cpailui să trăiască
nea aparentă a acestei fa eşecul şt deşertăciunea. Şl copiii par a aperline user d e W ‘ Gijgn fSpasttiC.'W- 41 m settMbte U ' b ă iţ vadă
tfsj4 ţS m m k’t i
Ibiu*'
milii, .nucleul de bază al altceva este tai «fit de lontl «ăferite. Tiaeri care n e^ h Mosc<tea,i CbWflBOi
societăţii”. insisţted fără clar Ut asest Hlm-simbc6: se refugiază I» erotism $ ' Monftrctd, pretau» şi. _mtb SL tep& ett f »
ostentaţie asupra interde- de ţa vede» familie — hai în spatele unor nifişti şo rele fMsemiu ah|teial de te- 4 m w erierkrite popoare.
perKj«iţei membrilor ca aceste condiţii ->• te fam i-' cante şf m ieşiri îm care tertweta la. i~
re b compun, se Obţine un lîa^iaare — întreaga- so<Se- cfnismm se «afwstec^ cu tivaM. ‘ fref.