Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_217
P. 2
CUVfNTUl IIBER NI
Pasiune pentru limbajul
Vom intra în iarnă cu problemele poată organiza una sau cultură în care oamenii echipament de repetiţii). [
ca
să
Un coregraf,
intră nu ca într-un mu
— Ce proiecte aveţi în
măi multe-formaţii artis- zeu el pentru a face ce această perioadă ?
tice de gen, c nevoie va, a-si materializa o pa — Vreau să realizez un
pe care le simţim de ani şi ani să-i cunoască şi să-i a- siune. mo moment coregrafic de o
Iragă pe tineri, să le pă
— - Credeţi că în
jumătate de oră pe mu
trundă resorturile psihi mentul de faţă, tinerii zică de Jean Michel Jar-.
Se apropie vremea cîn i zintă centralele^ termice de mea, are o capacitate pro ce intime pentru a se pu rnaî sinf dornici să facă re, E ceva nou la care 8,(
mer'curul termometrelor va cartier pe bază’ de cărbu iectată de 42 Gcal/h, pe tea racorda la posibilită- parte dintr-o formaţie ar copiii nu au mai avut 9,<
„îngheţa" în jurul valorii ne (şl nu sînt puţine). Com care n-a atins-o niciodată ţile lor interpretative, în tistică, să transpire pen ocăzia să participe. încer 9,1
de plus 5 grade O, refu- binatul. Minier Valea Jiu-, de cînd face serviciu de funcţie de care să con tru o satisfacţie în plan căm, în acelaşi timp, să
zînd sfi mai uree şi cobo- lui continuă să furnizeze termoficare. Măsuri teh ceapă şi să adapteze_ un moral, uneori destul de ilustrăm coregrafic (cu
rînd cine ştie cu eîte grade pentru termoficare cărbu nice de sporire ■ a acestei repertoriu cît mai expre mică ? mişcare în umbră), une
sub zero în miezul iernii.. ne de cea mai slabă cali capacităţi nu âu fost luate siv, în măsură să le pu — Aţi lucrat în dome le evoluţii ale grupului
Va fi necesară căldură ar tate, deşi s-a angajat , să de căt'-c proprietar (între nă în evidenţă valoarea. niul culturii şi v-aţi dat vocai-instrumehtăl „Ca
tificială în apartamente. O livreze cărbune de o anu prinderea ; Eleetrocentrale Un astfel de maestru de seama că tinerii sînt ca non" cu piesele „O fată
declaraţie făcută foarte mită putere calorică. Şi Deva-Mmtia), deoarece se dans este doamna Mari- pabili de o mare gene frumoasă" şi mNopţi al
recent de domnbl inginer ceea ce este mai de neîn aşteaptă soluţionarea pro nela Huh, de la Casa de rozitate sufletească, şi că b e I i i ultimul timp, la 10,(
Nicolae Ardelean, direc ţeles este faptul că şi Ter blemei unei centrale noi Cultură din Hunedqara. în numele unei idei se formaţia de dans modern
torul general al G.I.G.C.L. mocentralei de Ia Paroşeni .la Gurabarza. Ce să le dăruiesc pînă la sacrifi au venit 25 de feţe, do
suna astfel: „La 15 octom (care face termoficarea în spunem locuitorilor Bra- Munca pe care o face o cii. Alături de ei am reu
pasionează, a f o s t e a în
brie toate instalaţiile pe dului, să mai aibă răb şit să pun pe. „ picioare“ vedind interes pentru a- 11,1
care le administrează uni dare’? săşi o interpretă de dans formaţii de dans clasic, cest gen de dans. In 12,1
tăţile şi subunităţile noas Instalaţiile din Centra clasic, modern, contem modem, contemporan, dar funcţie de capacităţile
tre vor fi. în' măsură să lele de cartier, care func- porani rod al unei pre lor, voi gîndi limbajul 13.
iea căldură". încălzirea locuinţelor . ţionează cu gaz metan (la gătiri profesionale inten şi de dansuri populare, coregrafic, voi alege re 13,
Nu punem sub semnul în anotimpul Simeria, Haţeg, la Geoăgiu- se, fără menajamente. adoptînă un limbaj co pertoriul. Dar aceasta nu
Îndoielii: declaraţia opti Băi) s-ar părea că nu au -»> Credeţi doamnă Ma- regrafic modern care să înseamnă că nu intervi
mistă a domnului director friguros probleme. Au destule. Pre rinela Huh că în munca lq placă tinerilor, precum
general, deşi .semnele de siunea slabă a gazului fă să, omul sf inţeşte locul ? şi o muzică expresivă, ne şi o selecţie â oame 13,
întrebare; cel puţin cu pri- cea, .anii trecuţi, ca din — Sînt încă la o vîrstă atractivă, implicit la cer nilor, Nu toţi sînt ex 17,
. vire la unele localităţi din 4—5 cazane într-o . cen Cînd. dintr-un astfel de cul de balet pentru co presivi în scenă i Dar 18,1
Valea Jiului, nu lipsesc. trală, să poată funcţiona gînd, mi-am format un: pii. Pentru aceasta ne-am pentru aceasta e nevoie
Din păcate însă. nu lip Lupeni, Vulcan şi Petro doar 2—3. Se vorbeşte de 19.
sesc marile semne de în şani), tot cărbune de sla spre intenţia guvernului de crez de viaţă. Prin el aş străduit să le oferim con de răbdare şi pasiune.
me
diţii de repetiţii optime
vrea sabini justific
trebare în legătură cu a- bă calitate i se furnizea a dezafecta o seamă de MINEI BODEA 19.
r.eastă activitate, căcj la ea ză. Se fac eforturi pentru consumuri industriale în reu prezenţa in casa de (duşuri, cabină de schimb, 20,
m contribuie doar unită trecerea unora dintre aces favoarea consumului " cas
ţile .de exploatare a insta te instalaţii, de pe combus nic. Bine ar fi.'să fie bine,
laţiilor de termoficare. Pe tibil solid pe combustibil dar, consumatorii indus-,
icestea le-am mai supus, special, lichid. Prima şan triâli nu se prea gîndesc 21,
)arţial, atenţiei primăriilor să în acest scop pare s-o la soluţii tehnice în acest Mari dureri la un complex zootehnic
n urmă cu aproape două aibă Certejul, care s-a zbă scop, ei reclamă tot... spo 22,1
luni (8 august). Timp pen tut anii trecuţi în greutăţi rirea presiunii la gazul
tru‘ înlăturarea lor a fost, teribile din acest punct de - metan. (Urmare din pag. I) rificat in - totalitate situa mai bogate. Important este 22,
lan* . ■■ vedere, Ne aflăm, aşadar, : în ţia unor suprafeţe Ce tre însă că şi ceilalţi factori
O, situaţie pe această Neconcordanţa dintre ca tr-un cere vicios. Avem Serioase probleme ridi- buie însămînţate ea fura investiţi cu răspunderi în
temă prezentată Prefectu pacităţile de preparare, a -convingerea că Prefectura .că' şi funcţionarea insta je în, această toamnă.
rii ..judeţului avertizează agentului termic primar judeţului, cunoscînd toate laţiilor mecanice de eva Trecînd peste toate ne domeniul zootehniei să-şi
că: jrurmatorul de'agent pri şi consumatorii racordaţi aceste greutăţi, ca şi alte cuare a gunoiului, deoa ajunsurile serefcalata, sa-' onoreze cum se cuvine a- 0.
maţi la‘ Călăn; respectiv la termoficare nu apare le, se va zbate cu toate rece LM.A. Arad nu mai lariaţii unităţii depun stră tribaţiile, implieîndu-se 0,
Combinatul!Siderurgic „Vic „într-un singur exemplar"» forţele şi autoritatea de fabrică şi livrează piesele danii permanente, ei lu- activ în soluţionarea pro
to r i V au a făcui separa dar Bradul este oraşul cel care dispune, pentru re <te schimb necesare, în crfnd inclusiv sîmbăta şi
rea; ciripitelor interioare mai defavorizat sub acest zolvarea lor în timp util. special reductoarele. La duminica, în foc continuu, blemelor ce apar în acti
de cele ale oraşului şi ast aspect. La sistemul de ter toate acestea se mai adau pentru a-şi vedea încunu vitatea unităţilor agrico 8,
fel ; încălzirea în interiorul moficare sînt racordaţi ION CIOCIEI gă şi faptul că nu s-a cla nată munca de roade cît le de profil. 8,
conslbinatului se face fot consumatori însumînd Un
cu .agent primar prejudi bilanţ termic de 49 Gcal/h.
cii nd interesele populaţiei; Termocentrala «le la Gura- 9,
Durerea mare o repre barza, veche de cînd lu-
Atenţie mai mare executării obiectivelor pe traseele turistice!
Absolvenţi de liceu în căutarea Dna dintre principalele folosinţă uh bar modern, de la U.J.C.P.A.D.M. Deva,- încă în valoare. 10,
Ce se întîmplă-’cu con
unui loc de muncă artere prin care vin tu cu terasă acoperită, cu 80 a refuzat şă semneze pro strucţia terasei ? Ne răs- . 11,
riştii străini în ţara noas
Do-
de locuri în comuna
cesul verbal din cauza ne-
tră este Şoseaua Naţiona ibra, unde, mulţi dintre tre exeeutării, conform proiec punde domnul ing. şgf.
lă Timişoara — Deva — cători opresc, îneîntaţi de tului. a terasei, iar prima Florian Lazea. dş ia Şan
(Urmare din pag. 1} i să puţini absolvenţi figu Alba Iulia. Aşa cum s-a frumuseţea acestei locali rul, domnul Alexandru
rează în evidenţele Ofi mai relatat în ziarul „Gu- tăţi şi de posibilitatea e- Goţ, care ar fi susţinut şi tierul Nr. 1 al T.A.G.C.M.
ja f ară. Şi în special fete- ciului Foiţelor de Muncă. vintul liber", Uniunea Ju foctuării unor cumpără el terminarea terasei, nu Deva: „Am terminat lu
.e; care au deţinut pânde- Din păcate. Pentru că, aşa deţeană a Cooperativelor turi. Fiindcă, la parterele a fost inclus — în comisia-' crările la blocul nr. 7 A 12,
:>a în numărul absolvenţi- cum spunea domnul Sergiu V de Producţie, Achiziţii şi noilor blocuri sînt amena de recepţie. din Dobra, fără a executa 13,
ir (2027 din cei 3 534), şi Cuzminşchi, din cadrul a- Desfacerea Mărfurilor, pre jate — altele în plină con Deci, constructorii au şi terasa pentru că, am 13,
fntru care, în general, în celuiaşi oficiu judeţean, cum şi O.J.T. sau alte u- terminat lucrările la bloc, fost nevoiţi să transferăm 13,
adeţul nostru se găsesc numai în Simeria ar fi nităţi comerciale, se Stră strucţie — unele spaţii des pe constructori la finali 17,
comerţu- .
tinate exclusiv
nai greu' locuri de muncă. ■ 200 de locuri de muncă. duiesc să organizeze locuri lui. Aşa de exemplu, la şi au plecat, locul terasei zarea a patru blocuri în
— Ce trebjjie să facă cei pentru .bărbaţi. De pildă, unde turiştii străini dar şi . amplasarea răniînînd ca o pată urîtă cartierul Dorobanţi din
nr.
blocului'
ire doresc să lucreze ? v I.M.M.R, poate angaja 80 cei din ţară să găsească 7 A, proiectanţii aii prevă în ansamblul construcţii .Deva, rămînînd ca la în 17,
— Sa se adreseze oficii- de lăcătuşi şi 20 de sudori. atît Jocuri de odihnă cit şi zut la parter un modern lor ridicate pe marginea ceputul anului' viitor să e-
,;r de forţă de muncă din Şi, cuc siguranţă, rfîâi exis- posibilitate^ de a benefi bar eu o . terasă acoperită, Şoselei Naţionale, Domnul xecUtăm şi lucrările la
■ragele da reşedinţă,. pen- ■. tă posturi şi Sn alte între cia 'de âlto Servicii: # e ă- ; toare • „motolîeâ'Zar în mod Ionel Trif, ' responsabilul terasa acoperită din I>o» 19,
bra“. Să ‘sperăm că la în-
r t l 'a f i luaţi în evidenţă prinderi din judeţ. De a- cest traseu, la ieşirea din atractiv centrul comunei. barului din Dobra, ne spu-'
— precizează domnul Ma-, . ceea, este bine ca solici judeţ (la Lăpugiu de Jos) Apartamentele din blocul nea că întregul mobilier cepului anului şi nu mai
uac. în funcţie, de tocurile' tanţii să se adreseze ofi- se construieşte un frumos amintit au-fost recepţiona (în valoare de peste 160 000 tîrziu, constructorii sâ-şi
disponibile vor fi . repar • ciilor de specialitate în complex comercial de că te şi date în folosinţă, dar lei), atît pentru barul din facă • datoria şi măcar în :
tizaţi în muncă sau situa, plusarea forţei de muncă, tre U.J.C-.P.A.D-M. Deva şl terasa ■nu a ■ fost construi interior cît şi pentru ’,ţe- ‘ ■ primăvară, terasa să-şi pri 20,
-ia lor se va rezolva, în care- îi pot ajuta cu mai. mai reţinem dorinţa: ace tă. La recepţie, inginerul, mească 'oaspeţii !
perspectivă. conform' le mari '• sorţi de izbindă de- leiaşi unităţi de & da în principal Cornel Mardan, rasă, este în întregime asi SABIN CERBU
gurat, dar nu poate, fi pus
gislaţiei ce. va apare. cît dacă o fac p e.' cont
Pînă la această oră în- propriu.
21,
22,
tră. înainte de a fi "îm
1 (Urmare 'din pag. 1) puşcat, am văzut cuhi s-a oprit, dar. cîţiva • dintre picioare. înainte însă a- Cînd trăgea însă acel ca chis foc, un glonte ni- 1
Casa
de
noi am pornit mai
S-a tras dinspre I
junsesem şi pe . la
cădea
dru, întotdeauna
braţul
în
merindu-mă
, maşină . particulară. Aici. tras asupra linei persoa parte strigînd „Armata e Armatei. în afara clădi- eîte unul. Se aşeza în drept.
apro I
}. în zilele următoare am ne afiate în apropierea tr-un genunchi. : - punea unitatea militară de gră
j aflat că securitatea a in- acestui imobil. Chiar şi arma la ochi şi trăgea. niceri, aflată în
| ’ trat în posesia listei cu după ce a căzut ia pă- Virgil Ştreang: In mine piere. 23,
j ! răniţii. mînt, asupra omului s-a s-a tras dintr-un TAB. Vă lăsăm pe dumnea I 0,
mar- J
| loan Lesniuc, 24 de ani. tras în continuare. Ioari Se sparge gheaţa!? Chiar lîngă mine a căzut voastră să comentaţi de 0,
Pîrvu: Coloana de mani
( pensionat medical: E'ram festanţi în care eram se şi o fetiţă de 11—1‘2 ani. poziţiile acestor doar I
Nu ştiu ce s-a întîmplat
şi eu în seara zilei de 17
fori. Evident, sînt
3 decembrie printre ma- îndrepta spre Facultatea : cu ea. Liviu G afiuc: In cîteva. Un lucru este cert,
de Agronomie, pentru cu noi". Imediat s-a des seara zilei de 17 decem şi în privinţa rolului ar- I
nifestanţii din. Piaţa Li-
I ., bertăţii şi scandam lo- că am auzit că armata' chis însă focul, fără nici rii erau mai mulţi sol brie 1989, împreună cu
daţi şi un cadru militar,
nu iasă studenţii să Iasă: soţia traversam, pe ■ tre ,matei în acele zile la Ti-‘ I
| zinci. La uri moment dat, : In calea noastră a apărut un fel de somaţie. Am care trăgeau fără să so cerea de pietoni, Calea mişoarâ, ă început să se
din Casa Armatei s-a la un moment dat uri căzut mai mulţi la pă- meze pe nimeni. Cînd Lipovei. Dintr-o dată, spargă gheaţa. încet, dar I
mînt. inclusiv un băieţel,
pi
trăgeau soldaţii, nu
| deschis, foc asupra noas cordon de soldaţi. Ne-am care - fost, împuşcat în ca nici un demonstrant. asupra noastră s-a -des sigur. < ’ . I