Page 3 - Cuvintul_Liber_1990_217

k, 6 DUMINICA, 7 OCTOMBRIE 1990 PAC. 3

Papesa Ioana—•legendă sau adevăr ?(IV)

In scurt timp. Papa ră s-a purtat'mal blînd ' th •centrul pieţei- Latran,
Leon al IV-lea, văzind decât predecesorii lui. 'A unde s-a oprit. Aici, păpa
dragostea de muncă şi încurajat dezvoltarea ar­ s-a urcat cu greu pe trep­
REFLECŢIA ZILEI U M O R supuşenia şecretarului său telor, ştiinţelor şi a sus­ tele de lemn ce duceau
Ioan ,, îî numi pe acesta ţinut jocurile publice. In spre falnicul tron înăl­
„Dacă un popor nu are o tinerime entuziastă, PĂCATELE t i n e r e ţ i i fiul său. Cu timpul, se­ programul enunţat de a- ţat în mijlocul pieţei.
cretarul Ioan işi câştigă cest papă îii Conciliul Sanctitatea Sa stropi cu
cultă şi cu dragoste de ţară, este pierdut pen­ Doi pastori vorbesc stima şi recunoştinţa tu­ Vaticanului, s-a căzui de apă sfinţită cele patru
tru totdeauna. Aceste vlăstare ale tinereţii ţin despre ziua cînd le-a turor acelora care aveau acord ca papa să nu măi puncte cardinale, : apoi
fost cel • mai ruşine în probleme cu Sf. Scaun. fie considerat ca infaili­ luă o icoană mare, pen­
pe umerii lor viitorul, precum odinioară Atlas viaţă. După un timp papa Leon bil. motivîndu-se că papa tru a face cu ea semnul
— pămîntul". — Asta a fost. spune căzu bolnav la pat, unde este un muritor ca toţi crucit Depdată icoana îi
unul, atunci cînd m-â g zăcut pînă în clipa oamenii şi toţi aceştia cozu din mâini, apoi Pon­
V, CONTA prins mama mîncînd morţii. înainte de a-şi da . greşesc în faţa lui Dum­ tifului i se făcu rău şi
dulceaţa dintr-un bor­ sufletul, papa i-a cerut nezeu. Tot în acest con* se prăvăli pe scări, lo-
can pe care-1 coborîsem secretarului Ioan să aibă siliu s-a hbtărît că Bise­ vindu-se cu capul de cal-
DESPRE TINEREŢE pe furiş de pe dulap. gn jă de unicul său nepot rica romano-catolică nu darîm. Preoţii săriră ime­
— Fleacuri! Toţi co­ Florus, care nu împlini­ poate fi capul tuturor bi­ diat în Ajutorul papei j
piii fac asta. Nu-i deloc se 20 de ani, nepot pe sericilor creştine din Iu­ i-au desfăcut odăjcîiile la
♦ „Frumuseţea şi tinereţea sînt două avantaje dato-. grav. Mie, în schimb, care papa îl ridicase la nie, pentru a se putea piept pentru a primi mai
rită întîmplării, dar de care şîntem mîndri ca şi cum mi-a fost groaznic de rangul de camerist se­ întinde astfel o mină mult aer. Mare a fost
noi le-am fi cucerit". . ruşine în ziua cînd m-a cret, gata oricând să sară prietenească Bisericii Or­ stupoarea acestora cînd
II. de Balzac prins mama uitindu-mă la chemarea papei. Cere­ todoxe. Iubit şi apreciat , desfădnd pieptul papei
..A îmbătrîni înseamnă a trece de la pasiune la în baie pe gaura cheii,- moniile de înmormântare de toată lumea, papa. Iar au constatat că este fe­
compasiune". _ - în momentul cînd tână­ a papei Leon au durat cei 40 de ani pe care m e i e D i n cauza loviturii
A. Camus ra mea verişoară intra puţine zile. Trebuia. ales nu-i arăta, simţea nevoia' la cap, femeia muri ime­
în cadă, replică celă­ un nou papă. In secolul unei dragoste intime, aşa diat. Natura se revoltase
+ „Ţinerii sînt cîteodată pasibili de două vicii: adop­
contra unui sacrilegiu Qtît
tarea unor judecăţi făcute, fără a examina fundamentul lalt al IX-lea, noul papă nu cum o avusese cu Fro- de monstruos. Toată lu­
— Ei şil Toţi
lor. şau un dispreţ politicos şi rece spre a demonstra fac asta. copiii era ales in secret de Con­ mentin timp' de 15 ani. mea a aflat că papa cel
clavul cardinalilor, ci în
Cum patul papei era ală­
incoruptibilitatea lor“. ' —> E adevărat, numai frumos .era de fapt o fe­
G. Călinescu public, care se aduna în turi de camera unde dor­
ca pe mine mama m-a piaţa Sf. Petru. Intr-una mea Florus, Ioana s-a a- meie ş t că se numeşte
+ «Tinerimea e resortul însufleţirii unui neam, ter­ prins săptămîna trecu-- din zile, dud populaţia runcat in braţele lui. Ni­ Ioana, după cum expli­
mometrul spiritului de jertfă al societăţii". tă... Romei a fost adunată meni nu ştia de dragos­ case Florus. Acesta a
O. Goga pentru alegerea papei, a tea lor. Dar fericirea nu îngropat-o chiar pe locul
^~„Să-ţi fie ruşine de tine, dac-ai * ajuns un suflet IMPOSIBILITATE fost ales ca papă secre­ a durat prea multe luni. unde murise. O statuie
obosit, într-un corp plin de vigoare". tarul Ioan. Astfel, aces­ A venit şi o vreme-rea, religioasă marchează a-
Marc Aureliu Repetiţie la operă... ta a devenit papa Ioan cînd seceta şi lăcustele cest loc. Florus s-a refu­
— Un pic mai multă giat intr-o mînâstire. Au­
'iTaina fundamentală; a •• tinereţii: nu stă î n puterea pasiune, îi spune regi­ Anglicus al VlII-lea. E- au făcut ravagii. S-a or­
de a făptui orice, ei îh puterea credinţei că poţi făptui zorul unui tenor. N-aţi roifia cărţii îşi realizase ganizat o procesiune pen­ torul cărţii conchide ;Co
orice". iubit niciodată ? visul din. tinereţe, pe ca­ tru a-l ruga pe Dumne­ papesa Ioana a constituit
I. S. Turgheniev re Sf. Ludvina i-l spu­ zeu să-i scape de acest o lecţie amară pentru
■— Ba da, dar nu cîn- sese în vis -la împlinirea necaz. Papa, călare pe Vatican.
+ „Cînd sîntem tinerir speranţa ne dă tărie, tăria tam în acelaşi timp. asin, conduse procesiu­ (Sfîrşit)"
dobîndită atunci ne face mai tîrziu să înfruntăm dis­ vîrsţei de 15 ani. Acest nea pe mai multe străzi
papă spin şi frumos. în­
perarea". Culese ţi prelucrate de zestrat cu o vastă cultu- din centrul Romei, pînă I. MANO HJ
Th. VVilder m .
.„Pâstrează-ţî. tinereţea I Nimic pe lume nu-i mai
frumos ca tinereţea, nimic nu-i mai de preţ ca ea". “T!
M. Gorkl Ajutor Ia faţa locului
Selecţie de IUI LEAHU
In anul 1893, -îpsudcle experienţe. Savantul a
Brioni, din Marea Adria- acceptat oferta şi împreu­
tică, au devenit proprie­ nă cu colaboratorii săi
tatea.. particulară a boga­ apropiaţi din Berlin a
F L A S H tului industriaş austriac lucrat cu marc şueeeş a- ■
Paul Kupervizen. în acea proape doi ani în insu­
e In faţa greutăţilor1 mîn un apanaj al dureri­ perioadă, în insule bîn- lele Brioni.
vieţi*,- cit şi în faţa mor­ lor sufleteşti. De aici şi tuia malaria tropicală de In semn de rOeunoştin- ■
ţii, ne prezentăm întot­ dorinţa de libertate. care suferea şi murea a- ţă pentru ajut-ond acor­
deauna singuri. - • Doar jpeea ce pier­ proximativ şaizeci la su­ dat în combatere® ma­
• Lutul poate ii- fră- dem, preţuim. Doar cei tă din populaţie. In vre­ lariei tropicale în. insule,,,
mîntat ş i1 de roţile care­ ce au simţit aripa morţii mea aceea, marele savant Kupervizen I-a Chemat
lor, dar îl admirăm doar ştiu să preţuiască ' aşa , german dr. Robert Kock, din Viena pe cunoscutul
pe cel frămîntat de mîi- cum se cuvine viaţa. pe lingă descoperirea ba-
sculptor Engelkai't, pen­
nile artistului, • A-i face rău omului ciiului tuberculozei, a tru a-i executa o statuie
• Simplitatea înseamnă ce te iubeşte e ca şi cum malariei şi a altor lu­
libertate. ai frînge aripile unei pă­ crări ştiinţifice, făcea şi dr. Kock. Acesta a scuip-,
• Banul a devenit otra­ sări., cercetări despre malarie tat bustul unei tinere fe­
va fatală a secolului. • Ne pierdem în do­ tropicală în Italia, Africa te care se apropie de sa­
• Există oameni cu ca­ rinţe materiale, în aspi­ şi Orientul îndepărtat. 1 vant pentru a-i pune cu­
re după ce ai dat mina raţii spre biinâstare şi nuna de lauri.
îţi vine să te speli. mărire, ui tind să privim Imbolnăvindu-se el,. în­
• Orga s-a născut din miracolul de lingă noi, suşi de malarie tropicală, Acel monument şe află
nevoia de a respira a bi­ miracolul vieţii — naşte­ -H-Al AUZIT Vt DECLARAŢIA UNIVERSALA A DREPTURILOR proprietarul insulelor i-a şi azi în insulele Brioni.
sericilor. rea. OM ULUI? oferit dr. Kock insulele
• Durerile trupeşti ră- INA DELEANU Brionipentru cercetări şi PETRU S T O IA N O V
Desen de ALEXANDRU RUGESCU
Ah med Seku-Ture, fost velând, cu avionul-spital ai
preşedinte al Guineei, s-a O (altă) dictatură de-a-lungul a 25 de ani regelui Fahd al Arabîel
născut probabil ■ in anul Saudite. Americanii au
1922.' ’Patăl său, Alpha diagnosticat o ruptură de
Ture, măcelar, avea din- .ţie care-1 va1'deschide ca­ ţă de De Gaulle intr-un cutorii,, dădea, soluţii rapid, va raporta asupra- întem­ anevrism de. aortă, cu re-
tr-o primă căsătorie cinci lea spre manifestări poli­ moment in care toate ' ţă­ fără prea* multă chibzuia­ niţărilor masive, a folosi­ . vărsare abundentă de sîn-
copii, după moartea pri­ tice la Paris şi în ţările; rile credeau în beneficiul lă. Din punct de vedere rii torturii, între 1970— ge în pericard („sacul* ca­
mei soţii;, recăsâtorindu-se din răsăritul Europei. Du­ colaborării cu Franţa, este psihiatric, o formă (atenua­ 1976. Lichidarea adversa­ re înveleşte inima) şi- 6 ve­
şi avînd alţi trei copii, u- pă expresia sa, el „ardea' ciur că a primat nevoia tă de manie. A urmărit cu rilor se făcea şi prin aşa- ritabilă blocare a inimii.
nul din aceştia fiind Ah- de la flacăra proletară”. satisfacţiei personale de a tact subjugarea maselor. numita „dietă neagră", de S-a intervenit operator,’
med; acesta va fi tratat ca în anul 1958, după re­ fapt un post negru impus.
Un bastard, ceea ce-1 va venirea lui De Gaulle la PUTEREA SI BOALA Medicii occidentali care inima s-a oprit — irever­
sibil — pe^ masa de ope­
face să-şi ignore ascen- putere, Seku-Ture a optat au lucrat în Guineea ex­ raţie. în mod clasic, ane-
- deflţa, să-şi confecţioneze pentru scurt timp pentru • BOALA PUTERII plicau comportarea lui
alianţa Africa-Franţa. Gînd Ahm-ed Seku-Ture. prin- vrismui de aortă ar ave<£
o autobiografie: ar fi -fost De Gaulle, în cadrul unul • PUTEREA BOLII la origine sifilisul, dar
un copil găsit, descendent turneu prin fostele colonii tr-un sifilis ! Intr-tin fel cercetările moderne au re­
al unui vechi şef sudanez. franceze din Africa, a tre­ descrierea făcută de medi­ levat pe primul plan ate-
Şi-a manifestat ostilitatea înfrunta o eminentă per­ fanatizarea lor, în condi­ cii americani circumstanţe­ roscleroza.
' faţă' de învăţătorul său, cut şi prin Guineea, Seku sonalitate politică; şi-a ţiile existenţei unei opo­ lor morţii sale ar pleda Seku-Ture a lăsat la
Ture l-a înfruntat brutal,,
pe care l-a. acuzat că i-a pentru acelaşi diagnostic.
rostind, l'a 25 august 1958 validat dorinţa de putere, ziţii faţă de politica - sa La începutul liiî 1934, moartea sa o- ţară în rui­
împiedicat accesul spre cuvintele: „mai curînd li­ , fanatismul, megalomania, , din partea burgheziei ţă-» Seku-Ture a început să nă, în pofida bogăţiilor
studiile superioare. La bertatea în sărăcie decît atotputernicia, toate avîţid ' rii. Adversarii şi i-a întem­ prezinte frecvente crize sale: circa. 2/3 din rezerve­
vîrsta de 17 ani, Seku-Ture bogăţia fără demnitate". Ia origine o copilărie ex­ niţat ori executat, lagăre­ de arlgină pectorală. N-a- le mondiale de bauxită.- 80
a fost exclus din şcoala Cota i-a crescut în conse­ trem-de dificilă. Persona­ le pentru deţinuţi apărînd vcm date despre tensiunea la sută din exporturi eon-
profesională pentru in­ cinţă considerabil în con­ jul se străduia s i impună: în anul i963. Au avut loc arterială, despre electro­ stituindu-l aluminiul: ză­
disciplină, 'apei, după tinuare, apărînd ca un sal­ masiv în echipamentul tra­ atentate împotriva tiranu­ cardiograme... La 23 mar­ căminte de fier, diamante;
practicarea a mai multe vator al onoarei Africii în diţional, cu bărbia ridica­ lui, urmate de represalii tie, în cursul Unui miting aur, uraniu... O lovitură ie'
meserii, s-a încadrat ca faţa albilor. Se va îniîlni tă, accenfuîndu-şi cuvin­ sîngeroase. Pierzîndu-şi în­ s-âu instalat brusc dăreri. stat survenită la 7 zile du­
un mic : funcţionar Ia o cu mari personalităţi ale tele, neobosit, odihnindu- crederea în colaboratori, îi brutale in spate, transpira­
companie din Niger. în vremii (Dwlght Eisenho- se doar 5—6 ore pe zi, ţi- va înlocui treptat, îşi va ţii, vărsături, s-a diagnos­ pă moartea lui Seku-Ture
. 1944 ajunge încadrat al wer, Harold Mac Millan, nînd discursuri; de 8—10 instala rudele în posturile ticat un infarct miocardic, ii va înlătura moştenirea,
poştei* vine în contact cu Nikita Hruşciov), ceea ce-1 importante. S-au „eontabl-, în noaptea de 24 spre 25 deschizînd ţării un drum
marxism-leninismul, va fi face să-şi piardă din ce în ore! In, întrevederile ofi­ îizat" 14 comploturi con­ .martie, bolnavul a - fost democratic. ■:
ales secretar general ol Sin­ ce măi mult simţul critic. ciale era.., atoateştiutor, tra,.. revoluţiei. transportat în S.U.A., la
dicatului poştaşilor, func- Arializîhd atitudinea sa fa­ îşi întrerupea des. interlo- . Amnesty .International - Spitalul General din Cle- ; Dr. CORNEL S i-i —^ /