Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_218

CU VINTUL LI BER

Sute, mii de vagoane continuă să Un sistem mm de

fie „depozite pe roţi!“ decantare în alimentarea

motoarelor Diesel
Din buzunarul cui?
• - Eliminarea operaţiei de schimbare a filtrelor
• Funcţionarea neîntreruptă a filtrelor
— De ce stau vagoanele acest an, a vagoanelor ne­
laclrcate cu diverse măr- descărcate la timp, cum sc • Însemnate economii ia sistemul de decantare,
. furi — unele mult aştep- prezintă î de materii prime şi hîrtie specială
: tale • - pe liniile moarte — Peste 65 000 de vagoa­ După cum se cunoaşte, acest nou sistem de fil­
din gări ? —. l-am Între­ ne nu au fost descărcate la motoarele Diesel se fo­ trare se poate adapta la
bat pe domnul inginer în grafic. Acestea au de­ loseşte un sistem de fil­ orice tip de motor Diesel.
BUCUR RÂDULESCU, de venit „depozite pe roţi*. trare care constă în utili­ Acest sistem de \filtru nu
. la , R.C.M. Deva. Vreau să' vă dau şi numă­ zarea a două filtre de mo­ se mai schimbă niciodată,
—• Vă răspund clar şi rul vagoanelor imobiliza­ torină montate după pom­ se execută doar o operaţie
■ concret aşa cum m-aţi Sn- te: 37 600 — la C.S. „Vic­ pa de alimentare. Acest de curăţire aproximativ o
■ trebat: unii beneficiari cer toria* Călan ; 20 369 — la sistem de filtrare are dez­ dată la un an !
mărfuri, solicită urgenta­ C. Ş. Hunedoara ; 1 613 în avantajul că are o fiabili­ Economiile ce se pot rea­
rea sosirii acestora, dar nu Staţia Deva. Urmează apoi tate redusă, fiind necesară liza, atît la filtre, cît şi la
le descarcă atunci cînd I.M.P. Deva cu 425 vagoa­ schimbarea deasă a filtre­ hîrtia specială şi manopera
vagoanele pline sosesc în ne imobilizate, I.C.R.A. cu lor, ceea ce impune chel­ schimbării lor, de cîteva
staţii*» H 6, I.M.C. Bîrcea, I.E. tuieli ridicate şi se pierde ori pe an, sînt foarte în­
semnate. Deci, toţi poseso­
timp. Preocupat mult de
■— S i nominalizăm, sti­ Deva, I. M. Orăştie şl al­ această problemă, mecani­ rii de motoare Diesel —
mate domnule inginer. tele. cul specialist, dl. Gheorghe unităţi din transporturi, din
Chiar asta voiam să Pentru aceste nereguli, Stanciu, de la I.P.E.G. Hu­ minerit, din toate dome­
fac. Este de-a dreptul în­ pentru scoaterea din cir­ nedoara — Brigada Veţel, niile, dotate cu asemenea
grijorător fenomenul .. cu cuitul normal al vagoane­ a realizat o inovaţie. „Dis­ motoare, indiferent de ti­
neoescărcarea vagoanelor, lor au fost achitate pena­ pozitiv de purificare prin pul şi capacitatea lor —
mai cu seamă Ia Unităţi lizări însumînd sute şi sute instalaţia de alimentare a pot lua legătura cu dl.
economice cum sînt: C.S.! de mii de lei. Este con­ motoarelor Diesel" pentru Stanciu Gheorghe de la
„Victoria*1 Călan, C.S. Hu­ trastant că în aceeaşi vre­ care posedă certificat de atelierul mecanic al Bri­
nedoara, Termocentrala me unităţile economice —■ inovator nr. 55, eliberat la găzii Geologice Veţel. al
Mintia, I. M. Orăştie, I.M.P. unele chiar nominalizate 28 ianuarie 1989, conform întreprinderii de .Prospec­
Deva, multe altele. Reţi­ în rîndurile de* faţă, se art. 71 din Legea nr. G2'1 ţiuni şi .Explorări Geologice
neţi că numai C. S. „Vic­ plîng că nu au... vagoane. 1974. Hunedoafă-Deva. Nu omi-
toria* Călan a plătit în 8 Noi zicem eă. şi calea fe­ Noul sistem de filtrare teţi i pe jfingâ funcţionarea
luni locaţii insumînd peste rată are necazurile ci. Dar a motorinei se compune ireptoşabflâ ‘ a motorului,
din patru decantoarc şi se
obţineţi însemnate econo­
31- milioane lei. Din cauza cifrele pe care le-am dat poate construi foarte uşor, mii la filtre!
nedescărcării vagoanelor sînt reale! Deci, o între­ folosind corpul unui filtru
sosite cu materiale şi ma­ bare se impune : din bu­ uzat. ■ Important este că SABIN CERBU
terii prime. Dar gîndiţi-vă zunarul cui se plătesc a-
şi ia situaţia economică ceste cheltuieli ?
precară -în care se află GII. I. NEGREA, Zîna melopeelor la Gurasada
combinatul din Călan. IOAN JURA, , - - - , * .
«• O situaţie reală, pe colaborator Toamna a venit la Gura­ mărul porcilor a sporit cu
sada cu o mulţime de tre­ o Doamnei eutcurbitaeeelor, bun venit. • Încolţeşte 300, Să nu mai vorbim de
buri, toţi cetăţenii din cele şi creşte viguros dragostea de pămînt în inimile oame­ faptul că mulţi oameni
lisate ale comunei fiind nilor. o Ţăranii îşi recuceresc şfartuţui ce onorează aceas­ şi-au cumpărat cai şi că­
UWA P 5 Z] ocupaţi, de dimineaţa pînă tă profesie. O Cu faţa spre nevoile şi interesele obştii. ruţe, că au reapărut carele
seara tîrziu, cu strîngerea trase de vaci ş.a, Referin-
cartofilor şi culesul po­ du-mă la cel de-al doilea
Domnule general, cind yă căsătoriţi ? rumbului. Cei din Cîmpuri ritm tot mai mare de la o tul cocenilor fămîn curcu- aspect, precizez că în 1990
s-au predat 58 tone de car­
de Sus au adunat toţi car­ zi la alta. In ciuda secetei betele ce se strîng mai
După ce termlu armata!... din vară, producţiile sînt tîrziu şi această imagine ne, 1 300 hi lapte de vacă
tofii, iar recoltarea po­ bune şi oamenii le strîng ne aduce aminte de copi­ şi 85 hl lapte de oaie, can­
rumbului înaintează în cu toata grija. După tăia- lăria petrecută în sat, a- tităţi mult superioare celor
colo unde — cum zice poe­ din anul trecut. Printre cei
tul — s-a născut veşnicia. mai vrednici gospodari din
„Veşmcia s-a născut , la cît la tremirile-'cursă de spectoratele judeţene, Şi tele noastre s-au născut; — Oamenii lucrează in acest punct de vedere se
sat" — spunea marele persoane — spunea un mu- această stare, deloc mul- I. Budai-Doîeami, Qvid cîmp, fără să-i îndemne numără Virgiî şi Gheorghe
Btaga. Mă întreb însă: dacă calit). N-am uitat nici fri- ţârâitoare, îi obligă pe cei Densusianu, Aurei Vlaicu, nimeni de la spate, cum se Andrica, Mariana Lup.şa,
dumnezeitii) filosof-poet gui ce ne pătrundea Ia os hi măsură să îndemne la Silviu Dragomir. Ce în­ întîmpla pe vremea dicta­ Merta Bota, Dragomir Ig-
g r trăi acum. Intr-unui din şi nici dîrdîiala Subţire. A acţiune pentru ieşirea din seamnă aste pentru cultu­ turii — opina medicul ve­ na, Aurelia Gherman, Do­
satele noastre, ar mai celor mari, şi, mai ales, anonimat sau chiar din ra de la sate ? înseamnă terinar Marian Pintea, pri­ rina Lugojan. . Virginiea
Muntean ş.a.
Spâne Iâ fel ? Sau reflec. celor mici, mulţi şi nevoiţi Hncezeală. Sîrttem de a- comemorări şi case me­ marul “comunei. Ceea ce
Scăpate de ..preţioasele"
ţia i-ar deveni amară şi să se producă pe scenă — cord: începuturile sînt gre- moriale, pe lingă serile de înseamnă,că în sufletele lor orientări şi indicaţii \enito
ar suna cam aşa: „Pustiul atunei cîrid trebuia Susţi- le! Dar nu putem fi de discotecă, de video sau încolţeşte din nou dragos­ de sus; primăriile se întorc
S-a născut la sat-.“. de bal fh-âm amintit nun. tea de pămlnt ruptă cu la rostul lor, aceia dc a
Cu slabele noastre pu­ AMAMAnAMvyyAnfuwvuwwvuvwwvwwwwwwwwwbVww ţîle. ţinute în clădirile că­ , brutalitate de colectiviza­
teri, încercăm un răspuns minelor). înseamnă tra. rea: forţată. Oamenii aş­ sluji interesele obştii -care
le-a investit cu încredere.
şi, alături de cei ■ Implicaţi, diţie autentică şi de caii- teaptă noi reglementări cu Un exemplu elocvent din
căutăm o ieşire din pus­ tate. fUrni de aur ‘ pentru- plivire la pămînt, despre
tietatea satului, stricte Pustiul s-a născut la sat? a cărui exploatare sînt ne­ care se vorbeşte cu opti- acest punct de vedere este
primăria din Gurasada care
Senso — a vieţii culturale cesare pricepere şi interes. , mism. a pus în centrul activităţi!
de aici. Ne-am impus,, pen­ Interes- pentru ca activita­ — Care este situaţia uni­ sale cotidiene nevoile loca­
tru viitorul raid prin sa. tea din cămin să fie, cu tăţii agricole din Gurasada? lităţii şi ale oamenilor. Că
tele judeţului, două impe­ adevărat, fermentul vieţii este’ aşa, o dovedesc împli­
— Continuă să existe.
rative: să ţinem sub obroc nută o acţiune, spre a se aeord cu prelurnirea a- culturale de Ia sat. * După atribuirea a cîte 0,50 nirile de pînă acum. Au
realitatea găsită — pe de raporta activitate ln‘ că­ cestei stări de provizorat Ministerul Culturii a fă­ fost lărgite şi modernizate
O paf te; să nu prezentăm min. Şi tot la capitolul ne- pe durata unui timp... li­ cut. mai întîi, un gest de ha teren tuturor cetăţeni­ drumurile între Gurasada,
doar faţada, voit nouă a - uitare vom trece şi senza­ mitat cum ? ! ajuxrare materială a cul­ lor, unitatea a rămas cu Boiu, Cărmăzăneşti . şi Du-
pămînt mai puţin, cu un
acestei' realităţi — pe de ţia de pustiu, de cîntee de Căminele culturale au a- turii. Şi, - iată că-I face şi nuleşti ; toate şcolile au
altă parte. Ar fi şi impo­ cucuvaie, de înnoptare Ip cum directori cu normă în- pe cel de ajutorare mora­ efectiv redus de bovine şi fost puse la punct, oferind
sibil, întrudt în fenome­ plină zi. pe care o degajau ti'eagă, retribuită rezona. lă, introdueîrrd sistemul ovine. In schimb, în gos­ condiţii optime pentru des­
nul folcloric, ce se supra­ căminele culturale. 4!>il şi, mai presus de toate, unei selecţii necesare a ce­ podăriile cetăţenilor numă­ făşurarea procesului de în-
pune aproape pe de-antre-, lor puşi în fruntea- activi, rul de animale creşte de la văţămînt ; s-au asigurat
l cu activitatea cultura-, In lumea dezorientată şi noii directori au cadru de tăţii culturale, printr-un o lună la alta, ca şi canti­ lemnele necesare tuturor
f dfi la sate. noul nu com­ cloeotindă a îndelung ui, punere In practica a ori. examen de verificare a cu­ tăţile de produse predate instituţiilor de pe raza
bate vechiul, ci continuă o tatului nostru sat, ,se pare ginalităţii. a invonUvităţii.- noştinţelor. Este o măsură la stat. '■ comunei. Lu Gurasada
tradiţie. că activitatea culturală- se a noului. Gu atît mai uşor absolut obligatorie, deoa­ — Cîteva cifre ar funda­ toamna este deosebit de fru­
unde
în judeţul nostru,
Purtăm încă în minte amîpă, cu cîntec şi descân­ dai la tot pasul de urme rece cultura rămîne stin­ menta afirmaţia dumnea­ moasă şi bogată, iar oa­
Imaginea zăvoarelor tra­ tec. Şi, trista stare de fapt ale istoriei, de paşii unor dardul unei naţii. Iar naţiu­ voastră. menii îi sporesc ■ — . prin
se la uşile căminelor cul­ nea o regăsim la oraş şi — Faţă de începutul a- strădaniile. lor frumu­
turale şi a ferestrelor mo- este recunoscută şi,de Mi­ importante personalităţi la sat. în egală măsură. nului, în Gurasada sînt cu seţea şi bogăţia
fiorite (mai nespălate do- nisterul . Culturii si de in- ale neamului I Căci in sa­ NATALIA VASIU 88 mai multe bovine, cu 48
mai multe ovine, iar nu­ TRAIAN BON 1)014