Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_219
P. 1
CU VINTUL LI BER
Confort sporit in noile locuinţe
Concursul nostru de fotografii
— Ca în orice domeniu, ştim că şi în citări, cu condiţia ca să se realizeze o
construcţia de locuinţe există preocupări tratare unitară şi care să nu lezeze stabi
pentru progres, pentru unele îmbunătă litatea construcţiei şi plastica arhitecturală.
ţiri de conlort. Vă rugăm, domnule Ion Sistemul de închidere a balconului, îm
Constantinescu — arhitectul şef al jude preună cu geamurile respective, trebuie să
ţului Hunedoara — să vă referiţi la aceste fie bine fixat, în aşa fel îneît să se eli
preocupări. mine pericolul căderii acestuia.
— Conducerea Prefecturii judeţului — Ce trebuie să mai cunoască cetăţe
nostru manifestă un interes sporit pen nii care locuiesc în blocuri, indiferent de
tru ridicarea gradului de confort al vii proprietate şi care doresc să realizeze ast
toarelor locuinţe care se construiesc din fel de închideri ? .
fondurile statului. Pe baza noilor norme, — Cererile pentru astfel de soluţio
apartamentele care se proiectează, înce- nări se pot face prin asociaţiile de- loca
pînd cu acest an, vor avea camere de lo tari şi se depun în mod organizat la pri
cuit, cămări, încăperi sanitare, spaţii de măriile locale. Aici se analizează fiecare
depozitare şi circulaţie în cadrul supra situaţie din punct de vedere estetic, al
feţelor utile legal aprobate, fără însă a se oportunităţii respectivelor solicitări şi se
mai limita suprafeţele camerelor de locuit, emite avizul favorabil sau nefavorabil. în
băilor, bucătăriilor şi cămărilor. Deci, în chiderile de logii sau balcoane se vor pu
cadrul aceleiaşi suprafeţe totale a aparta tea promova numai acolo unde tipurile de
mentului, aceste încăperi pot fi mai mari, pereţi permit astfel de soluţionări, fără
diminuîndu-se cele de circulaţie. In func afectarea arhitecturii şi rezistenţei şi
ţie de sitîîaţia locală, natura terenului şi numai dacă închiderile se realizează inte
adîncimea de fundaţie, se va putea pre gral şi în acelaşi timp pe verticală. In
vedea realizarea de garaje şi boxe, în con caz de' aviz favorabil, asociaţiile de loca
diţiile în care acestea se justifică econo tari se vor adresa cu comandă fermă de
mic. La parter, sau eventual la subsol, proiectare la Institutul judeţean de spe
pe fiecare scară se va putea prevedea cîte cialitate, pentru elaborarea unei documen
o încăpere care să asigure depozitarea bi taţii unitare de execuţie pentru întreaga
cicletelor şi cărucioarelor. faţadă, cu detaliile tehnice necesare. Ast-
— In domeniul logiilor şi balcoanelor fei de documentaţii se vor putea elabora
se prevăd îmbunătăţiri ? şi de colective de arhitecţi autorizaţi a
— La toate locuinţele care se construiesc elabora în timpul liber proiecte, în baza
din fondurile statului, după proiectele rea Decretului nr. 54/1990, cu respectarea pre
lizate din acest an, se vor prevedea logii vederilor art. 38 din Legea nr. 8/1977.
şi balcoane şi la apartamentele situate la Aceste 'documentaţii trebuie însuşite şi a-
parter. De asemenea, locuinţele cu logii probate, înainte de autorizare şi de uni
şi balcoane vor putea fi proiectate cu în tăţile.de gospodărie comunală care admi
chiderea acestora, dacă în acest mod se nistrează locuinţele. Pe baza acestor pro
contribuie atît la plastica arhitecturală, iecte, primăriile locale voţ .emite, auto
cit şi la asigurarea unei tcrmoizolaţii co*- rizaţii pentru executarea lucrării cu plata
respunzătoare. taxelor prevăzute de normele în vigoare.
— Cc se întîmplă cu logiilc şi balcoa Lucrările se vor executa obligatoriu în
nele de la apartamentele existente ? acelaşi timp, pe verticală, de către acelaşi
— Avînd în . vedere solicitările cetăţe constructor. Este de reţinut că închiderea
nilor de. închidere a logiilor sau balcoa logiilor sau balcoanelor ar putea duce la
nelor din locuinţele pe care le deţin în schimbarea categoriei de spaţiu şi modi
calitate de chiriaşi" sau de proprietari, pri ficarea chiriei.
măriile, cu acordul proiectantului blocu Interviu realizat de
lui, vor putea să autorizeze astfel de soli DUMITRU GIIEONEA
Ce se mai întîmplă prin comerţ aruncă chiştoace pe
• In acest oraş nu so
străzi. • Am numai cu
Din controalele efectuate inestetice, cutiile de carton pastă de tomate, biscuiţii vinte dc laudă pentru
în unele unităţi comerciale în care se ambalează bis „Chindia", iar peste 40 la cei de la G.I.G.C.L.; răs
de către salariaţi ai Inspec cuiţii nu sînt bine închi sută din mărfuri sînt cu pund. prompt la solici
ţiei pentru Controlul Cali se. O situaţie aparte s-a vînzare lentă c a : salată tările populaţiei. • Pof
tăţii Produselor şi Servi întîlnit la Magazinul blo de sfeclă roşie, dovlecei în tiţi pe la noi, la orice
ciilor Hunedoara — Deva, curi din Orăştie al saramură, spanac frunze, oră -vreţi, că ne face
s-a'u desprins ■ o serie de C.P.A.D.M., unde s-au găsit sărmăluţe în foi de viţă mare plăcere. • Cel co
aspecte ce merită - să fie conserve de costiţă cu fa şi altele. Reţine, în ace dă de fundul sacului va
relevate, cu speranţa că soli ambalate în cutii de laşi timp, atenţia că la avea de toate. • Timpul
factorii de -răspundere vor tablă ruginită şi fără eti magazinele C.P.A.D.M. con pierdut scurtează paşii
acţiona neîntîrziat în sco chetă, livrate de I.P.I.L.F. trolate se aflau în stoc, spre progres,. • Vreţi
pul înlăturării neajunsuri Haţeg. oferite spre vînzare, 15 MINCIUNI...
lor constatate. Pe lingă In mai mult dfe jumă tone griş din orez cu ter ADEVĂRATE
penuria de produse- agro- tate din unităţile controlate menul de garanţie de peste
erau expuse la vânzare pro
„Aici nu se face politică" alimentare, Teflectată în duse cu termene de garan NICOI.AE TÎRCOB să-mi puneţi la încer
onorarea parţială a comen
care răbdarea, dar nu
zilor, s-a desprins şi o prac- ţie depăşite, cum sînt tă- mă supăr. • Nu-i zic
. tică ce nu-şi găseşte jus ieţeii de casă, fideaua cu (Continuare în pag. a 2-a)
\ Despre procesul de la îşi căuta fiul de 15 ani, nimic poştaşului cînd
Timişoara pot fi spuse împuşcat în 17 decem tificare. Este vorba de fap îmi lasă abonamentele
tul că un merceolog de la
multe lucruri. Intre alte brie ’89, dar despre care pe la alte case. • Cel
I.C.R.A. prezintă lista
cu
le, credem că este necesar nu mai ştia nimic. L-a produsele disponibile, pen ce face umbră pămîntu-
să subliniem ceea ce spu căutat pe la toate spitâ- tru ca gestionarii să de lui va deveni un om în
nea la un moment dat lele din Timişoara, iar Ia pună comenzi în raport de JIBN POPA - trimis in judecată] ţelept. • Am o părere
preşedintele completului cel judeţean a fost ame stocul şi sortimentele din foarte bună despre cei
de judecată: „Aici nu se ninţată. Pe copil l-a gă -cc-şi bîrfcsc şefii şi prie
este
face politică. Aici se ad sit după patru zile la depozit, ceea ce nu corect, Dc la Procuratura judeţeană am primit o ştire | tenii. «„-Cel ce vorbeşte
de
puţin
cîtuşi
ministrează justiţie. Po morgă. Era împuşcat în întrucît trebuie avute în I conform căreia,a fost trimis în judecată ION-POPA, | vrute şi nevrutc afişea
litica p făc alţii". Era un piciorul sting şi în - umă pentru infracţiunea de abuz în serviciu contra intere- | ză o mare personalitate.
nou apel Tăcut apărători rul sting. Gloanţele din vedere solicitările cumpă I selot obşteşti, prevăzută în art. 248, . aliniatul 2 din | • Fără umbră, viaţa nu
rătorilor.
lor pentfft a pune între umăr îi ieşiseră prin spa Codul Penal, comisă în peţioada anilor 1987—1989,1 s-ar fi putut dezvolta pe
Lipsa de produse
este
bări martorilor doar în te, provocîndu-i rupturi. evideftţiată şi de existenţa I eînd a deţinut funcţia dfe prim-secretar al Comitetului | pămînt. • Numai prin
legătură cu cauza proce Martora ' a mai declarat | judeţean Hunedoara al P.C.R. | mişcare sc obţine un c-
sului. Cu aceste gînduri că, după ce a început : în proporţie de 60—70 la chilibru stabil. Am un
sută în, gondolele din ma-
începem relatarea cîtor- procesul; a văzut într-un - gazine a unor produse, greu vecin gălăgios care, Ia
va fapte demne de inte ziar poza acelui miliţian, orice oră din zi sau
res reieşite din depozi fiind în boxa inculpaţi '■şi lent vandabile (!). Cu noapte, nu mă deranjea
s.-a
controalelor
-prilejul
ză. • Alcoolul
merge
ţiile martorilor. lor. „Puneţi degetul pe constatat că unele produse mină în mină cu ferici
• „Un miliţian a scos el — a rugat-o - pre (în ' special fideaua) sînt U U & PCZî rea. • Cel cc este cu
pistolul şi ne-a amenin şedintele . completului. de ambalate necorespunzătoi', gura marc chibzuieşte
ţat că ne împuşcă dacă • în pungi de plastic .'sub • Un puşti opreşte un autoturism. bine lucrurile. • îl sti
nu părăsim curtea spita VALENTIN NEAGU ţiri care se rup la repe — Nene, du-mă piuă Ia şcoală ! mez pe vecinul meu
lului" — a declarat Auri — Eu merg în altă parte, răspunse şoferul. fiindcă este un linge-,
ca Vărcuş, o mamă care (Continuare In pag. a 2-a) tatele manipulări. De ase — Cu atît mai bine, răspunse bucuros puştiul. blide. I. MANOIU
menea, pe lingă că sînt
r»»«HCMUJ» WJM1—— t: M V 1 1___. M .'.UlLL'lggf