Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_22

CUVINTUL LIBER

ZIAR INDEPENDENT AL JUDEŢULUI HUNEDOARA Anul H, nr. 22 VINERI, 19 IANUARIE 1990 4 pagini - 50 bani

OAMENI ŞI CĂRBUNE C O M U N I C A T

LA PORŢILE LUMINII Consiliul Frontului ‘Sal­ un act politic major, de ţării. Partidul comunist nu Deplin -conştient de răs­
vării Naţionale s-a întru­ alăturare a României de­ mai există. El s-a identi­ punderea care-i revine
In alfabetul muncii e- şi propuneri, care confir­ nit, la 17 ianuarie, cu ur­ mocrate la lumea civiliza­ ficat în conştiinţa poporu­ personal pentru greşeala
nergeticienilor do la Cen­ mă faptul că, aşa cum mătoarea ordine de z i : tă, ca o contribuţie . la lui cu Ceauşescu. Este de politică comisă, preşedin­
trala termoelectrică Min­ sublinia interlocutorul, 1. Ratificarea decretelor- promovarea demnităţii u- înţeles, de aceea, ura pe tele a apelat la Consiliu
tia, „c" — de la cărbune „între muncă şi revoluţie legi cu privire la «Organi­ manc şi la afirmarea drep­ care o are faţă de acest să dezbată aceste două ho­
— este prima literă. noi punem semnul inter- zarea referendumului pen­ turilor omului. Este sem­ partid poporul român, ca tărâri, propunînd anula­
— Intr-adevăr, pentru o condiţionării". Astfel, lu­ tru reintroducerea pedep­ nificativ că la Pactul in­ şi cerinţa ca toţi cei ce se rea lor.
termocentrală cum este a crătorii staţiei solicită for­ sei cu moartea" şi la ternaţional relativ la drep­ fac vinovaţi prin partici­ Totodată, pornind de la
noastră, cărbunele consti­ marea unor navete com­ „Scoaterea în afara legii a turile civile şi politice vi- pare directă la aplicarea constatarea faptului că
tuie hrana cea de toate puse din 32 de vagoane, Partidului Comunist Ro­ zînd abolirea pedepsei cu politicii dictatoriale să fie Partidul Comunist Ro­
zilele şi... nopţile — re­ atîtea cît pot fi introduse mân". moartea — adoptat de A- traşi la răspundere, • iar mân şi-a încetat de fapt
marca şeful staţiei de în tunelurile de dezgheţ; 2. Reînfiinţarea unor co­ dunarea Generală a O.N.U. cei ce au deţinut pînă în existenţa, s-a supus dez­
cale ferată Corne! Bîr- mai multă preocupare din mune şi sate desfiinţate în —, România, din dispozi­ ultimul timp posturi de baterii şi aprobării Consi­
zan, reprezentantul acestui partea celor de la I.M.M.R. 1989. ţia fostului dictator, a fost răspundere în partid şi în. liului Frontului Salvării
colectiv de la porţile lu­ Simeria pentru calitatea 3. Informare cu privire printre puţinele ţări care stat să fie îndepărtaţi clin Naţionale un proiect de
minii în Consiliul Fron­ reparaţiilor la sistemul de la principiile proiectului s-a abţinut de la vot. asemenea poziţii. decret cu privire la trece­
tului Salvării Naţionale basculare al vagoanelor, noii legi electorale. Renunţarea la pedeap­ Scoaterea însă în afara rea întregului patrimoniu
din unitate. Prezenţa la desele defecţiuni semnala­ La punctul 1, Ion Ilies- sa cu moartea nu înseam­ legii a unui partid este o al P.C.R. în patrimoniul
program „în foc continuu" te repercutîndu-se negativ cu, Petre Roman şi Du­ nă în nici un caz slăbirea chestiune politică şi juri­ statului, ca bun al între­
a celor 23 de manevranţi asupra duratei de descăr­ mitru Mazilu au explicat exigenţei faţă de judeca­ dică. cu implicaţii mult gului popor.
şi şefi de manevră, precum care şi a ritmicităţii pe condiţiile în care, sub pre­ rea cu toată severitatea a mai largi. Aceasta consti­ In acelaşi timp. a fost
şi ritmul bun în care so­ întregul flux tehnologic; siunea manifestaţiei din principalilor asociaţi ai ti­ tuie o ; măsură antidemo­ supusă dezbaterii Consi­
sesc navetele cu cărbune completarea efectivului de 12 ianuarie, din Piaţa Vic­ ranilor din conducerea ţă­ cratică, contrară principii­ liului problema organiză­
au făcut posibil ca, la a- lucrători cu încă 9 per­ toriei, au fost adoptate rii, a şefilor securităţii lor Frontului Salvării Na­ rii unui referendum în le­
ceastă dată, stocul de ma­ soane, atît cît prevede cele două decrete-legi — centrale şi locale, ca şi a ţionale cu privire la crea­ gătură . cu cele două de­
terie primă să ajungă la normativul. primul cu privire la orga­ celor din aparatul de re­ rea în România a linei so­ crete — pentru. ziua de 28
aproape 400 000 tone, cu nizarea referendumului presiune şi a teroriştilor cietăţi democratice plura­ ianuarie a.c. .
50 000 tone peste cel sta­ • In gospodăria de căr­ pentru reintroducerea pe­ care se fac vinovaţi de listei în care au dreptul Analizînd posibilitatea
bilit. Necazul este însă bune, în sectorul de ex­ depsei cu moartea, şi al crime. îndreptate împotri­ să ia fiinţă şi să activeze reală a organizării unui
că nu tot acest cărbune ploatare am stat de vorbă doilea cu privire la scoa­ va poporului român în anii orice fel de particip şi gru­ referendum, . a rezultat că
este de calitate. O sim­ cu maşinistul Remus terea în afara legii a Par­ dictaturii şi în zilele re­ pări. politice, cu excepţia o asemenea acţiune. • aste
ţim şi noi, la descărcare, Ianc. Şi aici oamenii se tidului Comunist Român. voluţiei. Tribunalele vor celor fasciste. Atit reacţii practic imposibil de orga­
cînd din cauza umidităţii aflau cu toţii la'datorie, Asumîndu-şi răspunderile aplica pedepsele cuvenite, din ţară, inclusiv ale unor nizat în mai puţin, de 2—3
excesive a cărbunelui se cele două fluxuri de personale ce revin. fiecă­ inclusiv, pedeapsa cea raaî' pârtide, cît şi din străină­ luni — în condiţii iwi'ma-
formează agabariţi, iar în transport al cărbunelui pe ruia, ei au declarat că a- aspră din Codul penal — tate subliniază caracterul le, de stabilitate politică
tunelurile de dezgheţ, va­ benzi funcţioaînd în plin. deptarea proiectelor de detenţiunea şi munca * 1 sil­ nedemocratic al unei ase­ în ţară. Pregătirea unui
goanele stau 4—5 ore în Totuşi, greutăţi în ex­ mai sus constituie o \ gre­ nică pe viaţă/ menea măsuri. Nu prin de­ referendum presupune timp
loc de 2 ore cit este ploatarea instalaţiilor exis- şeală politică _ şi O înde­ Apariţia decretului-lege - crete pot fi -desfiinţate pentru • organizarea comi­
normal. părtare de la principiile cu privire la organizarea partidele; aceasta ţine de siilor de referendum — la
In timpul discuţiei cu MIRCEA DIACONU Frontului Salvării Naţio­ referendumului pentru re­ lupta politică, şi de situa­ centru, în judeţe, oraşe şi
domnul Cornel Bîrzan am nale. introducerea pedepsei cu ţia politică ' generală. O comune — compuse din
mai consemnat cîteva idei (CgntâmMf» m pog a 2-a) Subliniind faptul că a- moartea a produs stupoa­ ţară care are o democra­ profesionişti şi reprezen­
plicarea pedepsei cu moar­ re şi nedumerire. Aproape ţie demnă şi dreaptă nu tanţi ai cetăţenilor care
— DREPTUL LA OPINIE ------- - tea celor doi tirani, Ccau- toate ecourile din presa poate lua o asemenea mă­ să asigure obiectivitate de­
sură.
şescu Nicolae şi Geauşes-
noastră şi din cea interna­
plină, elaborarea
regula­
cu Elena, a fost justifica­ ţională dezaprobă această Dezbătînd aceste prohle- mentelor de funcţionare a
revenire.
acestora şi instruirea
Putină decentă tă, atlt de situaţia critică partidului în afara legii — me, Biroul Executiv a meinică a membrilor' lor,
te­
a momentului, cît şi
<2u privire la scoaterea
de
ajuns la concluzia că am­
dimensiunea crimelor
bele decrete adoptate, ca
de
care se fac vinovaţi în fa­ există un curent general rezultat al cedării neprin­ delimitarea şi organizarea
secţiilor de votare cu asi­
A fi scriitor liber. E un Dor mă întristează gîn- ţa poporului român — pre­ de opinie privind condam­ cipiale în faţa unor pre­ gurarea, in aceleaşi con­
gînd eu care mă obişnu- dul, vai, eît mă intristea- şedintele Consiliului a e- narea partidului comunist ' siuni, sînt contrare prin­ diţii ca şi la comisii, a În­
iesc greu, căci sînt scrii- ză gîndul că sînt şi scrii­ videnţlat faptul că măsura ca formaţiune politică. El cipiilor noastre democrati­ cadrării lor cu oameni co­
tor lioer abia de cîteva tori — scriitori î — care nu adoptată de abrogare a a fost confiscat de dicta­ ce şi le-a supus dezbate­ respunzători şi instruirea
zile. Va trebui întîi de toa- vor fi niciodată liberi. Nu pedepsei cu moartea încă tură, devenind instrumen- ‘ rii Consiliului Frontului acestora, înscrierea cetăţe­
te să mă dezbar de auto- vor putea învăţa lecţia li» din,, primele zile ale revo­ tul demagogiei, minciunii Salvării Naţionale, orga­ nilor pe liste electorale,
cenzură. Lucru a! naibii bertâţii pentru simplul şi luţiei a fost primită de şi crimei ca metodă de nul care răspunde' în faţa arondate pe secţiile de
de greu, căci de treizeci tristul fapt câ nu sînt ani- opinia publică din ţară, ca guvernămînt. Este un fapt ţării, în . drept să ratifice votare, cu vizitarea tutu-
de ani mă tot aatocenzu- maţi de convingeri, ci de şi: de cea internaţională că partidul s-a exclus sin­ sau nu hotărîrile adoptate
rez. Mă şi mir câ am mai interese. Ei sînt intotdeou- cu o mare satisfacţie, ca gur din viaţa politică a de Biroul său Executiv. (Continuare în pag. a 4-a)
■ aflat resurse să scriu des- no de partea celui puter-
chis ce gîndese. Va trebui nic. Chestiune de caracter, I ,
apoi să arunc peste bord Cînd era puternic dicta- I
toate strategiile şi strata- torul, se întreceau în ode
gemele adoptate de aceia insalubre, numindu-l, nici I Cum văd ei libertatea şi democraţia ? I
dintre scriitorii cinstiţi care mai mult, nici mai puţin
n-au avut curajul unui Di- decît „titan intre titani", Această anchetă am niile să o facă civilizat, I
nescu: stilul aluziv, scrisul Iar a doua zi după ce am realizat-o, într-una din în întreprinderi, la consi­ judeca limpede toate e- Frontului Salvării Naţio­
printre rînduri. De acum cucerit libertatea, d.ove» zilele trecute, pe străzile liile F.S.N., în ziar. Ni­ venimentele care se suc­ nale, de ‘deoretele-lege
putem scrie nu printre, ci dindu-ne puterea, vin cu ced din 22 decembrie emise pînă în prezent I
in rînduri. fără teama că nonşalanţă, co şi cînd ni- • şi în magazinele oraşului meni nu-i opreşte. Tre­ încoace. Dar libertatea Mai sînt probleme cu
I Deva. Am solicitat inter-
buie cu toţi să avem răb­
yom fi chemaţi, mai mult mic nu s-ar fi intîmplat, şi • locutorilor noştri să răs- există. Se simte în tot ce aprovizionarea populaţiei, I
sau mai puţin drastic, la ne învaţă cum devine ca- . pundă lâ două întrebări: dare, să înţelegem că facem. 2. . Tofijşi, uneori dar, de acum, totul de­
mai
sînt greutăţi, pe
ordinea stabilită de un zul cu adevăratul patrio- libertatea şi democraţia pinde de noi, de munca î
şingur personaj. Pînă una- tism, numindu-l pe indivi- 1 1. Cum vi se pare viaţa, care doar noi le putem sînt prost. înţelese. Pen­ noastră. 2. Să se aibă
alta, am desfiinţat crescă- dul cu pricina „tiran între • climatul civic, acum la învinge. 2. Mă voi re­ tru cei care încalcă ordi­ în vedere ,ca studenţii să I
toria de şopîrle pe care tirani". O nimica toată : I o lună de Ia Revoluţie 7 beneficieze de unele re­
le strecuram în pagini şi chestie de o literă... • 2. Cum vedeţi, ce propu- duceri de preţuri şi la
le-am lăsat să zburde în Să ne răzbunăm ? Să ce- I neţi în legătură cu evo- ANCHETĂ DE ATITUDINE CETĂŢENEASCA transportul pe C F.R. I
voie. Unele erau vînate de rem expulzarea lor din li- • luţia viitoare a vieţii şi Simion Vlad, 82 ani,
cenzură şi decapitate du- teratură ? Nu, nici intr-un I muncii în libertate şi ţăran din satul După I
pă procedura de urgen- caz. Le cerem — dacă dom- • democraţie ? Redăm în Piatră, comuna Buccş:
ţă. Erau însă şi destule niile. lor îngăduie — doar I continuare răspunsurile feri la un aspect de la nea şi liniştea publică, 1. Este bine acum, ne I
care scăpau din lipsa de decenţă. Puţină decenţă, 9 primite. locul meu de muncă. Sin­ normele de convieţuire , aduc la cooperativă ali­
vigilenţă sau prin compli- domnilor... Dacă nu de I Iosif Fiilop, electrician dicatele libere să ia mă­ socială — asupra cărora mente. şi pită mai multă. I
citatea tacită a cenzaru- alta, măcar dintr-uri ele» 9 la I.M.G. Deva: 1. @u suri urgente pentru îm­ apelurile la conştiinţă Ni le dau fără să ne mal
lui niciodată cunoscut. A- mentor respect pentru me» I toate 'că mai sînt proble- bunătăţirea condiţiilor de n-au ecou — să se ela­ ceară în schimb ouă.
cestea, bietele, făceau de- moria celor peste şaizeci me, viaţa a început să muncă ale oamenilor. Mă boreze legi severe. lapte, găini, cartofi sau I
liciul cititorului, întreţinîn- de mii de victime ale ce- reintre în normal. Nu gîndesc, îndeosebi, la Mihai Mâleă, student, fasole. 2. Noul Guvern
du-î licărirea de speranţă lui pe care-l numeaţi „ti- • sînt de acord cu cei care atelierul de vată mine­ T.C.M, Timişoara: 1. a început bine. Numai, I
în puterea adevărului, tan". Căci românul, aşa e • pun afişe anonime pe vi- rală, dar şi la alte sec­ Libertatea de opinie, tot să o ţină tot aşa. pe
Blandiana a strecurat ul- el — ce să-l faci ? — ro- I trjne şi pereţi, calomniind toare din întreprindere. ceea ce reprezintă drep­ I
tima dată în pagină un mânui iartă repede. Dar • şi incîtînd la dezordine. Mihaela Vîjîială, lăcă­ turile omului le-am cu­ MIRCEA LEPĂDATU
crocodil care a făcut Bucu- uită greu. | Libertatea, o vedem cu tuş mecanic la G.I.G.C.L. cerit şi se consolidează I
ria ţării întregi. Era cît • toţii, este deplină. Dacă Deva: 1. încă nu m-am pe zi ce trece. Ele sînt
p-aci s-o păţească... RADU ClOgANU I vor să-şi exprime opi­ dezmeticit, ea să. pot garantate de Programul (Continuare în pag o 2-a)
I
• • • — a - a — » - . # - •