Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_22

Pag. 2 C U Y T N m LfB El N I . 22

TELEVi;
Cum văd el Hbertetea şi democraţia ?• LU M E A V R E A ROM
t
» LIBI
(Urnwo <Gn pag. 1} manifestări de Vendetă, cum se distribuie * ju -i IM * Actuali
acte de răzbunare, ca­ toarele din străinătate. * SĂ VĂ CUNOASCĂ ItjlS Itlnerai
linia asta, că atunci şi lomnieri. Nu aceasta re­ Opiniile celor cinci * Sâpinţa
noi, ţăranii, vom umple prezintă adevărata demo­ interlocutori, ale multor • 19.35 Curs d
gleză
piaţa... craţie şi libertate. De altora, cit şi a noastră de 1 OLTEAN NICOLAE 11.00 Tcleşco
CihcoFghe Mihai, ingi­ asemenea, se pere că In altfel, duc la concluzia că • * Vă li
ner, LC.I.T.P.L.C.I.M. De­ comerţ unii mai proce­ vjaţa reintră treptat în | vicepreşedinte al Consiliului judeţean Hunedoara * Este <
ior o j<
va : 1. Libertatea există, dează după vechile obi­ normal. Libertatea şi de- « taj de
democraţia i Început ceiuri. 2. Radidtelovizfti- mocraţia, chiar dacă nu . al Frontului Şalvarii Naţionale arte
treptat să se instaureze, nea, presa să insiste peste tot sînt înţelese în I la Blaj, pe care pa ab­ candideze pentru consi­ Tonitza
* Dlalo
dar, din păcate» aces­ mai mult pe aspectele spiritul lor autentic ş i* solvit în amil 1953. In liul judeţean, în 10 ia­ * Pagin
tea nu slnt înţelese peste adevăratei dtmiocriţu, jpe deplin, se învaţă din i toamna aceluiaşi an a nuarie a.c. a fost aleâ cu ră: Tud
tot în sensul lor reaL In modul cum se. desfăşoară 'mers şi sc afirmă to t» dat examen la facultate. majoritate de voturi, 11.50 Pro n
luare),
numeroase locuri mai sînt activitatea' din comerţ, mai puternic. ‘ j La Consiliul popular fiind; numit îu funcţia de Giui
judeţean Hunedoara a de vicepreşedinte al Con­ 13,20 ACtuallt
13.30 tnchid<
■lucrat doar trei luni, siliului j udeţean Hune­ mulul
după care ş-a angajat la doara al Frontului Sal­ 17.00 Actual!
17.15 Emislu:
LA CEREREA CITITORILOR (Urmare din pag. I) întreprinderea minieră vării Naţionale. german
Barza. Cunoştinţele sale Om de bine, foarte ac­ 18.15 Muzică
tă, ele fiind cauzate tot temeinice, sîrguinţa şi tiv, echilibrat, depune 18,45 Curs c
gleză
Maculatura ceauşistă să de calitatea cărbunelui, a pe întreaga filieră a con­ strădanii — împreună ctt 19,10 Să vor!
l-au purtat
seriozitatea
cărui umiditate mare duce
libertăţi
ceilalţi
membri ai bi­
la colmatarea benzilor tabilităţii la această în­ roului şi consiliului ju­ pe pro!
eetâţen
fie retopită Nu arsă transportoare şi înfundarca treprindere, pînă la cea deţean — pentru norma­ 19.35 Desene
clapetelor
instalaţiilor.
de contabil şef.
20.00 Actualit
lizarea activităţii în sec­
„Ştim că numai angaja­ 'Din judeţul Alba în în 1965 s-a transferat toarele prioritare ale in­ 20.15 Gaudet
mentele nu ţin de cald — la Întreprinderea minieră Sumar :
: Ştim bine cu toţii, dragi tă însemnată sursă de ma­ spunea domnul Remus judeţul Hunedoara nu-i Ţebea, unde a lucrat dustriei judeţului — mi­ * Opinii
cititori, cîte «opere de terii prime pentru eeortb- Ianc. Putem şi trebuie să declt un pas. Nicolae şapte ani, iar în 1972 s-a neritul, energetica, meta­ daj de
* L-am
inestimabilă valoare" ne htia naţională a Româ­ muncim mai bine, cu Oltean a făcut acest pas angajat la Centrala mi­ lurgia —:, dar şi în ce­ * Telex
punea în faţă, aproape niei libere — sublinia eficienţă sporită. Vrem să în toamna ’ anului 1957, nereurilor Deva. S-a im­ lelalte, pentru aşezarea — veşti
rea­
zilnic, spurcata pereche domnul Ioan Vasile, direc­ simţim însă mai multă după terminarea Acade­ pus ca un om al cinstei producţiei pe baze astfel univers!
* Prlm f
liste,
sănătoase,
Ceauşescu. Din munţii noş­ torul I.J.R.V.M.R. Deva. grijă faţă de munca noas­ miei de ştiinţe economi­ şi corectitudinii, fiind şef deschis
tri falnici au căzut zeci Să recuperăm imensa can­ tră. Să fim dotaţi cu echi- ce din Bucureşti, fiind al serviciului financiar al îneît industria jude­ > Presa
nostru să func­
ţului
în actu
şi zeci de hectare de pă­ titate de maculatură, să o repartizat la Consiliul centralei. ţioneze, în cit mai scurt portaj
dure pentru a asigura cea retopim pentru a o trans­ popular judeţean Hune­ Soţia sa este tehnician timp, la parametri op­ * Ce tri
mai bună hîrtie necesară forma în hlrtiâ trebuitoare doara. minier. timi, să determine ,îmbu­ despre
tipăririi — tn ţară ţi peste tipăririi cuvântului adevă­ Oameni Dar pînă atunci ? După victoria revolu­ nătăţirea rapidă şi con- terc
* Muzic
hotare — a «operelor" u- rului, a cuvîn tulul drep­ S-a născut la 28 mai ţiei populare în Româ­ f- zilei
a întregii vieţi
nei analfabete Saşm t- tăţii şi libertăţii pentru 1934, în localitatea Se- nia a fost a ies membru sistentă şi spirituale a 21.30 î -<r
sociale
cheată eu tm glngav mon- toţi. Avem nevoie de -în consiliul Frontului ţid A*t‘
a
struos. caiete şi manuale şcolare, şi cărbune eâşel, din judeţul Alba. celor ce trăiesc şi mun­ ungare.
Stimaţi cititori liberi i de cursuri universitare După absolvirea şcolii Salvării Naţionale din cesc pe frumoasele pla­ Tv.
generale, a urmat liceul
C.M. Deva şi propus să
iuri hunedorene;
Ne iubim patria, pădurile pentru copiii noştri, de ia porţile 23.50 Actuali!
ei. Ştim tă sîiifeti alături opere literare, ştiinţifice,
de noi ca inima $i m ile- de artă, de hîrtie tot mâl BOCANICIU BRUTUS C I N
tul lovite de durerea pen­ multă pentru tipărirea luminii D EV A : R
tru ceea ce tiranii au dis­ ziarelor care acum > pro­ vicepreşedinte ol Consiliului judeţean Hunedoara tria) ; HT
trus. Dumneavoastră oştiţi nunţă adevărul" rieeehzu- qi Frontului Salvării Naţionale Principiul
că In biblioteci, librării, rat, adevărul vieţii de zl sp (Modern —
arme — seri.
foste cabinete; şcoli, licee, cu zi. ; pament de proiecţie (mă­ sa creadă că toate pro­ Deva, uu„« >i-a aqi hâ- «terir — I
institute de. Invâţămînt su­ — Concret, domnule di­ nuşi, pislari, safepete) con-T- blemele vor fi rezolva­ calaureaiui in anu» lUtft», njul ia
perior, In tfitrOprîftderi şi rector, ©am recuperăm te favorabil. iar intre .1959—1961, o (F lac arai, I
Alt bărbat, a
instituţii, chiar & casele imensa maculatură cedu- form necesarului, nu aşa — Şi care sînt proble­ şcoală postiiceală de; seriile 1*11 (
noastre — nU-i nici o ru­ şistă ? ca pină acum, iar la chioş­ mele acestea de bază din lab&rânţt. din Hunedoara studio in câ.i
şine, âşa ăa fost timpu­ — Unde există canti­ cul alimentar din incintă agricultura noastră ? A funcţionat,- după fa­ vedete (7
Departe de
rile — se află zeci şi zeci tăţi mari, să lira anunţaţi să fie aduse produsele'Soli­ — Foarte multe şj cultate, ca inginer, ingi­ d&nţuitâ —
de hectare de lemn bun la telefonul 14408. .Tri­ citat», pentru că doar cu toarte bune. Cîteva ; ner şef şi preşedinte ai (Unirea); LU
din pădurile noastre ro­ mitem mijloace de trans­ biscuiţi, compot şi... haine restructurarea şi reaşeza­ C.A.P. în judeţul Satu tea generalii'
(Cultul
M l
mâneşti transformate in port pentru ridicarea hîr- de fîş nu se poate lucra". rea întregii . agriculturi Mare. Dtn 197Î -- ingi­ CAN : Proc
„operele" academicienilor tiei. In municipii şi oraşe Solicitările celor ce mun­ pe baze reaie, dizolvarea ner şef la C.A.P. Şoi- -Nurnberg —
analfabeţi. se primesc toate cantită­ cesc în gospodăria de căr­ cooperativelor din zonele muş, în 1975 — tng,ner (Luceafărul);
Moştenire cu
Să nu ardem această ţile de hîrtie la centrele de bune vizează aproape în de deaj ţi de munte, la D.G.AJ.A. Hunedoa­ seriile I-II
maculatură I Gu toată sclr- colectare cunoscute. Ce­ exclusivitate îmbunătăţi­ niciodată rentabile şi sta­ ra—Deva, iar în ,1989 — P E H ilL A : S
ba pe care o simţim bînd tăţenii se pot adresa (di­ rea activităţii de produc­ bilirea, pentru cele din director cereale-ptante citoreşc);
punem mina pe ea, să ne rect, contravaloarea macu­ ţie. Ei au înţeles şi do­ zonele - de şes, a unor. o- tehnice şi fond funciar Un gentlem a
salba
gîndîm încă o dată la pă­ laturii predate achitîndu-se vedesc prin fapte că nu­ L-am asistat zilele tre­ bligaţii realiste. funcţie în aceeaşi unitate. BRAI;
durile scumpei noastre pe loc. mai prin muncă se pot cute la o audienţă. îl de condiţiile şi pasibiii- In ianuarie a.c. a fost roşie)» HA;
mul râzboini
Românii libere. Iată ce Dragi cititori tiunedo- consolida victoriile obţi­ asculta cu luare-aminte tăţile locale; redimen- ales preşedinte al- Consi­ Locuri în ir
înseamnă q tonă de macu­ reni liberii Să dovedim nute. Cerinţele lor nu sînt pe emul din faţa sa, un sionarea agriculturii de liului .Frontului' Salvării căra); GE<
latură : 3—4 metri cubi înţelepciune, chibzuinţă, imposibil de soluţionat: cetăţean mai în virată stat, prin acordarea de Naţionale al direcţiei, CMrmen — :
(Casa de citi
de lemn bun, din care se cumpătare. Să nu ardem „mixtele" de Valea Jiului din Hărău, sfătos şi ex­ terenuri, „ mijloace fixe fiind propus de consiliu} ŢEG : Şerif a
pot fabrica 4 garnituri de munţii de maculatură ceau­ să aibă O putere calorică trem de interesat 4e şi efective de animale, frontului de Ia nivelul nessee
mobilă sau 200 de scaune, şistă şi, o dată cu ei, pă­ de cel puţin 2 900 kcaP noua soartă a ţărănimii, Incit să-şi sporească a- municipiului Deva can­ BRAZI : Pe
— ; SC
tUlUi
economisirea a 800 kWb durile româneşti i Să do­ kg, umiditatea cărbunelui în condiţiile satului ro­ portul la asigurarea ne­ didat pentru consiliul C A L A N :
energie electrică Şi a ‘ 250 vedim în continuare Că să nu depăşească 10—11 mânesc liber, ale agricul­ cesarului de produse a- judeţean. A fost ales şj colo sus
kg combustibil conven­ sîniem denşii, Înţelepţi şi fa sută, iar conţinutul de turii libere din Româ­ nimaliere ale judeţului. numit în funcţia de (Casa de cu
MERIA : Pe
ţional. buni patrioţi. cenuşă să fie sub 50 la nia. I-a dat lămuririle Ne spune ţoate acestea vicepreşedinte. tul-ui — s
— Nu trebuie să ardem sută. Toate acestea depind necesare — şi nu au inginerul agronom Bru- Soţia lucrează îu invâ­ (Mureşul);
prafului de
această maculaturi*,, iwfcâs- GH. I. NEGREA de calitatea muncii mine­ fost puţine — iar omul tus Bocaniciu, absolvent ţămînt, la Şcoala gene­ mina).
rală nr. 5 Deva, îâr cei
al Institutului agronomic
rilor şi preparatorilor. a plecat mulţumit. din Cluj în anul 1966, a- trei fii ai lor sînt mun­
— Trebuie să le spu­
Dar despre acest subiect nem ţăranilor clar cum sdîcă în oraşul în care s-a citori în întreprinderi PRONOl
SPAJ1I PLINE CU LĂZI GOALE vom reveni cu relatări vor fi de acum încolo născut, la 25 martie 1942. din municipiul Deva. .
detaliate In zilele urmă­ Rezultatele
Peste 600 de lăzi goale Nu vi se pare» stimaţi | toare, problema energiei munca şi viaţa lor, Să-i A urmat şcoala generală DUMITRU GHEONEA 17 ianuarie .
Extr. I :
stau depozitate în maga­ domni de la I.S.S.M. Aii- j electrice afllndu-se mereu facem să înţeleagă şl şi Liceul Decebal din 34, 12. 1
zinul 66 din Deva (spe­ mentara, că ar trebui a- | în atenţia noastră. Extr. a Ut)
cializat în vinzarea vinu­ sigurate condiţii optime î 29, 36, 11.
Fond total
lui, apei minerale şi unui comerţ civilizat şi I 689 917 lei,
î n »
‘
berii) blocînd în bună la acest magazin ? ea Filiala judeţeană 202 674 lei F<
măsură spaţiile destinate să nu mai vorbim că fost arestat de către or­ a societăţii tegoria I.
deservirii populaţiei. In- simpla Irensferare a Jor I Aflăm de la politie ganele de poliţie, urmînd române
teresîndurn.e de cînd zac la unităţile producătoare | să-şi capete pedeapsa. V R E
aici, am aflat că au ţin ăr rezolva problema atîi | PĂRINŢI î pagubele puteau fi mult de zootehnie Pentru azi:
Stagiu de aprobe două de invocată a lipsei de J NU LĂSAŢI mai mari. €a urmare, SUB INFLUENŢA menţine calc
luni. ambalaj. |D. C.). | CHIBRITURILE au fost sancţionaţi cu ALCOOLULUI La Deva ş-a constituit Fi­ fi temporar
LA ÎNDEMINA cîte 300 de lei în baza lial* Judeţeană a societăţii cădea precip;
mai ales sui
române de zootehnie. Cuprin-
CELOR MICI Decretului 153H 970 şi Spinaan Dorian Avram, zînd, deocamdată, an număr burniţă şi p
Auzite la Brad Lupaşcu Petru şi Sta- obligaţi la plata contra­ Dunca Gheorghe, Zelinoi de 79 de membri, toţi Ingineri locuri. V î»t „
slab pînă
valorii pagubei.
Titus, muncitori la C.S.!
unele intens:
mate Constantin, îngri­ „Victoria" Sălan, îm­ zootebniştl, societatea este o vest cu vitez
organisaţie profesională care
— Ioane, vii la şut ? Şi acuma îţi trebuie bi­ jitori de animale la Fer­ T lI.IlA R IE ' preună cu Stăncioi N i­ îşi propune promovarea com­ km/h. Tempe
nime vor fi
— Ce şut ? Bacă vreau let ?... ma 10 Băţălart, şi-au In ziua de 16 ianuarie colae, fără ocupaţie, toţi petenţei pe toate planurOe, tre minus 3 5
.acru, dacă nu, nu... —O— lăsat nesupravegheaţi a.c., prin ameninţare şi din comuna Băcia, au dezvoltarea şl modernizarea de, iar cele
— Dar cînd vrei să mă- — Opt franzele. Dar copiii în vîrstă de 5 şi, folosirea forţei, Pencu zootefaniel judeţului, aplicarea tre 3 şi 6 |
nînci ce o să spui ? O să vezi şă fie proaspete. respectiv, 3 ani. Aceştia Marian (in vîrstă de 36 provocat scandal la res­ celor mai noi t etan ologii de neaţa. Izolat
taurantul Gălan-Băi, l-a
ai ce ? — Luaţi două, patru. s-au jucat cu chibritu­ de ani), muncitor la creştere şl Ingrăşare a ani­ La munte,
—0 — Plinea este pe terminate. rile în incinta bazei fu­ G.S. Hunedoara, a furat costat cam scump «dis­ dă. Cerul va
La urcare în autobuz, Trebuie să sosească maşi­ rajere a unităţii amin­ din buzunarul lui ©pre- tracţia". Au fost sanc­ malelor, apărarea şl conserva­ locuri precij
îndeosebi su
rea mediului Înconjurător şs.
firesc, şoferul întreabă: na de la fabrică. Şi mai tite, incendiind 500 kg iar Cornel suma de 400 ţionaţi cu cîte 1000 de Preşedinte al Filialei judeţului ninsoare. V.
— -Biletul dumneavoas­ sînt cîţiva oameni la rînd. vreji de mazăre. Dacă lei. Pentru săvîrşirea Iei fiecare. Aşa glăsuieşte Hunedoara a societăţii româ­ eu intensific
rşre de pin
tră, vă rog. Ar lua şi ei cîte una... nu se intervenea la timp, infi’acţiunii de t-îlhflrie a legea. ne de zootehnie a fost ales km/h. Local
— ®e bilet -vrei, mă., — Nu mă priveşte. Am Inginerul Gheorghe Iovan.
'Auzi, bilet. Nu-s liber ? spus. Opt. Proaspete...