Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_220
P. 1
-------:---- CAP LIMPEDE ------------ T
Concursul nostru de fotografii
„Să stăm la o cafea şi Moartea generalilor
Joia la prînz, dacă se creează cumva situa
să-njurăm Guvernul..." programul Parlamentu ţia de a se recurge la
lui urmează cursul nor acte. sociale dezastruoa
mal, au loc luările de se.- Toată lumea, neinfor
Expresia din titlu aparţine poetului Mircea Di- cuvînt în probleme .di mată, a întors capul spre.
nescu, a fost rostită într-un interviu'televizat ţi con verse. Potrivit protoco banca U.D.M.R. Domnul
ţine în ea dorinţa firească a poporului nostru în a- lului. internaţional al Domokos Geza, şeful gru
ccastă etapă de consolidare a democraţiei de a ne vieţii parlamentare, vor pului de parlamentari ai
spune deschis părerea în toate problemele ce fră- bitorul se poate pronun U.D.M.Il.-ului, a venit la
mîntă ţara, de a-i critica fără teamă pe toţi cei care ţa despre orice chestiu microfon şi a explicat că
nu ţin pasul cu timpul, cu evoluţia societăţii, chiar ne în virtutea dreptului este vorba de un moment
Guvernul, Parlamentul, Preşedintele, dacă nu ne fac statuat prin regulament de cinstire a unor eroi
nouă pe plac. Şi pentru că nu pot satisface dolean şi a libertăţii de expre ai Revoluţiei de la 1848,
ţele tuturor, ei sînt pasibili de critica ‘noastră viru sie neîngrădite. Rezultă ucişi de oştile imperiale,
lentă, inclusiv de injuriile celor ce ştiu să înjure fru un spectru de probleme nu de români. Sînt şase
mos, cu şi fără motiv. care,' în mod logic, ar generali unguri, căzuţi
Pentru că ce nu se poate face în democraţia noas trebui să. Conţină, defini în lupta pentru dreptate
tră ? Totul. Absoluţ totul. Inclusiv să stăm la o cafea ţia vieţii sociale naţio- şi libertate în Europa, în
şi să-njurăm Guvernul. Mai ales că de cafea nu mai
ducem lipsă, de cafenele nici atît (privatizarea a re ÎNSEMNĂRI DIN PARtAMENTUL
zolvat problema), iar Guvern avem. Cu atît mai mult
că este tînăr, nu are experienţă, iar noi toţi aveni, ROMÂNIEI
aşa că merită să-l apostrofăm.
Şi motive avem. Că în fabrici şi uzine producţia nale la ora respectivă. O urmă cu 141 de ani.
a scăzut în mod îngrijorător, iar cea realizată- se analiză peste ani, cînd Poate că 'în vremi de
vinde în bună parte personalului propriu şi între ' toate documentele vieţiţ linişte socială ■ deplină,
prinzătorilor particulari — iar judeţul nostru nu face parlamentare vor fi% fost schimbul de replici s-ar
excepţie de la această regulă păgubitoare' —, că în \ publicâte, va putea * de- fi ‘închis aici- şi nimeni
comerţ se fură ca-n codru, ca se trec peste graniţă . monstra istoricului aceas n-ar fi dat evenimentu--
cantităţi masive de produse, că. în unităţile agricole tă măsură şi concor lui- o importanţă naţio
se împart pămîntul şi animalele după bunul plac al danţă. nală, mai mare decît me
unor cetăţeni, că se comit multe infracţiuni, se pro i • De multe ori timpul rită. Dar noi nu trăia}
duc accidente în muncă şi rutiere şi cîte altele. | ■„diverselor*' este menâ- un asemenea context. A-
Şi ne-am obişnuit să aruncăm tot răul în grădina . polizat de 'anumite eve- numite subiecte pînqdesc
Guvernului, sau asupra Preşedintelui ţării, iar noi; ■>: nimente ale zilei in legă din umbră- şi se reped în
să . ne vedem în oglindă frumoşi, imaculaţi, buni de tură cu car» -jjşgrlameri*. orizontul conştiinţei so
pus în ramă. Nu sîntem deloc vinovaţi că nu mun i tarii se simt obligaţi să ciale' 'arvttenSui «a sgo-
cim măcar la nivelul salariilor pe care le luăm, că ! -se pronunţe, uneori dînd mbt. nestftplniţ iar su
nu respectăm legile ţării şi ne vindem cinstea pe ru i* frîu liber temperamentu biectul iş t e m f e româ- 9W*?
şine, că foşti prieteni şi colegi ne privim cu ură lui şi imaginaţiei asocia no-maghiar este: unul din
dintr-o meschină dorinţă de pricopseală forţată, .ra tive. Aşa par a se fi pe- tre acestea. Trăirile pro
pidă. . trecut lucrurile ş i. joia iectate in conştiinţa pu
trecută. Domnul deputat blică de- evenimentele: de
Sigur, Guvernul, instituţia prezidenţială, '.Parla lâ Tg. Mureş sînt - „încă
mentul sui lâ activ greşeli care se răsfrîng în situa loan Gavra, de la Clitj.
a exprimat, în ' numele vii, .imaginile 1nftăeări- .
ţia precară în care se află azi ţara, din punct de W M & P & Ş i Partidului de Uniune Na rilor extremiste nu. s-au
vedere economic» social, politic, juridic. Să reamin ţională a : Românilor din stins încă şi fiecare as
tim doar întŞrzierea elaborării unor. legi extrem de Trei fraţi lucrează la un patron care, iş fiecare Transilvania, părerea că cunde bănuiala că celă
importante şi de necesară şi carenţele din contextul sobră le plătea pentru serviciile făcute. Cei trei dă lalt pune la cale vende- !
anumitor decrete adoptate, menţinerea sau numirea deau toţi banii pe băutură. Intr-O dimineaţă, cel la Arad se va desfăşura tă. De aceea, toate eve- ,
în funcţii de mare răspundere a unor persoane com mai mare dţntrc fraţi se adresează celorlalţi:'.' ..De îh octombrie o mani- nimentele care implică
promise în timpul dictaturii comuniste, care frînea- azi înainte să nu mai aud cuvlntul alcooli Nu maţ 1 festaţie maghiară cu ca raporturile românoma- 1
zâ procesul democratizării ţării şi tranziţiei spre eco merge aşa, lucrăm pe degeaba !*. racter naţionalist anti- ghiare sînt amplificate,
nomia de piaţă şi am avea chiar destule motive pen După trei zile de totală abstinenţă, fratele mai românesc. A'întrebat da- au rezonanţe nefireşti, cu-;
tru a critica organele puterii şi a le solicita mai mul mare, după un prelung oftat> spune : . că vor trece iarăşi fron „nosc distorsiuni accele
ată fermitate şi iniţiătivă, dinamism şi echilibru, nlă- — Ce bine ar fi... tiera cohortele de ■ „tu rate. Va mai trebui' să
■
da-
rişti" din Ungaria,
DUMITRU GKEONEA Cel mijlociu: - I eă vor fi fluturate din
— —Dacă ar f i ! ION ITU
Cei pilc: I nou drapelele de stat. ale.
(Continuare în pag. a 2*a) I ţării vecine şi dacă nu (Continuare' în pag. a 2*a)
— Mă duc să aduc ! ,•
A test constituit Forumul Democratic O noapte şi o zi la vamă
Antitotalitar Hunedoara postura de pseudo-turlst ra, sau, mai corect spiţs, bişniţari, mai ales tuciurii,
Iată cîteya impresii din
tei valute. Că-ţi vinzi ţa
lei pe dinari sau mărci,
^ pornit spre Iugoslavia cu bruma de mărfuri ce lip pentru piaţa taxei vamale.
Mai multe partide şi formaţiuni politice şi apolitica toare se impune unirea tu gîndul să văd ce mai fac sesc cu desăvîrşire din Ajungînd după ora 21 în
'din judeţul nostru, au constituit, recent, FORUMUL turor. forţelor antitotali- românii prin străinătate. magazine, asta nu -mai con vamă, unde pe mulţi kilo
DEMOCRATIC ANTITOTALITAR HUNEDOARA. A- tariste din judeţul Hune-' Neavlnd, saii, mai bine tează' cîtuşi de puţin pen metri trei şiruri de ipaşint'
cestea sînt: PartiduL Naţional Liberal, Partidul Naţional doara —..indiferent de pro zis, nefiind dotat cu în-' tru cei puşi pe căpătuială. (separate autoturismele ru*-
Ţărănesc —- creştin şi democrat. Partidul Social Democrat fesiune, credinţă, etnia — clinaţii speciale pentru a- şilor .'de cele ale români
Romăd, Uniunea Democrată Maghiară din România, Intr-un orgâhism legal con-: faceri, .debutul" . a fost lor şi de autobuze — n.n.)
'Mişcarea Ecologistă, Partidul Uniunea Creştin Democra stituit, care să militeze sub semnul' scepticismului. MARTOR OCULAR aşteptăm rindul să „intrăm
tă din România, Asociaţia- Foştilor Deţinuţi Politici, U- pentru democraţie reală ş i , De altfel, nu fără surprin în Europa”. Abia spre di
niunca Democratică a Romilor. strictă respectare a drep dere, am constatat că a- mineaţă vine clar şi conci»
Organizaţia . a adoptat următoarea turilor omului, . să lupte eeeaşi stare o aveau ţi alţi pe înavuţire . fără muncă. verdictul de la vameşi:
pentru distrugerea relaţii lucrători. Nu intrăm în . detalii asu „cine are mărfuri de arti
lor socio-economice de tip Dar, . să dăm cuvîntul pra inventarului de măr zanat în valoare de plnă la
000 lei se poate prezenta
PROCLAMAŢIE Comunist, pentru a se tre faptelor. După lungi par- furi ce se scot peste gra pentru trecere". Turiştii mai
ce de la minciună şi fali
ment economic la liberta lamentări şi deliberări, ia- niţă, întrucît, din fericire, curajoşi (se considerau ei)
La 9 luni de la Revolu alarme de „lovituri de te şl bunăstare, tn intere tă-ne totuşi îmbarcaţi în acestea au revenit la bază, au încercat vigilenţa va-
ţia din Decembrie 1989, stat"; prin formarea de' sul unei; patrii comune vii ' autobuzul ‘ cu: destinaţia împreună cu aproape toţi • meşilor, dar n-au avut spor
care n-a fost numai ’anti- partide' fantomă ; conflicte toare aşa cum ne-o dorim. Iugoslâvia, via Stampră— posesorii lor. la primele tentative. Unii
ceauşistă ci în primul rînd etnice şi re lig io a se' con In acest. spirit s-a con Moraviţa. Cei cu mai multe Existau însă şi unele in au mai lăsat din mărfuri
'anticomunistă, constatăm flicte economice privind stituit „FORUMUL DEMO „ieşiri" la activ' ne prelu- certitudini; legea cererii şi pp unde au putut,- alţii le-au
|cu indignare, de la o zi lâ privatizarea. CRATIC ANTITOTALI ■ creată pe novici asupra ce,, ofertei infiuenţlnd preţurile aruncat pur şi simplu pe
[alta, că idealurile proclama Restructurarea economi- - TAR* din judeţul Hune-- cum şi unde se vinde de la o zi la alta. In drum cîmp, care a fost transfor- .
se atunci sînt tot mai mult că se rezumă doar lâ o se doara, care îşi propune ur cu .iprofit" maxim. Am în spre vamă, primul popas mat ad-hoc intr-un ade
îngrădite. S-a întreţinut rie de paleative sortite de mătoarele» ţeles însă că profit este se face la Timişoara, , de
un fel de â spune, deoarece
l i continuă să se întreţină la început eşecului’ prin 1. Democratizarea Intre- : în realitate mărfurile sînt unde se procură ceva sti vărat bazar, acestea fiind.-
gmrtnanent o stare conflic- îngrădirile create, cit şi cle de whisky, ţa speculă Pentru conformitate ,
fuală perfid dirijată între prin lipsa oricărui sprijin gii vieţi sociale, cu respec vîndute, pe ţlinari sau bineînţeles, cu 900 lei sti
îfiitelectuali, muncitori, stu- efectiv din partea statului. tarea strictă a drepturilor mărci, la preţuri derizorii. cla, . pentru eventuale mi N. TEODORESCU
* Qenţi; conflicte partinice, Faţă de această situaţie Principalul, este însă să tuiri. Cine n-are, aici poa
iptfi ta pogeşia mult rivni- te schimba la tot felul de (Continuare în pag. a 2 a)