Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_220
P. 2
6
CUVÂNTUL L
--------—
„Bazar44 la Galeriile de Artă Deva P n f o i i f o i f o ♦ f t o m a n i î n c ă n ă r i l f i
Duţ>ă cum este cunoscut, ■ făcu», "Turni adus la cu ’gapăt. de sală, altă parte La întreprinderea 'de zătoare, prin intervenţiile venţiile şi delegaţiile efec
in ultimii ani ai dictaturi*. noştinţă şi -prin coloanele în celălalt capăt de sală. Prelucrare $1 Industrkdiza- la alte judeţe s-au putut tuate la furnizori, na s-au
ceauşiSte, n-a mai fost po- . ziMtihii nostru. ■#., Lft fel au fost 'aşezate .şi. ir* a Legumelor şi Fructe Conserva, mazăre, fasole pktut' ^sigura te cantităţi
sibil ea organismul ■ jUdo- Drept urmaFe, -în ultimele sculpturile, păcat, e vor» lor din ifaţeg este în plină vetde, castraveţi ţi canti suficiente. Există capacităţi
totuşi de lucrări de ar
ţean de cultură să achizi zile, la galerii s-au expus bă totuşi desfăşurare campania de tăţi mai mari de tocană de de producţie, există forţă
ţioneze lucrări de la crea ■un număr de picturi, ma tă. In plus, am înţeles că toamnă, cînd în borcane legume şi roşii in bulion. de muncă calificată, dar
torii plastici. Suma modică joritatea mai vechi. De ă- se urmăreşte deopoteiyă va său cutii de metal se con Puţin s-a realizat, faţă de Udă, pe Ungă lipsa unor
ce le revenea făcea posi semenea, s-au expus lu- lorificarea lor la public. Or, centrează bogăţia grădini cerinţe ,şi de program la materii prime, ambalajele
bilă doar cumpărarea de , crări de sculptură. Imagi aşa. credem că nu trezesc lor de legume şi aroma castraveţi şi vinete tocate. şi zahărul creează mari
vopsele, pînză, pensule — nea de bazar este evi nici .un. interes. fructelor de sezon. Oamenii La conservele de fructe greutăţi desfăşurării nor
în cazul pictorilor,, lemn dentă. Picturile sînt arun ‘ Dinţr-o. discuţie purtată muncii din. această unita s-a trecut de 1200 tone şi, male a procesului de pro
sau piatră — în cazul cate pe pereţi la întîm- la Inspectoratul Judeţean te, consiliul de administra 'cu toată lipsa de zaKar, ducţie.
sculptorilor. Ca să sub plare, unde au fost bătute de Cultură a reieşit că în ţie, ceilalţi conducători ai s-au îmbuteliat deja peste ~ In aceste zile, în plină
ziste, artiştii au fost ne cuiele, strîmbe, caraghioa acest an există, şume de procesului de producţie, în- 400 tone de sirop de zmeu campanie de industrializa
voiţi să preia lucrări pe se. Doar cîteva aii etiche bani care vor putea fi a- cepind de la aproviziona ră, afine, vişine şi mure re a legumelor şi fructelor,
cont propriu de la diverşi tele necesare pentru a se feetate pentru reluarea a- re şi pînă la steHUzarea de bună calitate. Şi marme miinile harnOe ale, munci
beneficiari pentru a obţine şti' despre ce autor este chiziţiilor de lucrări rea produselor finite, s-au stră lada s-a fabricat, in jur de torilor, competenţa şi spi
tenii necesari „reluării" vorba şi cum a fost inti lizate de membri ai filia duit să pună in valoare, cu 600 de tone, dar cum a ritul gospodăresc ale mais-
procesului de creaţie; Aşa, tulată lucrarea. Majoritatea la. Acest lucru se va măiestrie profesională, tot sosit în magazine — în cele ţretor Măriţi Hoffner, Ma
Galeriile de Artă Deva au nu spurj însă nimic, nici întîmpla e» prilejul expo ce s-a putut aduna de la mai multe tocuri — s-a şi fia Coţotăn, Eleonora Un
rămas goale perioade mari măcar pe spatele lor nu ziţiei judeţene ce se va legumicultori şi alţi pro vtndut! Celor care fa gur, Eugenia Florea, ale
de timp din acest an. O scrie cui aparţin. Cel care organiza spre sfîrşitul a» ducători, brică' ţuică, in Cantităţi şefului secţiei industrializa
situaţie nefirească pe care le-ă „etalat", neavînd ochiul cestui an. Aceasta cre Aflăm că s-au livrat co mari ? re Valeria Opream şi Ioan
n-a reuşit s-o surmonteze format, a aşez# marea ma-, dem că va contribui In merţului, pînă la această Discutînd cu dl. ing. Tăşală, şeful sectorului
nici Filiala Dfevă — Petro joritate a picturilor în tr-o anumită măsură % la dată, 800 tone conserve lom B irău, directorul în transport, alte numeroase
şani a U.A-P. în aceste prima jumătate a sălii, în înlăturarea situatei de pro din carne de por.c — atft treprinderii, am înţeles că muncitoare fac Uit ce e
condiţii, iubitorii de artă rest, râmfofod doar 3—4. vizorat a galeriilor de artă In suc propriu cit şi cir- se putea realiza mult mai
au început să uite drumul Mai mult, pe uni* autori devene şl, implicit, a Fi uădori, costiţă şi «ap de mult dacă unitatea nu s-ar necesar ca produsele a-
cestet toamne să fie con
spre acest lăcaş de cultu i-a „împărţit" In două — lialei' U-A.P. porc cu fasole, pastă şi confrunta cu numeroase
ră, întrebîndu-se ce e de o parte din lucrări într-un MXNEL BODEA pate de ficat Tot te e- goluri în aprovizionarea ca servate la un nivel cali
cest an s-au conservat pacelor din metal pentru tativ superior pentru că
şş ««©vreo#) frt oet Ş4 re*0tţfr4 peste 900 ton* leguma. Deşi precum şi a zahărului şi-aci mările iernii.
borcane, a cutiilor din tablă
din judeţ nu s-a asigurat
ie de artă decorativă o aprovizionare . corespun dului citric. Cu toate inter* SABIN CERBI
WWVWtfVSAAIWPWVVWWVWVWWWVVVSi ■WVWWVMWVW W WVWWVWWyWV^.^^V,
La Secţia de artă a Mu d e. Batiz este unică în Eu- şl cei următor.
şf 1Ţ.-1 |i>i ţ-d^Ţin wiktriWÎTflf
zeului Judeţean Hunedoa ' ropa Centrală şl âe Răsă S ftS p r o c l a m a ţ i e
ra—Deva, s-a deschis expo rit Incepînd cu anul 1848 irtortfiL
ziţia ,;Obiecte de artă. de aceasta a fost expusă şi ză ee şlS ,temi0l* IfUpore <fo trtrt- îl bîndirea încrederii marilor
corativă din colecţia Mu peste hotare, pentru valea- 5, Eliminarea din societa
zeului Judeţean Hunedoa-. rea sa deosebită. !, conform „Dectera- te a Urii şi învrăjbirii şi puteri economice ale lumii.
9. O grabnică reîntoarce
ra—Deva", ce poate fi vi- Colecţia noastră are în a âcepturi- reclădirea societăţii în spi
zitată zilnic între orele componenţa sa piese deo adbptrtd la ritul iubirii şi ăl armoniei re In Europa, prin reciştiga-
9.00—17,00, pînă în data sebit de valoroase, de di ) . decembrr rea - încrederii pe care ţă
rile Europei au acordat-o
de 1 decembrie 1990. Este verse provenienţe. Cerami sociale.
enpusă ceramică de Batiz, ca germană â fost pro 6. Recunoaşterea şi asi poporului român.
unde .manufactura ă fost dusa în manufacturile: gurarea executării efective
în secolul, al Meissen, Rosenthal şl, Kro- a drepturilor Individuale A P E L ‘
C-Iea. Ceramica neagră naeh, datată în secolul al aţe tuturor cetăţenilor, in Orice organizaţie politi
diferent de naţionalitate, că, apolitică, culturală, ar
I* • «le. rasă, : sex. credinţă reli- tistici, sportivă, de binc-
gioasă.
faccri, religioasă,
prefă
a fort iftfeflwS de ziare ş* ţ i reviste,
Jonah Werfgowood 7, Dreptul oricăror cate- sionidă, ziare
- i w e n d - . " . ; 1795), unul dintre cei mai 3. Reală separare a ' pu .gorii sociale dd â se con precum şl persoane indivi
.i.'u. llnmr* fin baţi. 1) mari artişti ai ceramicii terilor în stat: legislativă, stitui în organizaţii profe duale, «are acceptă prin
•<a«r fine. Piesele muzeului nos executivă şi judecătoreas sionale cu desăvirşire li7 cipiile acestei proclamaţii
suri' hoterîte îmfldţHva abuzurilor şi corupţiei, sfi tru nu se limitează doar că, -respectînd triada valo bere şi Independente, fără şi aderă ta ete, poate şfi
intre în Forumul Democra
dării legilor şi acţiunilor destabilizatoare. ' lf spaţiul european. Ex rilor fundamentale ale de ' a se - putea controla sub tic Autitotaiitar Hunedoa
Bar -— pehtru că există şi un dar —. cine poate punem oermni«|*^apfoMHK' niei o formă mişcarea sin ra, pe bază de ocrere de
garanta oft daoă în fotoliile puterii s-ar fi aflat alte dp Satsuma şi chineză s a mocraţiei,; ? libertate, justi dicală. aderare,, ia sediu! din De
persoane decît cele existente azi, te ţara. -noastră âr sţîlul dinastiei fBhg' Ş1644 ţie, şi solidaritate.- 8. Reorganizarea econo va, bulevardul Timişpara,
fi cură lapte şl miere ‘dupâ doar nouă..luni d e liber -a 1911). , 4. Crearea unor instituţii nr. 3», telcton IG818 său
tate şi democraţie, aşa cum ne amăgeau te promi ţAşteptăm un număr cît democratice «are sâ pro mică radicală sp # o eco-
siunile lor unele partide, care nu fac acum cea mai I$ai mare de vizitatori .qare moveze valorile - spirîttiăîe nomie de piaţă, prin redo- 19294. :
bună propagandă României în lume 7 Dimpotrivă. vbr .fi In mod sigur impre
Aşa că mi-aş permite să spun că nu este nici o sionaţi de măiestria şt mi- autentice tradiţionale- -ăîe
greutate, niîii o interdicţie să stăm la o cafea şi să gjfă'"- meşterilor a căror ţării noastre; justiţie, şcoa I
înjurăm Guvernul,, că „se poartă", dar parcă este operă dăinuie peste veacuri. lă, armată şi biserică, pre M ^ '
mai bine să lăsăm Guvernul să-şi vadă de treburile cum şi interzicerea ameste I »» , pune-i şi sare l
lui, iar noi de ale noastre, Parcă este mai cinstit, ©HEORGHE FUtCZAK,
mai sârtâtos, mai eficient. V Muzeul Judeţean cului statului !h activita li Aşa-mi spunea tata, cînd, din grabă sau.» mai ştiu î
4 Hunedoara — Deva tea acestora. J eu ce, uitam să -arunc gunoiul. Iţnj spunea toarte i
I serios şi, după ce i-am pus sare, l-am lutrebat contra- J
-------------------- -- - -
. riată; de ce? Eiittbîhd, mi-a răspuns: „să nu se | »
f (Urmare din 'pag. 1) ' MUul Ivii căţile- despre viitor- «tot ( Dar, cc nc facem domnilor de }p.salubritate care |
I .strice". ..
aşa. La noi- toate -Jude-
J nu ridicaţi containerele de gunoi la (imj»(H) (vezi *
fie ..
treacă timp ca sâ
tele trecuţuluj.
Prezen
readusa ia normal aces manipulate de evenimen I <pntainerele. din. spateic. Spitalului Judeţean Deva, I
fosili mul Pwliftth Pa niri •
k MMf W «JI fotî# «e cted ţi» s# u wal ridieaţ) că njei J
1 oa« "«tf se.ştie
te structuri sufleteşti “hţ-v răscolesc sufletul popoa re. intersecţie - a demon tul nu este lăsat să rt J sâro au găsim l i
perisbîahte.' $î timpul ă- relor pe. ădlncimi greu straţiei daî peste* întrebă dezvolte pe baza legi
cela încă nu a trecut. de anticipat. Se prăbu rile neliniştite: Şi dacă lor fireşti ale evoluţiei, LILIANA SECARA
şesc structuri care pă stet scoase în stradă stea deoarece oglinzile întîm-
Moartea generalilor ma-
I ghiari a fost cinstită du reau de granit, ae pun în guri num eşti ? Şi dacă plărilor din trecut îi de
pă datină, aşa cum este dezbatere proWeme afla sint veştejite statuile turnează formele^ şi îl
V frumos. Au luat parte te atîţia ani sub Interdic sfinte î Şi dacă sînt van- traduc te perspective
demnitari din Ungaria, a ţie, $e aduc la suprafaţă dahzate străzile ? Şi dfN'â stranii. Rezultă cit de şi o zi ia vama
se iscă tulburări ale dp>
greu vom sta laolaltă în-
conflicte ţinute atîţia ani
fost de faţă ambâsado- tr-u» amfiteatru politie,
rul-Ungariei ta Bucureşti. în obroc. Deputaţii, ro dinii publice ? întrebările
S-au depus coroane din mâni se consideră îndrep stau între noi, fără răs unde s-a dat cure ideii (Urmare tfin pap 1) cap şi inima In dinţi şi
partea conducerii cen tăţiţi sâ se teamă că e-' puns. Faptul că pot fi de a organiza partide pe . s-.au Jjotărît să treacă „din
criterii etnice. Va trebui
vocărilef unor
scoase din cutele memo
mcanente
trale a UJ).'M.R.-ului, din ald anUIui 1848 pot duce riei reflectă adevărul că să vedem dacă această adunate şi revalorificate colo" să lucreze, c-aii auzit
partea organizaţiilor ju la tulburări- sociale eu. ele există Fluturarea lor inovaţie a democraţiei ro de „specialiştii în materie. că acolo se plăteşte mal
deţene, tinerii âii cintat consecinţe.. imprevizibile, te Parlamentul ţării nu mâneşti poate fi legifera Să nu mai vorbim de ima bine,, a jSomlt înapoi, spre
imnuri memoriale pe co deputăţii maghiari se con stinge focarele de tensiu tă definitiv te viate po ginea dezolantă a împre locul de unde plecase. Pă
rerile pasagerilor^ erau îm-
jurimilor, cîteva hectare de
lina străjuită de obelisc, sideră îndreptăţiţi să a- ne, cîte sînt. De multe litică a ţării; Va trebui
cinstite feţe bisericeşti au pere cfreptul conaţionali ori le amplifică.. Aceasta să înţelegem bine cît con teren fiind acoperite de părţiţe : ba că măsura lua
făcut o slujbă religioa lor .de, â-şi cinsti strămo dovedeşte că lumea par tribuie această inovaţie tot felul de deşeuri- Ce să tă este hună, dar tardivă,
fă'
cn să, după datină. S-au flu şii în libertate, fără cen lamentară se raportează la progresul înţelegerii şi mai spunem despre Mirosu întrucît <jacă era dată din
turat buchete de flori şi zura dictaturii de orice rile insuportabile ce emană vreme se oprăa „hemora
oamenii s-au întors la. fel. Confruntarea aces la problemele societăţii ral taleranţeişicîtse trans te toată zona, neexistted gia" scoaterii atîtor-produ
formă Intr-o sursă con
cţi memoria încărcată de
casele lor cu sufletul cu-* tor perspective de jude tinuă de resuscitare a re amenajate grupuri sociale se din ţară (multe furate
rat. pentru atita puhoi de lume din întreprinderi — n.n.)
care îşi găseşte teren te sentimentelor şi animo aflată în exod. şi se stopa exodul oameni
De cîte ori neamurile Parlamentul României. Şi să mergi înainte tîitod zităţilor. De «te este po lor. ţmit'cur funcţii itn;>or-
îşi cinsţesc eroii, trebuie nu e delde sigur că, te după tine depozitele unei sibil că Parlamentul fio- După lungi şi contro tante, «are nu şi-au m #
să ne bueurăih. Aminti aceste confruntări, toate istorii nesfîrşite. De a- mâniei să fie implicat te versate discuţii cu vameşii, văzut de treburi l a , locu
chiar şi cu intervenţii te
rea eroilor face parte din cuvintele sînt aşezate cu ceea, pentru americani atribuţii exclusive ale rile de muncă; ba că tre-
zestrea de aur a umani simţul diplomaţiei, că ecuaţiile . evenimentelor primăriei din Arad t De - lefonie© la Direcţia Vă ^buiau Jămitate .deşirite" t-
fost
ii# # , verdictul a
tăţii şi tocmai stingerea toate argumentele stot internaţionale stol atît c# Parlamentul României tre ba sâ se fi dat dreptul fie
acestui legămînt ar fi detăşate ae ruşinea sus dş simple, i ţ 1* abordea- trebiu© # fie felocaţ pen- limpede: „nu se
un semn de îngrijorare. piciunilor, că toate înflo ză num # dte tru a comemora, ce dec» în condiţiile ară cărui cetăţean fă benefi
Ora, te fe
din perspecti
tate*. Nărui ndu-ş© toate
cieze de fodlităţile iniţia
Din păcate, mutaţiile so riturile retorice stot cur ve pragmatice. Noi, din lui ful, moartea genera*
ciale din Europa de Est răţate de spfni. La fieca păcate, nu putem face 10or? sgeranţele, artebuz#, «lai le, Oricum, steţ semne
bune că in e# » să se mai
cu e||iva călători
puţin
care şi-au luat lumea te facă ordine şi prin came.