Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_220
P. 2

6





                                                                                                                                                  CUVÂNTUL  L
                                                                                                                                                       --------—

       „Bazar44  la Galeriile  de  Artă  Deva                                             P n f o i i f o i f o    ♦ f t o m a n i    î n   c ă n ă r i l f i


         Duţ>ă  cum  este  cunoscut,  ■ făcu», "Turni  adus  la   cu­  ’gapăt. de  sală,  altă  parte   La   întreprinderea   'de   zătoare,  prin  intervenţiile  venţiile  şi  delegaţiile  efec­
        in  ultimii  ani ai  dictaturi*.  noştinţă  şi -prin  coloanele   în  celălalt  capăt  de  sală.   Prelucrare  $1  Industrkdiza-   la  alte  judeţe  s-au  putut   tuate  la furnizori,  na  s-au
       ceauşiSte,  n-a  mai  fost  po- .  ziMtihii  nostru.  ■#.,  Lft  fel  au  fost  'aşezate  .şi.  ir*  a  Legumelor  şi  Fructe­  Conserva,  mazăre,   fasole  pktut' ^sigura  te  cantităţi
        sibil  ea  organismul ■  jUdo-   Drept  urmaFe, -în ultimele   sculpturile,  păcat,  e  vor»  lor  din  ifaţeg  este  în  plină   vetde,  castraveţi  ţi canti­  suficiente.  Există capacităţi
                                                             totuşi de  lucrări  de  ar­
        ţean  de  cultură  să  achizi­  zile,  la  galerii  s-au  expus   bă  totuşi   desfăşurare  campania  de   tăţi  mai  mari  de  tocană  de   de  producţie,  există  forţă
        ţioneze  lucrări  de  la  crea­  ■un  număr  de  picturi,  ma­  tă.  In  plus,  am  înţeles  că   toamnă,   cînd  în  borcane   legume  şi  roşii  in  bulion.   de  muncă  calificată,  dar
        torii  plastici.  Suma  modică   joritatea  mai  vechi.  De  ă-   se urmăreşte deopoteiyă va­  său  cutii  de  metal  se  con­  Puţin  s-a  realizat,  faţă  de   Udă,  pe  Ungă  lipsa  unor
        ce  le  revenea  făcea  posi­  semenea,  s-au  expus   lu-   lorificarea  lor la public.  Or,   centrează  bogăţia  grădini­  cerinţe ,şi  de  program  la   materii  prime,  ambalajele
        bilă  doar  cumpărarea   de  , crări  de  sculptură.  Imagi­  aşa. credem  că  nu  trezesc   lor  de  legume  şi   aroma   castraveţi  şi  vinete  tocate.  şi  zahărul  creează   mari
        vopsele,  pînză,  pensule  —   nea  de  bazar  este  evi­  nici  .un. interes.  fructelor  de  sezon.  Oamenii   La  conservele  de  fructe   greutăţi  desfăşurării   nor­
        în  cazul  pictorilor,,  lemn   dentă.  Picturile  sînt  arun­  ‘ Dinţr-o. discuţie  purtată   muncii  din. această  unita­  s-a  trecut  de  1200  tone  şi,   male  a  procesului  de  pro­
        sau  piatră   —  în   cazul   cate  pe  pereţi  la  întîm-   la  Inspectoratul  Judeţean   te,  consiliul de  administra­  'cu  toată  lipsa  de  zaKar,   ducţie.
        sculptorilor.  Ca  să   sub­  plare,  unde  au  fost  bătute   de  Cultură  a  reieşit  că  în   ţie,  ceilalţi  conducători  ai   s-au  îmbuteliat  deja  peste  ~  In  aceste  zile,  în  plină
        ziste,  artiştii  au  fost   ne­  cuiele,  strîmbe,  caraghioa­  acest  an  există,  şume  de   procesului de  producţie, în-   400  tone  de  sirop de  zmeu­  campanie  de  industrializa­
        voiţi  să  preia  lucrări  pe   se.  Doar  cîteva  aii  etiche­  bani  care  vor  putea  fi  a-   cepind  de  la  aproviziona­  ră,  afine,  vişine  şi   mure   re  a  legumelor  şi  fructelor,
       cont  propriu  de  la  diverşi   tele  necesare  pentru  a  se   feetate  pentru  reluarea  a-   re  şi  pînă  la  steHUzarea   de bună calitate.  Şi marme­  miinile  harnOe  ale, munci­
        beneficiari  pentru  a  obţine   şti'  despre  ce  autor   este   chiziţiilor  de  lucrări  rea­  produselor  finite, s-au  stră­  lada  s-a fabricat,  in  jur de   torilor,  competenţa  şi  spi­
        tenii   necesari  „reluării"   vorba  şi  cum  a  fost  inti­  lizate  de  membri  ai  filia­  duit  să  pună  in valoare, cu   600  de  tone,  dar  cum   a   ritul  gospodăresc  ale  mais-
        procesului  de  creaţie;  Aşa,   tulată lucrarea.  Majoritatea   la.  Acest  lucru  se   va   măiestrie  profesională,  tot   sosit în magazine — în cele   ţretor  Măriţi  Hoffner,  Ma­
        Galeriile  de  Artă  Deva  au   nu  spurj  însă  nimic,  nici   întîmpla  e»  prilejul  expo­  ce  s-a  putut  aduna  de  la   mai  multe  tocuri  —  s-a  şi   fia  Coţotăn,  Eleonora  Un­
        rămas  goale  perioade  mari   măcar  pe  spatele  lor  nu   ziţiei  judeţene  ce  se  va   legumicultori  şi  alţi  pro­  vtndut!   Celor  care   fa­  gur,  Eugenia  Florea,  ale
        de  timp  din  acest  an.   O   scrie  cui  aparţin.  Cel  care   organiza  spre  sfîrşitul   a»   ducători,  brică'  ţuică,   in  Cantităţi   şefului secţiei industrializa­
        situaţie  nefirească  pe  care   le-ă „etalat", neavînd ochiul   cestui  an.  Aceasta   cre­  Aflăm  că  s-au  livrat  co­  mari ?  re  Valeria  Opream  şi  Ioan
        n-a  reuşit  s-o  surmonteze   format, a aşez# marea  ma-,  dem  că  va  contribui   In­  merţului,  pînă  la  această   Discutînd  cu  dl.   ing.   Tăşală,   şeful   sectorului
        nici  Filiala Dfevă  —  Petro­  joritate   a  picturilor   în   tr-o  anumită  măsură %  la   dată,   800  tone  conserve   lom B irău,  directorul  în­  transport,  alte  numeroase
        şani  a  U.A-P.   în  aceste   prima  jumătate a  sălii,  în   înlăturarea situatei de pro­  din  carne  de  por.c  —  atft   treprinderii,  am înţeles  că   muncitoare   fac  Uit  ce  e
        condiţii,  iubitorii  de  artă   rest,  râmfofod  doar  3—4.   vizorat  a galeriilor  de artă   In  suc  propriu  cit  şi  cir-   se  putea  realiza  mult  mai
        au  început  să  uite  drumul   Mai  mult,  pe  uni*  autori   devene  şl,  implicit,  a  Fi­  uădori,  costiţă  şi  «ap  de   mult  dacă  unitatea  nu  s-ar   necesar  ca  produsele   a-
                                                                                                                                      cestet  toamne  să  fie  con­
        spre  acest  lăcaş  de  cultu­  i-a  „împărţit"  In  două  —   lialei' U-A.P.  porc  cu  fasole,  pastă  şi   confrunta  cu  numeroase
        ră,  întrebîndu-se  ce  e  de  o  parte  din  lucrări  într-un  MXNEL  BODEA  pate  de  ficat   Tot  te  e-   goluri în aprovizionarea ca­  servate  la  un  nivel  cali­
                                                                                    cest   an  s-au  conservat   pacelor  din  metal  pentru   tativ  superior  pentru  că­
                                      şş                  ««©vreo#) frt oet Ş4 re*0tţfr4  peste 900 ton* leguma.  Deşi   precum şi a zahărului şi-aci­  mările  iernii.
                                                                                                             borcane, a cutiilor  din  tablă
                                                                                    din  judeţ  nu  s-a  asigurat
                               ie  de  artă decorativă                              o  aprovizionare  . corespun­  dului  citric. Cu  toate  inter*  SABIN  CERBI
                                                                                    WWVWtfVSAAIWPWVVWWVWVWWWVVVSi ■WVWWVMWVW W WVWWVWWyWV^.^^V,
         La  Secţia  de  artă  a  Mu­  d e. Batiz  este unică  în  Eu-   şl  cei  următor.
                                                           şf 1Ţ.-1 |i>i  ţ-d^Ţin  wiktriWÎTflf
        zeului  Judeţean  Hunedoa­  ' ropa  Centrală  şl  âe  Răsă­ S ftS                           p r o c l a m a ţ i e
        ra—Deva,  s-a  deschis  expo­  rit  Incepînd  cu  anul  1848        irtortfiL
        ziţia  ,;Obiecte  de  artă. de­  aceasta  a  fost  expusă   şi   ză  ee şlS  ,temi0l*  IfUpore  <fo trtrt-  îl                bîndirea  încrederii  marilor
        corativă  din  colecţia  Mu­  peste  hotare,  pentru  valea-                                           5,  Eliminarea din societa­
        zeului  Judeţean  Hunedoa-.  rea  sa  deosebită.                                 !,  conform  „Dectera-   te  a  Urii  şi  învrăjbirii  şi   puteri  economice ale  lumii.
                                                                                                                                        9.  O  grabnică  reîntoarce­
        ra—Deva",  ce  poate  fi  vi-   Colecţia  noastră  are  în                               a  âcepturi-   reclădirea  societăţii  în  spi­
        zitată  zilnic  între   orele   componenţa  sa  piese  deo­                             adbptrtd  la   ritul  iubirii  şi  ăl  armoniei   re In Europa, prin reciştiga-
        9.00—17,00,  pînă  în   data   sebit  de  valoroase,  de  di­                          ) .  decembrr                          rea - încrederii  pe  care  ţă­
                                                                                                                                      rile  Europei  au  acordat-o
        de  1  decembrie  1990.  Este   verse  provenienţe.  Cerami­                                         sociale.
        enpusă  ceramică  de  Batiz,   ca  germană  â  fost  pro­                                              6.  Recunoaşterea  şi  asi­  poporului  român.
        unde .manufactura  ă   fost   dusa   în   manufacturile:                                             gurarea  executării  efective
                 în  secolul,  al   Meissen,  Rosenthal  şl, Kro-                                            a  drepturilor   Individuale    A P   E  L  ‘
           C-Iea.  Ceramica  neagră  naeh,  datată  în  secolul  al                                          aţe  tuturor  cetăţenilor,  in­  Orice  organizaţie  politi­
                                                                                                             diferent   de  naţionalitate,  că,  apolitică,  culturală,  ar­
                                I*  •  «le.                                                                  rasă,  :  sex.  credinţă  reli-  tistici,  sportivă,  de  binc-
                                                                                                             gioasă.
                                                                                                                                      faccri,  religioasă,
                                                                                                                                                        prefă
                                                                  a  fort  iftfeflwS  de                                                      ziare  ş* ţ i   reviste,
                                                           Jonah  Werfgowood                                   7,  Dreptul  oricăror  cate-   sionidă,  ziare
                                 - i w e n d - . " . ;     1795),  unul  dintre  cei  mai   3.  Reală  separare  a ' pu­  .gorii  sociale  dd  â  se  con­  precum  şl  persoane  indivi­
                    .i.'u.  llnmr*  fin baţi.  1)         mari  artişti   ai  ceramicii   terilor  în  stat:  legislativă,   stitui  în  organizaţii  profe­  duale,  «are  acceptă  prin­
                •<a«r                                      fine.  Piesele  muzeului  nos­  executivă  şi  judecătoreas­  sionale  cu  desăvirşire   li7   cipiile  acestei  proclamaţii
         suri'  hoterîte  îmfldţHva  abuzurilor  şi  corupţiei,  sfi­  tru  nu se  limitează  doar   că, -respectînd  triada  valo­  bere  şi  Independente,  fără  şi  aderă  ta  ete,  poate  şfi
                                                                                                                                      intre în  Forumul  Democra­
         dării  legilor  şi  acţiunilor  destabilizatoare.   '  lf   spaţiul  european.   Ex­  rilor  fundamentale  ale  de­ '  a  se - putea  controla   sub   tic  Autitotaiitar  Hunedoa­
            Bar  -—  pehtru  că  există  şi  un  dar  —.  cine  poate   punem  oermni«|*^apfoMHK'            niei  o  formă  mişcarea  sin­  ra,  pe  bază  de  ocrere  de
         garanta  oft  daoă  în  fotoliile  puterii  s-ar  fi  aflat  alte   dp  Satsuma  şi  chineză  s a    mocraţiei,; ?  libertate,  justi­  dicală.  aderare,, ia  sediu!  din  De­
         persoane  decît  cele  existente  azi,  te  ţara. -noastră  âr   sţîlul  dinastiei  fBhg' Ş1644   ţie,  şi  solidaritate.-  8.  Reorganizarea  econo­  va,  bulevardul  Timişpara,
         fi  cură  lapte  şl  miere  ‘dupâ  doar  nouă..luni d e  liber­  -a 1911).   ,  4.  Crearea  unor  instituţii                nr.  3»,  telcton  IG818  său
         tate  şi  democraţie,  aşa  cum  ne  amăgeau  te  promi­  ţAşteptăm  un  număr  cît   democratice  «are  sâ  pro­  mică  radicală  sp #   o  eco-
         siunile  lor  unele  partide,  care  nu  fac  acum  cea  mai   I$ai mare  de vizitatori .qare   moveze  valorile -  spirîttiăîe   nomie  de  piaţă,  prin  redo-  19294.   :
         bună  propagandă  României  în  lume 7  Dimpotrivă.  vbr .fi  In  mod  sigur impre­
            Aşa  că  mi-aş  permite  să  spun  că  nu  este  nici  o   sionaţi  de  măiestria  şt  mi-   autentice  tradiţionale-  -ăîe
         greutate,  niîii  o  interdicţie  să  stăm  la  o  cafea  şi  să   gjfă'"- meşterilor  a   căror   ţării noastre; justiţie, şcoa­                  I
         înjurăm  Guvernul,,  că  „se  poartă",  dar  parcă  este   operă dăinuie peste veacuri.  lă, armată  şi  biserică,  pre­                    M      ^ '
         mai  bine  să  lăsăm  Guvernul  să-şi  vadă  de  treburile                 cum  şi  interzicerea ameste­ I  »»      ,  pune-i  şi  sare            l
         lui,  iar  noi  de  ale  noastre,  Parcă  este  mai  cinstit,   ©HEORGHE  FUtCZAK,
         mai  sârtâtos,  mai  eficient.                     V  Muzeul  Judeţean     cului  statului  !h  activita­  li   Aşa-mi  spunea tata,  cînd,  din grabă  sau.»  mai  ştiu î
                                                           4   Hunedoara — Deva     tea  acestora.           J eu  ce,  uitam  să -arunc  gunoiul.  Iţnj  spunea  toarte  i
                                                                                                             I  serios  şi,  după  ce  i-am  pus  sare,  l-am lutrebat contra- J
                                                                                                                            --------------------  --   -  -
                                                                                                             .  riată;  de  ce?  Eiittbîhd,  mi-a  răspuns:  „să  nu  se  | »
        f   (Urmare  din 'pag.  1)  '  MUul Ivii                                  căţile- despre  viitor-  «tot   (   Dar,  cc  nc  facem  domnilor  de  }p.salubritate  care |
                                                                                                             I .strice".  ..
                                                                                  aşa.  La  noi- toate  -Jude-
                                                                                                             J nu  ridicaţi  containerele  de  gunoi  la  (imj»(H)  (vezi *
                              fie ..
           treacă  timp  ca  sâ
                                                                                  tele  trecuţuluj.
                                                                                                  Prezen­
          readusa ia   normal  aces­                                              manipulate  de  evenimen­  I <pntainerele.  din.  spateic. Spitalului  Judeţean   Deva, I
                                                                                                                                      fosili  mul  Pwliftth  Pa  niri  •
                                                                                                             k  MMf W  «JI  fotî#  «e  cted ţi»  s# u   wal  ridieaţ)  că  njei J
                                                                                                             1  oa« "«tf se.ştie
          te  structuri  sufleteşti “hţ-v  răscolesc  sufletul  popoa­  re.  intersecţie  - a  demon­  tul  nu  este  lăsat  să  rt   J sâro au  găsim l i
          perisbîahte.'  $î  timpul  ă-   relor  pe.  ădlncimi   greu   straţiei  daî  peste* întrebă­  dezvolte  pe  baza   legi­
          cela  încă  nu  a  trecut.  de  anticipat.  Se  prăbu­  rile  neliniştite:  Şi   dacă   lor  fireşti  ale  evoluţiei,          LILIANA  SECARA
                                  şesc  structuri  care   pă­  stet scoase în stradă stea­  deoarece  oglinzile  întîm-
            Moartea generalilor ma-
        I  ghiari  a  fost  cinstită  du­  reau  de granit,  ae  pun  în   guri  num eşti ?  Şi  dacă   plărilor  din  trecut  îi  de­
          pă  datină,  aşa  cum  este   dezbatere  proWeme  afla­  sint   veştejite   statuile   turnează  formele^  şi   îl
        V frumos.  Au  luat   parte   te  atîţia ani  sub  Interdic­  sfinte î  Şi  dacă  sînt  van-   traduc   te   perspective
          demnitari  din  Ungaria,  a   ţie,  $e  aduc  la  suprafaţă   dahzate străzile ?  Şi  dfN'â   stranii.  Rezultă  cit   de   şi o zi ia vama
                                                          se  iscă  tulburări  ale  dp>
                                                                                  greu  vom  sta laolaltă  în-
                                  conflicte  ţinute  atîţia  ani
          fost  de  faţă  ambâsado-                                               tr-u»  amfiteatru  politie,
          rul-Ungariei  ta Bucureşti.   în  obroc.  Deputaţii,  ro­  dinii  publice ?  întrebările
          S-au  depus  coroane  din   mâni  se consideră îndrep­  stau  între  noi,  fără  răs­  unde  s-a  dat  cure  ideii   (Urmare  tfin  pap  1)  cap  şi  inima  In  dinţi  şi
          partea  conducerii   cen­  tăţiţi  sâ  se  teamă  că  e-'  puns.  Faptul  că  pot   fi   de  a  organiza  partide  pe      .  s-.au  Jjotărît  să  treacă  „din­
                                                                                  criterii  etnice.  Va  trebui
                                  vocărilef  unor
                                                          scoase  din  cutele  memo­
                                                mcanente
          trale  a  UJ).'M.R.-ului,  din   ald  anUIui  1848  pot  duce   riei  reflectă  adevărul  că   să  vedem  dacă   această   adunate  şi  revalorificate   colo"  să  lucreze,  c-aii  auzit
          partea  organizaţiilor  ju­  la  tulburări-  sociale   eu.   ele  există  Fluturarea  lor   inovaţie a democraţiei  ro­  de  „specialiştii  în  materie.   că  acolo  se  plăteşte   mal
          deţene,  tinerii  âii  cintat   consecinţe..  imprevizibile,   te  Parlamentul ţării  nu   mâneşti poate  fi  legifera­  Să  nu  mai  vorbim  de  ima­  bine,, a  jSomlt  înapoi,  spre
          imnuri  memoriale  pe  co­  deputăţii maghiari se con­  stinge  focarele  de  tensiu­  tă  definitiv  te  viate  po­  ginea  dezolantă  a  împre­  locul  de  unde  plecase.  Pă­
                                                                                                                                      rerile  pasagerilor^ erau  îm-
                                                                                                             jurimilor,  cîteva hectare  de
          lina  străjuită  de  obelisc,   sideră  îndreptăţiţi  să  a-   ne,  cîte  sînt.  De   multe   litică  a  ţării;  Va  trebui
          cinstite  feţe  bisericeşti au   pere  cfreptul  conaţionali­  ori  le  amplifică.. Aceasta   să înţelegem  bine cît con­  teren  fiind  acoperite   de   părţiţe :  ba că  măsura  lua­
          făcut  o  slujbă   religioa­  lor  .de, â-şi  cinsti  strămo­  dovedeşte  că  lumea  par­  tribuie  această   inovaţie   tot  felul  de  deşeuri-  Ce  să   tă  este  hună,  dar  tardivă,
          fă'
          cn să,  după  datină.  S-au  flu­  şii  în  libertate,  fără  cen­  lamentară  se  raportează   la  progresul  înţelegerii  şi   mai spunem despre Mirosu­  întrucît  <jacă  era  dată  din
          turat  buchete  de  flori  şi   zura  dictaturii  de  orice                                        rile  insuportabile  ce  emană  vreme  se  oprăa  „hemora­
          oamenii  s-au  întors   la.   fel.  Confruntarea   aces­  la  problemele  societăţii  ral taleranţeişicîtse trans­  te  toată  zona,  neexistted   gia"  scoaterii  atîtor-produ­
                                                                                  formă  Intr-o  sursă  con­
                                                          cţi  memoria  încărcată  de
          casele  lor  cu  sufletul  cu-*   tor  perspective  de  jude­           tinuă  de  resuscitare  a  re­  amenajate  grupuri  sociale  se  din  ţară  (multe  furate
          rat.                                                                                               pentru  atita  puhoi  de  lume   din  întreprinderi  —  n.n.)
                                  care  îşi  găseşte  teren  te                   sentimentelor  şi   animo­  aflată  în  exod.       şi  se  stopa  exodul  oameni­
            De  cîte  ori  neamurile   Parlamentul  României.  Şi   să  mergi  înainte  tîitod   zităţilor.  De  «te  este  po­       lor.  ţmit'cur  funcţii  itn;>or-
          îşi  cinsţesc  eroii,  trebuie   nu  e  delde  sigur  că,  te   după  tine  depozitele  unei   sibil  că  Parlamentul  fio-  După  lungi   şi  contro­  tante,  «are  nu  şi-au   m #
          să  ne  bueurăih.  Aminti­  aceste  confruntări,  toate   istorii  nesfîrşite.  De  a-   mâniei  să  fie  implicat  te   versate discuţii  cu vameşii,   văzut  de  treburi  l a , locu­
                                                                                                             chiar  şi  cu  intervenţii  te­
          rea  eroilor  face  parte  din   cuvintele  sînt  aşezate  cu   ceea,  pentru   americani   atribuţii  exclusive   ale      rile  de  muncă;  ba  că  tre-
          zestrea  de  aur  a  umani­  simţul   diplomaţiei,   că   ecuaţiile  .  evenimentelor   primăriei  din  Arad t   De   -  lefonie©  la  Direcţia  Vă­  ^buiau  Jămitate  .deşirite" t-
                                                                                                                                fost
                                                                                                             ii# # ,  verdictul  a
          tăţii  şi  tocmai  stingerea   toate  argumentele   stot   internaţionale  stol   atît  c# Parlamentul  României       tre­  ba  sâ  se  fi  dat  dreptul  fie­
          acestui  legămînt   ar  fi   detăşate  ae  ruşinea  sus­  dş  simple,  i ţ  1* abordea-  trebiu© #   fie  felocaţ  pen-   limpede:  „nu  se
          un  semn  de  îngrijorare.   piciunilor,  că  toate  înflo­  ză  num #  dte   tru  a  comemora,    ce  dec»  în  condiţiile  ară­  cărui  cetăţean  fă  benefi­
                                                                                              Ora,  te  fe­
                                                                   din perspecti­
                                                                                                             tate*.  Nărui ndu-ş©  toate
                                                                                                                                      cieze de  fodlităţile  iniţia­
          Din  păcate,  mutaţiile  so­  riturile  retorice  stot  cur   ve  pragmatice.  Noi,  din   lui  ful,  moartea  genera*
          ciale  din  Europa  de  Est  răţate  de  spfni.  La  fieca­  păcate,  nu  putem   face  10or?      sgeranţele,  artebuz#,  «lai   le,  Oricum,   steţ  semne
                                                                                                                                      bune  că  in e# »  să  se  mai
                                                                                                                    cu  e||iva  călători
                                                                                                             puţin
                                                                                                             care  şi-au  luat  lumea  te  facă  ordine  şi  prin  came.
   1   2   3   4