Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_221
P. 1
S A L A
D E
- L 1 B E R T A T ^ A Ţ I B , W â D l V A B !
CUVÎNTUL LIBER
Anul II, nr. 221 VINERI, 12 OCTOMBRIE 1990 4 pagini - 2 leî
C O N T R A P U N C T
Concursul nostru de fotografii
Jum ătăţile de măsura
Ceea ce-1 exasperează azi pe omul care trăieşte
din aplecarea cinstită asupra uneltelor sale sînt jumă
tăţile de măsură cu care operează guvernul. Şi, perj-
tru că acelaşi om nu găseşte în magazine nimic din
lucrurile de elementară trebuinţă, să ne oprim lâ un
singur exemplu, legat direct de acest aspect: scanda
lul vămilor. După o suită de măsuri ineficiente, s-a
hotărît în sfîrşit ca bişniţmpnilor surprinşi în flagrant
la trecerea frontierei să li se suspende paşaportul pe
vreo două, trei luni. Adică un fel de joc de-a car
tonaşele, ca la fotbal. Pentru că ce va face bişniţma-
nul astfel penalizat ? îşi va rîde în pumni de tine,
minunîndu-se cît eşti de prost. Căci el, în două, trei
luni, abia îşi reface condiţia fizică, agonisindu-şi în
linişte un nou „fond de marfă". Dar ia să-i suspenzi
paşaportul pe doi, trei ani, să vedem ce-ar face dum
nealui ? Ar fi o măsură prea radicală? Dar cine se
teme de măsuri radicale ? In nici un caz nu omul
cinstit. Sau alta: s-a hotărit limitarea drastică a
angaralelor care pot fi trecute peste graniţă. Alimen
te pentru 24 de ore şi cadouri în valoare de 500 de
lei. Ei da, aşa ar tnai fi ceva. Dar pînă cînd ? Pînă.
în aprilie. Vorba aia : na-ţi-o frîntă, că ţi-am dres-o !
Păi pînă în aprilie numai bine se umplu magazinele
şi bişniţmanul 6 poate lua netulburat de la capăt...
Ce să mai zici apoi despre statutul vameşilor ! Cum
dijmuiau vameşii dictaturii bietele pachete venite din
străinătate, cum ne bruftufhiau şi ne „vămuiau" ei
cînd ne întorceam din câte o rarisimă călătorie de
peste hotare, cum trebuia să le pregătim dinainte
-ploconul ştim cu toţii. -Dar acum ? Acum, îmi povestea
cineva de la Stamora-Moraviţa că dacă-i dai vame
şului 50 de mărci (DM), poţi să-ţi treci şi strămoşii
din cimitire. Vameşii şi fariseii: Îşi stabiliseră întu
necata faimă încă de pe vremea Sfintei Scripturi! Nu
ştiu : o fi procedat guvernul la primenirea persona
lului vamal ? Dacă da,' Dumnezeu să-l binecuvîn-
teze ; 'dacă nu, orice încercare de stopare a hemora
giei de bunuri va rămîne „pur formală. De aici tre-1
. ' RADU CIOBANU
(Continuare în pag. a 2'a) Viitorii mecanici auto. Foto IOAN-VLAD „IN DIALOG". ZKFTK
C A L IT A T E A — P R IO R IT A T E A NR . 1
In organizarea Mu
Economia judeţiM Hunedoara In luna zeului Judeţean Hune
doara—Deva şi a. Pri
măriei Comunei KMţa, „A fi competitivi înseamnă a
Mptnftrfe şi dnpft 9 luni 199(1 sub patronajul Inspec
toratului de Cultură al
Judeţului Hunedoara şi munci mai bine, a
ia colaborare cu Proto
In o/n In % popiatul Ortodox Brad»
Realizat faţă de Realizări. faţă de se va desfăşura, dumi trăi mai bine...11
SPECIFICAŢIE U/M sept 9 luni 9 luni nică» 14 octombrie 1990,
199Qt sept. 1990 1989 in satul Crişan, o mani
• 4989 festare de omagiere a Discuţie organizată la Inspecţia Judeţeană
martirilor răscoalei de pentru Calitatea Produselor,
A . B 1 2 3 4 la 1784 şi a fiului a-
eestor meleaguri, Gheor- Construcţiilor, Serviciilor ţi Metrologie
Prod. marfă industrială mii. lei 1763,4 67,8 18393,5 72,7 ghe Mărcii, cunoscut sub
Productiv, muncii in ind. mii lei/ ' numele de Crişan, unul — Pe plan naţional, eu- * şi altele — aş spune -că ' se
pers. 14,1 72,0 141,2 71,1 ropean şi mondial se des poate constata o tnai buni
Investiţii din fondurile O M A G IU făşoară o amplă competi preocupare a consiliilor de
statului mii. lei 496,6 '56,1 4146,5 55,6 L U I C R IŞ A N ţie, pentru calitate. O com administraţie cu .privire la
— construcţii-montaj mii. lei - 236,5 66,5 2030,9 61,9 petiţie care nu poate fi asigurarea nivelului de ca
Apartamente date în- foto- •'din cel trei conducă cîştigată numai prin... ca litate • — continua dom
sinţă din fondurile tori ai răscoalei. litate. In toate domeniile . nul inginer i Ghcorghe Re-
statului nr. 76 18,6 1062 41,7 Acţiunea începe la ora şi ramurile activităţii eco siga. In unităţile respec
Export 12,00, cu slujba de po nomice şi sociale — sub tive mai sînt de soluţionat
menire, parastas şi sfin
— cliring în ruble mii R 2008 85,0 19307 74,2 linia la începutul discu însă multe probleme. între
— devize convertibile mii J ' 7243 41,3 71966 47,6 ţirea Casei memoriale ţiei domnul MIHAIL RU- gul flux tehnologic de fa
Livrări de mărfuri la Crişan. In continuare se DEANU, şeful Inspecţiei bricaţie se cere reînnoit,
fondul pieţei din prod.„ va desfăşura simpozio Judeţene — în toate pri retehnologizat — mă refer
judeţului mii Iei 448,9 95,2 3934,3 104,6. nul omagial dedicat eve-, vinţele, calitatea devine o la standuri de probe, la
Desfaceri de mărfuri prin nimcntului mai sus-a- adevărată industrie a încre boratoare, organizarea com
comerţul de stat şi mintit. Programul con derii dintre producători şi partimentelor C.T.G. pe
tinuă cu un spectacol
, cooperatist mii. lei 790,8 120,6 6974,7 123,8 folcloric ce se bucură beneficiari, adică între noi schimburi etc. Subliniez
in
Prestările de servicii pen- de participarea solişti toţi. că de la beneficiarii s-au
terni şi externi nu
tru populaţie de către lor Mariana Anghel, Ana — Ca inspector răspun înregistrat nemulţumiri, dar
unit. de stat şi coop. mii. lei 121,8 103,2 1145,2 100,8 Banciu şi Drăgan Mun zător de calitate în ramu rămîn la părerea că pu
Producţia principalelor tean, a ansamblului fol ra construcţiilor de maşini tem produce sortimente de
produse industriale: cloric „Gctusa* al Cen din judeţul nostru, res
—■ huilă netă mii to. 284,1 45,5 2921,0 50,2 trului dc Creaţie Deva, pectiv I.U.M. Petroşani, GH. I. NEGREA
— energie electrică mii. kwh 306,9 60,2 3569,8 71,9 a ansamblului folcloric U.U.M.R. Crişcior, I.M.M.R.
— oţel mii ta 153,6 66,3 1685,1 68,2 -Doina Crişului* al Ca Simeria, I.P.I.C.-C.F. Deva (Continuare în pag. a 2-a)
— laminate . mii ta 94,4 59,4 1116,7 64,9 sei de Cultură din Brad
— ciment mii to. 410,0 104,8 835,0 . 89,0 şi a Corului Ostăşesc
— ţesături mătase mii mp. 576,0 53,1 6404,0 65,5 din..Brad.
— bere mii hi. 49,0 86,0 444,0 94,5 Sînt invitaţi să parti
— came tăiată in abat mii to. 2,1 231,8 13,0 158,9 cipe la acest eveni
— preparate din carne mii to. 0,8 816(0 7,1 511(1 ment toţi cei care do
— lapte consum mii hi. 12,0 80,0 140,0 103,7 resc să trăiască adevă
*— unt to: 3.0 42,0 - 154,0 57,2 rate momente de vi — Prietenul dumitalc mai locuieşte >n , aceea
brînzeturî to. 90 56,6 686 67,4 braţie p a t r i o t i c ă . frumoasă cu vedere'spre închisoare
0helt. la 1000 lei P.SL gg ^Gbeofthe Firczak). — Nu, acum are vedere spre vilă.
Industrie (3 lunii â (Continuare în pag. a 2 a)