Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_222

■J>W
* 7 -

a m u r u l u ş a

Indiferent al euiva ti pămîatei, 4 e pline IA f.C.R.A. Şt f-C.R.M, DEVA

tot avem nevoie la anul A b a te ri, ile g a it e ţ i,

Uneori mai bună, alteori întărită cu argumente con­ ■ avem un program clar cum putem pe la staţiunea
mai rea. după cum ne-o crete, văzfndu-i pe mecani­ asupra organizării muncii _ pomicălâ. Dacă, de . bine fa v o ritis m e 17( 1)
pregătesc brutarii, pîinea zatori cum ara, pregătesc şi acţiunilor ce trebuie rea- ’ de rău, acum avem acumu­
pe care o punem zilnic pe patul germinativ şi fasă- l’izate în actuala campanie. latori, ne lipseşte acidul Pentru aplicarea pre­ lată import la Asociaţia
masă încorporează in ea - minţează cerealele păioase. •Ne mai sfătuim cu dl. ing. sulfuric pentru formarea vederilor Hotărîrii Gu­ fam iliali „Garofiţa* din
şi neostoita trudă a meca­ — Acum sintern şi noi Frăţilă de la ocolul agricol lor(l). vernului României nr. Brad. In total, această
nizatorilor, al căror nume cam înghesuiţi cu lucrul şi co şeful secţiei, care Cu tragere de inimă, 989/19%), lucrători .ai in­ imitate privată a primit
de cele mai multe ori ră- — ne spune dl. Ioan Rusu, ne coordonează njunca. asemănător celor doi in­ spectoratului Comercial peste 600 bucăţi de cio­
mîne anonim. Acum este care se află în cea de-a — Ne străduim şi reuşim terlocutori, i-am văzut lu- de Stat, aparţinînd Pre­ colată, precum şi zeci de
momentul cînd aceşti vred­ 21-a campanie de însămîn- să facem, totuşi, lucrări de crînd, de asemenea, pe fecturii .judeţului nostru, kg bomboane din Cuba
nici lucrători ar ogoarelor ţări de toamnă. Am rămas calitate, deşi condiţiile sînrt Nicolae Murgu, Adam lo- au efectuat In perioada şi Vietnam I Oare dom­
pun sub brazdă sămînţa în urmă din mai . multe dificile — completează dl. niţă, Ioan Mihăiîă, Emil 15—30 septembrie a.c. un nul director nu cunoaşte
pentru punea anului vii­ motive.. Pe de o parte, Comei Moga, care de 19 Pojoni, Dumitru Crăciun, control la I.C.R.A. şi legislaţia ? Puţin proba­
tor. Dacă în unele locuri din cauza secetei, pămîntul ani se ocupă de rosturile Viorel Toader, Petru Cîo- I.C.R.M. Deva. Scopul? bil.
mai sint nelinişti şi ezi­ s-a lucrat şi se lucrează pămîntului şi plinii. Ştim rogar, Cornel Cristea, Va­ Verificarea modu-ă de Servirea direct din de­
tări privind semănatul, la şi In prezent, deşi a mai că nu mai este timp de lentin Gaiu, Traian Jurj comercializare a fondului pozitul I.C.R.A. a unor ma­
Geoagiu şi Gelmar meca­ plouat cîte puţin, destul aşteptat căci, indiferent al şi pe ceilalţi mecanizatori de marfă. Din „Raportul gazine ale cooperaţiei
nizatorii din secţia con­ de greu. . Pe de altă parte, cui va fi pămîntul, de pline din secţie, care se îngri­ de control" prezentat constituie apoi o nouă şi
dusă de dl. Gligor Trif unde trebuie să semănăm tot avem nevoie la anul jesc cu conştiinciozitate de conducerii Prefecturii re­ evidentă favorizare In a-
sini aşezaţi cu nădejde pe se eliberează anevoios te­ viitor. Avem greutăţi, cum soarta producţiei agricole zultă că şi aici lucrurile provizionare. Evident, fa
muncă, dlrtdu-ne certitudi- renul. Un alt necaz este şi vedeţi, cu ascuţitul brâz- prezente şi viitoare, de nu stau nici pe departe dauna altora din sistemul
itea că aici pămîntul nu acela că, in lipsa unui,pre­ dâreîor, deoarece au cam pîinea Im- şi a noastră. aşa cum ar trebui, că se comerţului de stat. Bu­
cămine nelucrat. ■ O ase­ şedinte sau inginer şef la dispărut fierarii, sau for-' comit abateri şi ilegali­ năoară, cooperaţia din
menea convingere ne-a fost cooperativa agricolă, nu jurii. Ne .mai descurcăm NICOLAE tăţi, că, invocind tot fe­ Brănişca a primit peste
lul de motive; unele de-a 1100 bucăţi ciocolată din
dreptul puerile, se fac import! Aceasta, în timp
favoritisme. ce cofetăria din Certei,
minieră
eu
pe localitate
Dar, să le
luăm
f.ămin cultural sau grajd? PENTRU PUNEREA IN VALOARE rînd. „La I.CR.A. — se mulţi copii, a primit...
A APEI TERMALE DE LA subliniază în raportul a- 123 de bucăţi. U.J.C.C. îşi
• Avînd în faţă imaginea perete. Scaune mai sînt CALAN-BAl rnintit —■ se constată pre­ ridicase faşă cota. repar­
tizată !
•pe care ţi-o oferă Căminul doar vreo dteva. De fapt, ocupări continue şi sus­
ţinute, în special din par­
Cultural din Batiz, inima oricine poate să-şi com­ Aflăm Ia Primăria 'Oraşului Călan că s-a efectuat Dar, asemenea practici
li se strînge de durere. pleteze necesarul obiecte­ studiul pentru punerea în valoare a apelor terhMde tea directorului Alexan­ se fatîirtesc şi la ■ alţii.
dru "Niculescu,
aseme­
pentru „Constatăm, de
Mintea nu poate înţelege lor de şezut de acest fel de de Ia Cătaa-Băi. Amenajarea, aflată deocamdată fa obţinerea unui fond de nea, spune raportul — că
cum o casă a satului, a tu­ acasă, pentru că nu te în­ fază de p ţd R t de execuţie, coprinde a r hotel de marfă cit mai bogat, pen­ şi Direcţia
turor locuitorilor de aici, treabă nimeni de ce intri 199 de locuri» cit restaurant şi piscină, bazin olimpic Comercială
poate ajunge intr-un ase­ sau ieşi de aici Cortina acoperit, sală de jocuri mecanice, teatru de vară şl tru comercializarea aces­ Judeţeană a aprobat a-
menea hal de gospodărire. scenei ce se trage de fie­ nouă terenuri de sport. Valoarea lucrării' — 57 mi­ tuia corect, legal şi echi­ proviziortarea preferen­
tabil". Nu acelaşi lucru ţială a unor unităţi
Dezinteresul general a fă­ care dată cu emoţie, cînd lioane- le i ■■■- ■■■■■. ' se poate spune şi despre alimentaţie de
cut ca dintr-o instituţie e vorba de o realizare ar­ — In această toamnă — preciza domnul. Leontin publică cu
de cultură să rămînă acont tistică, acum serveşte -pen­ Petroiescu, primarul oraşului; vom demara alte cadre de conducere produse deficitare. Prin-
urt fel de hangar, faţă de tru ştersul pe noimile plute edilitar-gospodăreşti ce ne revin la pregătirea de aici. Şi iată de ce. tr-o ’ delegaţie pentru
G primă
constatare: I.C.R.A., aprobată perso­
care grajdul unei coope­ de grăsime de ia minţi, respectiv demolarea construcţiilor vechi, Împrejmuiri,
rative agricole care se res- iar alteori şi pentru cură­ amenajări de alei, trotuare şi ochiuri de apă, plan­ I.C.R.A. a livrat nu mai nal de directorul D.C.J.,
pyţin de 851 bucăţi
de Dumitru Bogdan, fa 24
oertă arată mujt mai bine. ţitul pantofilor. Tavanul tări de arbori şi arbuşti ciocolată, import la... cen­ septembrie 1990,
Geamurile sînt sparte, este pictat cu apa de ploaie restau­
perdelele de la ferestre, scursă prin acoperiş, iar trul de pîine nr. 40 De­ rantul „Bachus" Deva
nîăcute privirii, cumpărate în dreptul scenei a şi că­ va, în loc ca acest pro­ primeşte 209 1 ulei, 380
dus, pe care majoritatea kg zahăr, un bax ţigări
eu bani pentru care s-au zut 0 firavă coală de hîr- copiilor noştri nu l-au import, 120
cutii
făcut eforturi, acum lipsesc. tie tocercînd să mascheze văzut, să fie. livrat ,ân cafe, 6 saci făină ness
albă
Uşa de la intrare a deve­ hăul creat. Curentul trage exclusivitate unităţilor etc. După numai o săp-
nii un „simbol"*, pentru . că fa voie. Sticle, scaune rup­ specializate". - De altfel, tămfaâ, aceeaşi unitate şi
poţi să intri lejer prin raionul de dulciuri al în aceleaşi condiţii pri­
te care, la r&idul lor, s-au magazinului’ „Ulpiţa" a meşte alte 300 kg zahăr,
geamurile ei sparte. Dar adus cu eforturi, toate la primit cu cîteva sute de 2 saci cu-cafea ş.a. Dar,
nici nu e nevoie să esca­ urt loc creează o imagine bucăţi mai puţin ! Numai situaţia nu este singu­
ladezi uşa, pentru că este în data de 13 septembrie lară. Pentru că, tot di­
dezolantă, dureroasă şi
deschisă.' încăperea din au fost întocmite* 3 avize rectorul D.C.J. aprobă
jenantă pentru ca magazinul de în 25 ' septembrie 1390,
stingă, holul arată jalnic. Oameni buni, locuitori ai pîine să primească sute direct pe delegaţie, pen­
Nu ştim cum mai rezistă de bucăţi de ciocolată din tru LC-R.A., ca
satului Batiz, ştergeţi aceas­ „Paty
betonul din duşumea de Franţa şi RJ'.G. In raport Barul" Deva să. primeas­
tă imagine ruşinoasă, de
alîta mizerie si suferinţă total dispreţ pentru bunul scrie clar că „această ile­ că 300 kg zahăr, 200 1 u-
**
’
galitate, precum şi alte­ lei, 120 cutii ness, 2 pu- .
morală, rod al unei degra­
simţ, a instituţiei dumnea­ le, au fost săvîrşite de tini cu brînză etc. Toate
dări avansate a sufletului Aurel Dane, şeful de de­ acestea; reţineţi, in con­
voastră culturale aşezate
ionel ilor locuitori oare ar pozit, motivfad că: „mai diţiile în care de la
pe şosemia naţională, Iii
■trebui să le gospodărească iau şi eu'<o pîine de la I.C.K.A., cofa la ’ aceste
văzul tuturor trecătorilor, acest, magazin". Halal produse era ridicată de
mai bine. fn sala mare al ' turiştilor !. motivaţie ! către depozitul I.C.S.A.P.,
,nlri cu uşurinţă căci uşa,
Dar lucrurile mi se - o- care fac* aprevî-zkjnarea
' 'ăi’ ă clanţă, e trîrţtită de M i m BODEA presc aici. Pentru că iată tuturor unităţilor de ali­
ce mai spune raportul:
Contrar prevederilor Ho­ mentaţie publică ale în­
tărîrii Guvernului Româ­ treprinderii ! Favorizarea
Parlamentul şi activitatea de legiferare niei nr. 97tyiS90, directo­ acestor unităţi este mai
la
rul
comercial
de
mult deeft evidentă.
ftitmOre (fio eog li către Adunarea Deputaţi­ li 1ajm& ţiile prevăzute de cele două I.CR.A„ Nicolae Altei, a- VALENTIN NEAGU
lor. In forma adoptată, a legi «cu coHtffBeaţi»“. Cea legi. probă livrarea de cioco­
. fost în minat spre exami­ la M nc-aw referit fa ■— Care site p ifa fa p r
.■ializată pe problema în nare Senatului. Urmează ce legislative fae Puriaesee-
discuţia — . şi ale comîsii- a fi ’ dezbătut şi aici» pe In tulfa?
llor care au avizat. Came ţa, baza avizelor qe se vor de goria celor ce necesită — Activitatea sa de le­ Cuvioasa Parasefeiva
!în plen, examinează pro­ de către comiţiile intere­ bateri îndelungi ţa giferare este intensă. Ur­
iectul de lege, însoţit de sate şi a raportului comi­ cu 44 de amendamente mează a fi examinate fagi «u p a » I> la latenbaL în amil Iă41,
jraportul comisiei de fond siei de fond din Senat . numai d e la Adunarea Qe> dfannul V riile Lupt», tan-
|şi„ în urma dezbaterilor, După adoptarea şi fa a- putaplorj. Şî aria, deoare­ mia românească privind pnetapă eu adtecpolHul Var-
’se adoptă legea cu amen­ ceastă cameră, fa emul fa ce este & lege deosebit de ajutorul * . şomai, «te ta arabi. laaot, compâri cu 380 de
damentul d ec» de cameră. care vor apărea amenda­ importantă pentru tranzi­ pungi de aur moaştele
— Vă propunem să con­ mente faţă de forma adop­ ţia economiei româneşti L&g&Ums ■liiiTtililiiilIl Sfintei . Parasehrwa, care
cretizăm cu un exemplu tată de Adunare» urmea­ spre cea de piaţă. Prin importantă şi «ane ar S corabia, an 1 sfat aduse cu toate cinstea
aflat în lucru. ză a se alcătui o comisie ea; majoritatea fatreprta- trebuit, legiferată fa c i din SjT. rWTeBfCnsVM iR < la Iaşi, 1» I I iulie, a p *
. — Da. Proiectul de le- de mediere a celor două rierOor, a centralelor şl a primele săptâmfai ale s- la tarifa ztadu-le ta bisertea Slftaţîi
ţe privinjî societăţile co­ camere. Comisia de medie­ celorlalte unităţi economi­ mdui). descoperă la chip î Trei Ierarhi. Astăzi ele -se
afiă te Catedrala Mitrfaxri-
merciale, care a fost îna- re include amatori şi de­ ce de sfat urmează a fi — Cc ne spuneţi despre moaştele ei. Patriarhul Gsp-
' iritat spre examinare Adu­ putaţi şi elaborează un ra­ transformate fa societăţi Constfţaţîe, pcufeu care staorUnepalukd tar fa şi le tăoă di<ţ late, unde sîta vi­
aflată
zitate de îmi şi « i i de în­
comerciale. Legea
aşsaă la biserica Sfinţilor
nării Deputaţilor. Ca şi co­ port despre modul de so­ sfat afectate « t e t e de la chinători.-
misie de fond. a fost stabili­ luţionare a divergenţelor. în proiect, împreună alegeri? Apostoli rin Ceestaatmo-
Să ne rugăm lui Dum-
ră Comisia Economică, cea Raportul se dezbate apoi Legea 15/îSW, — Viaţa as şe poate pâl ta sec. X III, moaştele neoe» ca sâ ne ajute să
fcare, în urma examinării în fiecare cameră- Numai cadrul Juridic opri fa aşteptarea Cretei. Sfintei m Sori adum de ctdfivâmi ta «fe t d e noas­
(proiectului şi a avizelor după soluţionarea diver- transform arcă tujfci m t f a ţara! Ioan A sm «1 B-tas» tre flacăra credinţe» te S«-
la TJmaTO, tar rit fad ta
primite de la Oranisuîe genţeler, pe baza textului nud su% ta is n it fie fig speriată ea o ,va riaţwwi, birii adevărate aşa «an
Bflget-Finanţe, Industrie şr adoptat ae care deţmătoite captatu­ alcătuită (lin senatori, df' 1383, la «Setarea cetăţii sub lerifl văzut Ia SL Pa-
' ■»■■:! ambele came­
Servicii, Juridică, a întoc­ re, proiectul devine lege. lui este urdet - statul ro­ puteţi şl # - «p tria S fă turci, rint csmpârste de rasaâiiva «I la tewrtă rin
dtafltefl «amin Miron
mit raportul. S-a propus După promulgarea de că­ mân. Pe parenrs, aceste St Evan ghelie de la (L«c .>
-dezbaterea fa plen a pro­ tre Preşedinte, legea ie va societăţi « m f i * oe pri­ mM. rUeea «Q cat SSfatft Deşte fe&fa"
de te Ntoopeie, *A~
iectului, cu un număr de publica în Monitorul Ofi­ vatiza, fada teitufewd fa­ te trimite te dar 7,85—Stft Cate ne ajHhi
44 de amendamente. In cial. tal sau parţial «fere faste prebteme de dreg* ’ătmim- să aducem roade tene,
..urna ita'rtntorifcwr. pe par­ părţi tea sectorul public rate, a fast pariată tete, tâteriate Serbiei. De aici, plăcute lui Dumnezeu ţ*
tm 1525, la căderea Stegra»
cursul mai multor zile, pro­ ■" — înţeleg d t ilifl, dte sau privat, Stn ţâră swa oamenilor.
iectul a fost adoptat de punctul de Vedere al dez- din străinătate, în condi­ 8 octombrie 1990. dului, sfinteîâ moaşte ajung