Page 3 - Cuvintul_Liber_1990_222

IATĂ, U — DUMINICA U O C T O M B tIE I « t t 3

— ftm» dt & 4e, tanct c u o f i a A l *
ţi minunaţi aai, soţi» meu
C H LE 3D 0SC 0P i#* ţi ca mine un> fost nertect Ateismul interbelic era acceptabil, fiind sincer şi
ferleflf.
—Uiapotr dezinteresat.
— . Apni iic-urn iniUwU. ' Ateismul poşthctic a devenii respingător, fiind!
perfid şi politizat.
— ---------- REFLECŢIA ZILEI ------- • - . ☆ .
Regretabil, dar în acelaşi timp şi condamnabil eă:
„Mila, eîiid nu e însoţită de o iubire infinită,' e LIMBAJUL MUT AL FETEf OMULUI In lupta de idei,, istoria dă drCptate. de prea multe
ori, numai post-mortem unor mari adevăruri sau va­
mai ofensatoare decît dispreţul". loroase creaţii.
G. HHSAlLEANU Pentru ea oamenii să şi alte sentimente sau ştiri
poată trSi ţi supravieţui, sufleteşti. De multe ori ☆
pentru « se bucur* de tot- auzim spuntndu-s& că X Fină sfirşit de secol X X , atît în politica
DESPRE MILA ce le oferă natura, au. are o figură de bonom, intCmă, cit şi în cea externă, victorios a fost cel toai
simţit întotdeauna nevoia, că Y are o figură antipa­ puternic prin forţă. Dc-aeum înainte, victorios va ă
• «Zeii singuri pot avea milă fără să fi atins vreo-
dată suferinţa". stringentă să comunice tia% c i Z este un om eu cef mai luminat în gîndire şi ,mai înţelept în con­
duită.
N, Iorga între ei. Acest lucru l-au două feţe, că lottescu. ere
• «Unii n-au milă de nimeni, pentru eă se compă­ realizat cu ajutorul lim­ o faşă simandicoasă, e i
, Orgoliul intelectual, specific oameni lor xdc cultură
timesc pe sine, nesfîrşit." • bajului, scrierii, semnelor Popescu ere o faţă buhăi­ ce resping principialitatea etică din viaţa lor, con­
Atex. Ivasiuc etc. Printre modalităţile tă, că Vasilescu are o faţă stituie nn simptom şi un stimulent ai decăderii morale :
• «Mila este sentimentul care reţine spiritul de tot de comunicare folosite de smerită etc. Aspectul ge­ asccolnlui.
ce e grav şi constant in suferinţele omeneşti şi îl uneşte oameni face parte şi lim­ neral al feţei unei persoa­
cu omul care suferă". bajul mut al feţei omului, ne (faciesul} poate să ex­ m sprijinul sensului istoric? cuvenit umanităţii,
prime o stare de sănăta­
J. Joyce '[ limbaj de ntare importan­ normele majore, ce se impun a fi îndepfiidte, sb d :
• „Plîngem nenorocirile duşmanilor noştri mai de­ ţă datorită varietăţii şi te, de emoţie' sau pe cea Iubiţi manca şi fiţi cinstiţi ! Preţuiţi ttrapvl şi fiţi
grabă din orgoliu decît din bunătate; Spre a-i fâce să expresivităţii nelimitate din cursul unei bobi Une­ modeşti! ■ ' ^
simtă că stăm deasupra lor, le dăm semne de milă". de eare dispune. Faţa o- le beli pat imprima feţei VICTOR ISAC
Rochetottca&ld mului „uorbeşfe" aidoma trăsăturile caracteristice,
descrise de medicină sub
• ..De plîngi cu cei ce plîng, un pic îi mingii". ^ gurii, in mod sincer, nici­ numele de faciesul bolii
odată nu se poate prefa­
Shakespeare <: ce pentru mult timp şi nu respective, (faciesul palid, V A R IE TA Ţ î
• „Mila... emoţie ciudată... provine din memoria poate, minţi (dacă nu este roşu aprins, ţific,-abdomi­
omului, din depozitele succesive de experienţă, din an­ nal, edematos, icteric etc.) JAPONEZII S.U.A. şi 4 852 mii produse
goasa şi din durerea vieţii". ascunsă sub masca prefă­ feţei CUCERESC - în R.F.G.
cătoriei şi a fardului). Din expresivitatea
Th. Wolfe Mulţi dintre noi putem nu lipsesc sprînceneld, AMERICA CONŞTIENT SAU ■ :
„Dacă inima îţi este oarbă, la; ce-ţi mai trebuie „citi" pe faţa omului bu­ prin forma şt mărimea ' . IN CONŞTIENT ” -
ochiul deschis?". ' Se poate afirma că Criza din Golful Persic
Psihologii au stabilit că
Citite Mo isc curia, tristeţea, teama, lor. şi ameninţarea recesiunii omul d e la volan se simte
curiozitatea etc. Totodată, pentru medici, psihologi
nu sint singurele mari griji
• „Nu există compasiune profundă pentru .cei a faţa (figura) omului poa­ etc., întreaga faţă a- omu­ ale Industriaşilor ameri­ într-o siguranţă mai redusă
căror viaţă nu are sens. Vieţi închise. Lumea se reflec­ te exterioriza ' gîndul cu­ lui reprezintă o adevăra­ cani. Mari dureri de cap cînd conduce un autoturism
tă în ele deformat, ca într-o oglindă strîmbă". ra tm ila , dragostea, per­ tă „carte de vizită". le provoacă japonezi^ ale mic şi cu confort redus şi
Aredre Malraux fidia, batjocura, răutatea, căror produse cuceresc tot altfel intr-un autoturism lu­
Selecţie de neîncrederea, răzbunarea ION Bt MANOIU mai masiv piaţa din J&U.A, xos şi confortabil sau auto­
ILIE LEAIIU în mod deosebit 6 îngrijo­ camion mare, autobuz etc.
i.GCl*t9O0»90Qe>9&&**0iati0QW(>WWWW1!>O&!J0O* ■ rează pătrunderea pe piaţă Cauza acestui comporta­
a automobilelor japoneze, ment provin» din faptul <ă
. A S H
Prietenia în situaţia in care produ­ omttf în general se Merite-
cătorii autohtoni fisc faţă ficS foarte uşor ca maşina
In faţa şcolii cite maşini — Cum te cheamă ? De din ce în ce med greu sa* Utilajul pe care- le ■Măi*
. atitr.a judeţe' ■— BH, GL, ce plingi ? concurenţilor din Ţara Soa­ mandă şl fn mod special
ÎS, HR — tot atitea graiuri. — Gabi.„ mi-a răspuns relui Răsare, fn luna au­ cu automobilul pe t care-J
Gălăgie mare, din maşini printre lacrimi. gust a.c., de exemplu, nu­ conduce.
se coboară bagajele ca care Plinge pentru că a fost mai „General Motors" a De aici, în multe cazuriş
au fost ticsite plnă la refuz, Oprită la antrenament că reuşit intr-o nucă măsură în conduita unor şoferii do
îmbrăţişări, sărutări, la­ nu ştie să facă bine exer­ : să-şi îmbunătăţească par- po autovebicutele m s i s »
crimi, reîntUniri şi 'despăr­ ciţiul şi nici nu ştie prea ; ticiparea în vînzarea auto­ manifestă o superiimtate.
ţiri, exclamaţii, hohote de bine româneşte, este ârn mobilelor, de la. 34,8 te şi siguranţă mai mari. C t»-
ris şi plina. Fetiţele de pe Harghita... Ea este prietena _ sută în 1988 Ia 3B^ la sută ştienţi sau inconştieaţi, » »
întreg cuprinsul ţării vin mea, simtem ri colege de in acest an. Toţi ceilalţi' ceştia se simt im lţ k M b
să inveţe arta gimnasticii, bancă, iar eu d in răi să producător^ _au -mai puţini niri şi astfel se compto-tă
nu' mai sint ardelence, mol- vorbească româneşte ciiect cumpărători. in diferite situaţii compti-
dovance, săsoaice sau un­ •• mi-a răspuns int-r-un în acelaşi' timp, japonezii cate ce pot interveni fin
guroaice, ele 'sini toate .■uf ct cealaltă. şi-au mărit participarea în timpul Circulaţiei. D ej
gimnaste, dar mai ales sint Ee-ant privit cu : .drag comerţul american de la fapt trebuie să ţină
prietene. şi leriim lăsat sa alerge 36-la 29 la sută. Expansiu­ cei care conduc autotu­
îm i amintesc o zi cu ani .spre clasă. Micuţele, gim­ nea industriei de automo- risme mici şi niciodată riu
în urmă, după ce clopoţe­ naste mi-au dat o lecţie brie dir* Japonia nu mai trebuie avută încrederea
lul a sunat de intrare am de PRIETENIE. surprinde pe nimeni, de­ deplină că cei d » pe auto-
întîlnit pe culoarul liniştit Mă întreb de ce noi, oa­ oarece.se cunoaşte că este vehiculeie mari vor .Tua
două fetiţe cit o mănuşă, menii mari, nu ştim să -deja..cel mai mare pro­ toate măsurile pentru evi­
fundiţele mari albe - parcă învăţăm de la copii ca în ­ ducător din lume. In anul tarea accidentare
le întrecea statura, mer- seamnă adevărata priete­ -TO*TĂ VIATA Â tOST 8K OM IMPORTANT... 1989, Japonia- a produs
/*>»' de mină fi .una din n ie ? ! 13ţ02S mii automobile, faţă Sciocjie de
A lingea, Le-am opri*,:/. ' INA DE LE A NU Desen de ALEXANDRU RUGESCU de 16848 mii-produse „ în p u n ţi s t o ia n o v
ia v itu ri d e s fa t-u n S ă l u ă m a n u n ţ e . .
ADEVĂRUL darurile norocului, ci de de sărmana văduvă şi de
desăvîrşirea in, virtuţi. căfBsil -otic: Dacă M fă Uii
Pietre Matkteu, cronica­ 2. Dibgene fu vinăul de loc în sbcietated tntpfiIgen-
Glrana, ftista Coastă de meilor, a fascinaţiei, banl- tanţei şi drumurilor ne- rul reţfutui Franţei, Enric Xenivăe. Prietenii m sfă- ţetor de elită, ce dolht matd
Aur, dominată mult timp lor, a temerii boinăvickiît- practicabile, lucru ce-l.,va al lV-lea, îi citi intr-o zi tpiră să-l elibereze, ■ dar iasă el in inima aţţdortt,
de către Angiia, aflată în­ se de religii. Ihcă de la marca în mod conshterabit, „ acestuia din lucrarea sa, Tjibgene primând da veste, care au putui f i mai aproa­
tre ţările independente la naştere, 21 septembffe îSS®,. întrucît conform tradiţiei, pe care tocmai atunci o la zise: „Nu vă temeţi ăe pe de cl şi s-au bucutut de
finea anilor ’50, este pur a fost marcat de sărăcie;. văduva şi copîiî IŞi pă­ terminase, şt ân care era sforţa mea. Au doară im familiaritatea mligiuuri şi
şi simplu binecuvîntatâ ea avînd ca rezultat ai 'poli­ răsesc’ domiciliul după vorba, şi despre, simpatia ’ ş^ţi pă feffi. tăi- slujesc celor a virtuţilor sole*.
o serie de .bogăţii : 'aur, gamiei numeroşi „senri* moartea soţului, respectiv prea mare ca o avea regele care # alimentează, ci aU-
diamante, mangan, bauxi­ fraţi" şi numeroase „semi„ tatălui. în timpul şederii pentru femei. .Pentru, ce mentatorU sFajem leilor ? MUNCA
tă, păduri, agric^httră, ţara surori", a fost nevoit să ia. Acera îşf va descoperi aminteşti. sFShîctknea aceas­ tţ& l t&tâne leu, oriunde
fiind şi primul producător muncească (creşterea păi talentul oratoric, puterea tă !", ii întrebă regele in s* «410”. ■ : 1. V p mdpe ' ldbricant şi
mondial, dp cacao. în frun­ de convingere, spiritul de. sfiSL , JSite?» răspunse JEte filantrop trecu Intr-o şf c«
tea sa a venit un spiEit ce contradicţie. thi«u. Or putea P instructiv ŞTIINŢA Ş| un prieten al său pe Ungă
•părea tuaai&A — Kwrame l i PUTEREA ŞI1MA1.A Darnic sâ-ţi continue stu­ pentru moftenMorul de' o mănăstire veche, căzută
Nlcrumah, format timp de # BOALA PUTERII diile a ajuns Iniţial la L'i- tron*. „A f dreptate, stee C R E D IN J A '^ în ruină. El tise prietena*
zece agnl la universurile ^____ # fţJTEREA BOLII verpOdl, în momentul inva­ regele, să cinstirii totdeauna ,vAf . lut său : „Mînăsririle s-diţ
anleriewie, hBitalt însă de ' dării Etiopiei de către Mus- a&v&rsiţ, dacă ai fi ţdctA 1. Marele fizician francez dărîmat, deoanped, ottmeuM
unete etemeate «topire Sa seliitt» *eţi*R* «4M t-a dat scăderile raete, n-âr fidd. Axupbre, descoperitorul bc- in tim pul' din 'ferată so ru*
gau numai dri ele fără şt
gîtKftte,- sşi«rind *ă reali­ şărilori pentru a-şi procura sentimentul că albii au de­ crezSmfnt ’ nici pbduţ&e ţfytnitor eiectro-dinamice, fn
zate » sinteţă între Oreşti- banii hecejari pentru cărţi. clarat război, tuturor ne­ âfetâ m orţii soţiei sale a lucreze; Ş0riette noastre
nisrR'Şi 'Hiarxism,ţinthKi. în Poate teama de femei i-a grilor. îşi jură ca &iţr-o scris in carnetul său, intim, vd/ojUbea aceeaşi sOdtţS,
fiiasl, desigur,' spre afini- fosl insuflată de Biserica zi- să joace un «ol £u căde­ Intre CtUele, următoarele: dâaţdin ele nmnAtorît gar
ca te».. . Catolică, care domina şcoa­ rea sistemului --colonial. Ă- ^Dumnezeul meu, iţi mulţu- afencf-feimaU fbfi: '&['■ 0
Nu a evitat sistemul par­ lă, dar poate era m » gcoR jnnge ulterior în.& ¥„A* la 1. FtegeTe Ftlip, in cuce­ . nţesc că m-ai croat, vt-gi roage", .
2. Un om din. societatea
tidului urde, ducînd la decît teamă şi anume ob­ Universitatra L ia cte, din ririle sale, ajunse şi în ţara răscumpărat şi m-ai lumi­ înalţă cercetă odată pO
consecinţele ştiute, fanatis­ sesia eâ va cădea în cap­ Nebrswka, apoi % Univer­ iMcedemordenilor. Era ma­ nat cu dumnezeiasca Ta lu- prietenul sau. SO «OWfe
mul şl tiraaia. E Intere­ cană, că va risca să mi sitatea Pennsj'îvsmia. Cei te temerea ca Lacedem&nie- sirgniuciot şi H arătă aeatr
sant de ştiut că sursele de piardă libertatea cu domi­ iQ ani de studii care vor n ii so me* nimicească ■&- Ea ■moprtea lui Ampire, tuia un inel cu dmăpteşrit
iiaipirape l-aţi fost Sitlerţ naţie consecutivă. urma vor Sosemna din nou ■mata. Regele intrebi tefere mantie fizician Gzaham a ptet_ipn.se. „ O foia» a l
LÎnin, Gsntfiii şi. Mussolinl. Furteţienind la vîrsta de o existenţă sărmană, cu ri pe un lacedemonlaH. Ce apa» îatre alteSp t , ^Aeest aceste pietre ?* întrebă 1
E greu do tnţries cum a ăî ană «â asistent insti­ privaţiuni, cu practicarea veţi fstse vet acum T cep venerabil, care judeca rarul pe vizitatorul
tt trăi 19 ani în Ai^lia- tutor a fost marcat de talia diverselor munci pentru a Ce vom face f Vom muri toate temerile şt -ptuăţa ia- „Nimic*,1:'fu răspunsul'
>.U.A., £n regimuri cţe- sa mică, rteVoR st K ttree ă f'ta B ţ lemaiţhwl vitejeşte, de v r m » «e să$L, din punctul de vedere tunet fţi •voi arăta au
I » a-tm m - ■varenfeş - iite te - m m .- t-am învăţat să fim iivitş, se pleca fără rezer­ dogo pietre mai preţioase*
să-l fi marcat pozitiv,- fă- 9trn p a m o , t# teşp''«a ta mm Xmb pete- nu rmii aHvm. vă fit faţa ţâfnelor şi tub — zise .norarul şi ti arată
teir.
rindu-1 mai tolerant. Tra­ făcea la' Acera şcoala PW' ' ' «tt poate fi obţhfdt nivelul Hvăţ&atfntvJut ta- cele două pietre de moară
tă viaţa i s-a desfăşurat institutori, i-a murit ta­ Irm . iă ihljeascâ altera, dat® crn. Eţ tugenaMekem. în
( u u g g y t .
ad&L
sub imperiul unui complex tei, dar nu a putut asMa UW p n ţw wiEPfM* faţa aceloraşi altare ca şi Selectate de
de inferioritate îrt faţa fe­ m Ibneraiff A w tm em IHMrtaţe» » » atimă de Descavtes şi Pascal, alături Pr. x v K m r r m m *