Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_223

CUVÎNTUL LIBI
PAQ 2;

D e c e ^ n e i M i d o a r e c a p u l ? O m a g i u l u i C r i ş a n E atit de # e u ?
In satul Crişan (Ribiţa), şi Muzeul Judeţean Deva.
Vrînd, nevrind, acum, carnespe nu se mai. prea - cest an al une^eantităţi de - Unde s-a născut unul-din­ Un cald cuvînt de deschi­ Zilnic, la Deva, uri foar­
la ceas de toamnă, s-au găseşte. Ce să mai vorbim - tiouă milioşne’ ' tone ce­ tre conducătorii cu acelaşi dere ă rostit prof. Ioan te rit are număr de elevi şi
abăţut peste, noi,' de par-< de 'căstrâveţi, de . vinete, reale. nume al răscoalei de la - Sicoe, consilier şef al In­ profesori urcă'spre liceele
că mi ne erau de-ajuns conopidă, roşii, glosări şi Concluzia ce rezultă din -1784, în amintirea căruia spectoratului Judeţean pen- „din deal“.‘ Dar zilnic, la
alte dureri, asteniile spe­ alte produse care devin bilanţul agriculturii este s-a ridicat, cu’ anl în urmă ■ tru Cultură. Au prezentat ora 7,30, pleacă. din fiară
cifice acestui anotimp,- pe simţim cu toţii — o rari­ aceea că sîntem încă . de­ 6 căSă memorială, dumi­ comunicări: prof. Ioachim într-acoio un Singur auto­
care- ni-1 doream -mai rod­ tate. ... parte de a -ne bucura de nică s-a desfăşurat o ma­ Lazăr — „Mănăstirea Va- buz. .
nic şi liniştit. Dar ce să-i Nădăjduiam că, profitînd un belşug de produse a- nifestare omagială emoţio­ ■ ca — focar de cultură ro­ Aglomeraţia cumplită şi
faci, aşa e viaţa, cu bucu­ de conjunctura trecerii tîta vreme cît pămîntul nantă, plină de încărcătu­ mânească în, Zarand”, prof, subumană, care se creea­
rii şi necazuri. La unii - la economia de piaţă, agri­ pe care-1 avem nu.este lu­ ră patriotică. Vasile Ionaş •— „Moţii cri- ză astfel, e uşor de ima­
mai multe, la alţii mai pu­ cultura nu va pierde tre­ crat peste tot cu spirit Cu acest prilej, la bus­ şeni — sufletul răscoalei ginat pentru oricine,. cu
ţine. Fiecare cu norocul nul şi va cîştiga pariul. gospodăresc, cît dorinţele tul lui Crişan a avut loc lui Horea, Cloşca şi Cri­ excepţia ■ domnilor de la
lui. Constatăm însă cu amără­ ţăranilor nu se aud şi nu depunerea de coroane şan", prof. Gheorghe Fir- I.J.T.L.
în topul neplăcerilor de ciune că n-a foşt să fie sînt înţelese cum se cuvi­ de flori din par- , cZak — ..Răscoala lui Ho­ Puţină iniţiativă, pu­
sezon, nu poate trece ne­ aşa cum ne asigurau unii ne* ei neavînd nici un re­ tea Protopopiatului Orto­ rea oglindită în publica­ ţină bunăvoinţă, puţin
observat locul ce revine parlamentari şi diriguito­ prezentant autentic în dox Brad, a Muzeului Ju­ ţiile Societăţii de Istorie respect pentru semeni,
penuriei de-legume şi car­ rii agriculturii de la toa­ Parlament, .ceea ce consi­ deţean, Primăriei Comunei şi Arheologie a Comitatu­ domnilor! E atît de greu
tofi ce s-a aşternut temei­ te nivelurile, care acum derăm că nu este o situa­ Ribiţa şi a locuitorilor sa­ lui Hunedoara", prof. 0- să suplimentaţi linia (i cu
nic prin pieţe şi aprozare. ne servesc şi încearcă să ţie tocmai mulţumitoare. tului Crişan. De aseme­ limpia Palamariu — „Răs- încă un autobuz la ora
suferinţelor,
Diagnosticul
Dacă n-am avea condiţii Kne „"hrănească" cu tot fe­ al durerilor noastre de nea au avut loc sfinţirea ' coala ţăranilor români din 7,30 ? Aşteptăm cu încre­
1784, reflectată în medalis- ,
să le producem, mai trea- lul de explicaţii, cum şi cap, are, deci, un numitor casei memqfiale şi o sluj­ tică", prof. Adela Herban dere si vă mulţumim an­
Că-meargă, am înţelege si­ de ce nu avem zahăr, ulei, comun: seceta de tot felul. bă de pomenire a marti­ ticipat. (R.C.)
tuaţia şi ne-am consola cu alte produse necesare tra­ Leacul sigur şi panaceul rilor răscoalei de la 1784. — „Mopumente închinate
gîndul eă*" astea ne sînt iului. universal ai ieşirii ‘ din Au înălţat cuvinte de ru­ răscoalei lui Horea, Cloş­
posibilităţile. Dacă n-avem portocale impas nu 'este altul decît gă preoţii Iancu Corci, Ni- ca şi Crişan, ridicate cu o-
Ştirb" că1 ne-a fost po­ sau banane, mai răbdăm, munca bine făcută pe o- colae David, Petru Coroi, cazia comemorării a 150 PEŞTELE Şl
de ani de la eveniment".
trivnică şi vremea, puţină* înţelegem că sînt alte prio­ goare, pornirea cu drep­ Remus Cor, Ilieş Arsenie, Comunicările s-au bucu­
tatea:plţăi|s ■. amenirţţîn- rităţi valutare. Nu ne ex­ tul bl pregătirea produc­ Viorel Cîmpeanu, Traian rat de un real - interes din MILIONUL
du-ne",pîlt^pfeSiett diminua­ plicăm' însă de ce sîntem ţiei anului viitor, pe care Cioară Trif, Artenie Moga, partea publicului prezent.
rea’ aPă po- în criză de fructe indige­ ni-1 dorim mai rodnic “în avîndu-1 în frunte pe pro­ Ansamblul judeţean de De la dl. ing. Ionel Neac-
tateUfg';!^8ţ^^işterere con­ ne, cînd avem atîtea • li­ toate planurile vieţii eco- topopul Ioan Jorza. cîntece şi dansuri „Getu-
stă tâgS'^n faptul că nici vezi. -Poate nu toate au cele nomico-sociale, pentru că în continuare s-a desfă­ sa” a prezentat, în înche­ şu, şeful fermei piscicole
ceesLoe â depins de om, mai propice condiţii de numai aşa putem scăpa de şurat simpozionul ştiinţi­ iere, un aplaudat specta­ a I.A.S. Stmeria, am aflat
de noi,- niti s-a realizat. astenii şi de dureri de fic pe tema „Omagiu iui col artistic, Au oferit au­ că, pînă acum, s-au recol­
rodire, dar ne aşteptam ca cap- Crişan", organizat de In­
Şfapîndu-se dm1 frîu - pro­ măcar bazinele pomicole spectoratul pentru Cultu- tentice creaţii populare cu­ tat şi valorificat mal mult
blemele esenţiale ale' pro­ consacrate din judeţ să ne NICOLAETfBCOB ră al Judeţului Hunedoara noscuţii solişti instrumen­ de 40 tone peşte proaspăt,
ducţiei, ne-am trezit că tişti Domin Corcheş, Pera realizîndu-se un venit de
dea siguranţa unei pro­ Bulz, soliştii vocali Ana
acum nimic nu ne . mai ducţii satisfăcătoare. Banciu, Mariana Dcac. La peste Un milion lei. Aces­
, prisoseşte. 'Nici chiar spa­ N-am scăpa 1T nici de ob­ T U T U N G E R I E rîndul lor, taraful şi for­ ta este rodul strădaniilor
nacul, ..care altădată nl sesia lipsei altor produ­ maţia de dansuri populare unor salariaţi vrednici cum
se oferea din belşug (dar se agroalimentare. Aflăm au prezentat celor pre­ sînt: Vasile şi Pistinia Fa­
de
Şpseau. aproape „cu desă- că ţara esfcŞ nevoită, să de­ zenţi minunate suite Bi­ dei, Sorin Popa, Ştefan şi
dansuri din Zarand,
vîrşire; situîndu-se pe post vină, din exportator. altă­ hor, Banat, Hunedoara, e- Andrei Szekely, ■ Florin
de condimente, ouăle şi dată, importator pentru a- talînd din nou frumuseţea Borza şi ale altor oameni
şi bogăţia creaţiei folclo­ care au îndrăgit piscicul­
60000aOOOOQOOOOaOOaOQOOOOQOOOOOQOOOOOOOO
rice româneşti. tura (N. TlliCOB)
ÎNGRIJORARE
Bunul gospodar se cunoaşte
: Apicultura a fost şi ră- curajăm. creşterea numă­
:jnîne o îndeletnicire care rului familiilor, acestora, şt după baza furajeră
aduce" ‘satisfacţii deosebi­ vrem să stricăm şi ceea
te, atît celor ce o practl- ce avem bun. Pentru a (Urmare 4h» aag t
: «ă, cît şi consumatorilor. împiedica adoptarea unei, cia oamenilor din acest
Jată însă că, din păcate, asemenea prevederi* ce ar' — Dar cu baza furaje­ complex, ajutorul primit
se încearcă obstrucţiona- provoca mare nemulţumi­ ră cum staţi 7 din partea unor unităţi.
-*ea unei asemenea acti­ re şi îngrijorare, este bine — Veniţi şi vedeţi. Tot Cert este că prin profesio­
nalismul cadrelor tehnico-
vităţi. Cum şi ‘ de ce este ca senatorii şi deputaţii ce era de strîns de pe inginereşti, competenţa şi
greu de e x p l i c a t , a- din judeţul nostru — .şi ermp, acum este depozitat. hărnicia lucrătorilor din
vînd In vedere intenţia Intr-adevăr, în gospodă­ asociaţie au fost posibile
nu numai ei — să susţină
de a se supune votării în cu tărie punctul de vedere ria de furaje a asociaţiei însemnate creşteri la pro­
ai ce vedea. Fînarele sînt
Parlament a unui articol^ al apicultorilor, care se toate pline. Se află la adă­ ducţia de furaje şi cerea­
le de pe suprafeţe care pî­
de lege ce prevede "impu­ pronunţă împotriva unor post peste 1000: tone fîn nă nu de mult erau con­ li
Ii
nerea la impozit a stupa- astfel de măsuri, conside- de bună calitate şi s-au siderate slab productive. li
insiiozat 4 500 tone * sucu­
rilor ce posedă peste 20 rînd-o ca fiind în defavoa­ lente. Deci, tot ce trebuie Şi tot ce se face în acest li
familii albine (!). In loc rea dezvoltării apiculturii. pentru perioada de stabu- complex are drept scop
producţiei de
creşterea
să gîndlm la foloasele ce Bişniţa în floare^ Desen dc V. MIHÂILESCU iaţie a animalelor. Şi to­ lapte, a cantităţii ce se li­
/le aduc albinele şi să în­ NICOLAE TlBCOB tul s-a făcut prin hărni­ vrează consumatorilor.
t:
(Urmare din pag. I) de mare. Şi nu dădeam i:
Principala cauză a României — cea naţională prea mari şanse aeeslej 1
noaştem că principala cau­ nade pe care am aruncat-o;
ză a României de: azi este Dar au muşcat aşa de pu­
cea naţională.-Toate cele­ ar fi binevoit să vină şi văţiei să .se .aşeze o., per­ păcate, oameni care .au în- lament, .la 29 august ? ternic din ea, îneît s-au
lalte din asta decurg. Noi înspre noi cu votul lor, a-, dea de catifea- NU pot să 1 tors imediat foaia. , Limba — A fost interesant deconspirat. La urma ur­
riu ne vom lăsa nicidecum tunci am fi scăpat de je­ scot din ecuaţie un anu­ k oficială a Revoluţiei ro­ . înainte eu o zi, api primit mei. noi am fost invitaţi
ademeniţi" la europenizarea nanta ierarhie politică de me colaboraţionism extern, mâne a fost, în toată Tran­ un telefon acasă, la Tîrgu- •să fim toleranţi necondi­
artificială. Şi asta pentru acum, în.care partidul un­ poate' de vreo trei' colora­ silvania „ limba ‘ română. Mureş, cum eă va trebui ţionat. fefofc trebuie să ter­
că noi sîntem europeni. Şi gurilor, constituit după cri­ turi. Cineva, clndva, a fă­ Ungurii' n-au strigat în să iau cuvîntul în şedinţa minăm cu această toleran­ li
chiar dacă pare desuet, terii gregare, este pe locul cut njşte promisiuni. Era .limba maternă: „Jos Ceau- solemnă. Era . vacanţă par­ ţă care nu ne-a adus ni­ 1!
-eu, personal, vreau să ies doi. Vor mai fi alegeri. Ni aşteptată căderea dictatu­ , şeşcu"; Jos tiranul", Jos lamentară, după cum bine mic bun. Iar pe de altă
în faţa Europei, dacă va se cuvine măcar un loc rii, s-au făcut echipe, s-au cizmarul". S-a' strigat nu­ ştiţi, şi m-am dus la Bucu­ parte, mă-ndurerează fap­
fi nevoie, .în costum popu­ înaintea eelor de mai sus. făcut apoi promisiuni şi mai în limba română. Pen­ reşti. Am fost pus în faţa tul eă ziua de 30 august,
lar românesc. aşa, dintr-odată, tîrgul a tru că nu şe ,ştiâ care va unui text Am avut cam îndoliată pentru noi, a tre­ II
— Sîntem de părere cut., cu totul neobservată II
— Sînteţi membru al că se poate minţi nu fost stricat pentru că a a- fi destinul Revoluţiei. In două ore între citirea tex­ în presa maghiară din Ro­
părut Vatra Românească,
momentul îrf care victoria
Partidului de Uniune doar spunînd o minciu­ ce a zădărnicit - tîrgurfîe a fost cjără, unora îî s-a tului şi şedinţa solemnă. mânia. Dumnealor nu re- 1!
Naţională a Românilor. nă, ci şi omiţind a spu­ Am. găsit acolo un loc, în­ . cunosc hortbjfsrnul, Vor­
făcut. ' dintr-odată, greaţă
Citeva cuvinte, vă ru­ ne un adevăr. Şi asta făcute. de limba română- Şi ast­ tre două virgule, în care besc- in şchRgb de tegio»
găm, despre această gru­ cu referire Za rezulta­ — Rog a-mi fi permi­ mi se păree că ar putea narism, vorbesc de faptul 1!
pare politică. tele comisiei de. inves­ să următoarea supozi­ fel, . nostalgiile Vftgariel fi introdusă o frază şi aste că Vatra Românească ar 2(
a
mari, da federalizare
tigare a evenimentelor ţie: Guvernul nu pare pentru că şute de ani, o-
— Nu trebuie să ne as- Transilvahiei, dă autono­ presorii noştri au ştiut- să avea caracter fascist, ex­ 21
eundem după deget! Va­ de la Tîrgu-Mureş, din a fi prea interesat de mizase, de autodetermina­ ne exploateze la sînge'.to­ tremist. Ar fi fost bine ca
tra Românească este o or­ martie, care tntîrzie a comunicarea rezultate­ re maghiară in România, leranţa. Or, gesţul acela la nişte depuneri, (te co­ 21
lor anchetei Dar,
Za
se comunica. In miezul
ganizaţie nepolitiCă, dar lucrurilor Jiină, ce pă­ Tîrgu-Mureş a curs sînge, de constituire a minorită­ garanta, în continuare, o roane în Ip, Trăsnea, Săr-
nu şi apolitică. Nu ne pu­ poate tot atit de mult ţii maghiare ca populaţie toleranţă necondiţionată. maş, să vină şi U,D,MtR.-ui,
tem despărţi de acel „zoon rere aveţi ? majoritară şi nu minori­ în semn de toleranţă, mă­
jpolitikon”. Deci, face, în- — Am mai spus. Bănu­ cît la Revoluţie. tară — cum, de fapt, este Eu n-am dorit să fee alt­ car a l a frunză dacă nu
tr-un fel, şi Vatra Româ­ iesc că sînt prea mulţi in­ — în 20 martie, Ia Tîr­ — au devenit realitate. Va­ ceva deeîf să atrag aten­ cu o floare. N-a fâcpt-o,
nească politică. Ea nu este teresaţi sâ prelungească gu-Mureş s-a dat o lovitu­ tra Românească a apărut ţia eă nai nu ne putem Toleranţa este invocat- u- 22
organizaţie politică în sen­ durata de la săvlrşirea u- ră de stat pe plan jude­ ca ripostă la această stara îngădui a fl mâl toleranţi nijaţeraî.
sul că nu va participa nor fapte antiromâneştl, ţean. Primăria a fost ocu­ de lucruri.. N-a fost o pro­ decît legile, Ar fi o sama­ Alături de. mwn- 22
niciodată la alegeri şi nu la i constatarea lor şi la pată de Unguri. Şeful a- vocare ! Este o rlppsţă $ volnicie. Ar fi un acf de mlrl, şttmMe . dp.'/u:-/.» 23
va trebui să guverneze ţa­ stabilirea vinovăţiei. ' To­ cestri diversiuni este ac­ va fi, de cîte ori trebuie, nesupunere civică. semtor şi prege&jti?. un
ra. In aceste condiţii, leranţa românească struc­ tualmente expertul Unga­ o ripostă ! Mărturisesc că nu , mă îndemn ta nojtr 23
P.U.N.R, este, de fapt, for­ turală va face ca între sfi- riei In Parlamentul Euro­ gindeam că această butu­ moţii Apusenilor C
ţa politică 'a Vetrei. Dacă vîrşireâ unor infracţiuni, pean': dl. Kiftcses EtŞd, . — NC Oţl pritea - oferi rugă mică a mga ar îi pu­ mai ştiu a răspunde n -
românii din Transilvania a unor acte clar anti româ­ cetăţean român de naţiona­ citeva amănunte legate tut ii în stare să răstoar­ nei chemări ca cea a c
— şi cei din Hunedoara ■— neşti, şi constatarea vino-. litate maghiară. (Sînt, din de intervenţia din Parr ne un. c m unguaese atit lomului I