Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_225
P. 1
CALITATEA - PRIORITATEA NR T
Concursul nostru de fotografii
Se poate realiza o fontă
lichidă de calitate?
împreună eu domnul in ţii cocsului metalurgic, ba
giner Ovidiu Borşan, in za procesului tehnologic
spector principal în cadrul de/ producere a fontei 7
inspecţiei Judeţene pen — De la preparaţiile Lu-
tru Calitatea Produselor, peni şi Coroeşti să primim
Construcţiilor, Serviciilor cărbuni de calitate, adi
şi Metrologie Hunedoara- că să fie respectaţi indi
Deva, am încercat să gă catorii de umiditate, ce
sim, ta faţă locului, cite- nuşă, conţinut de sulf etc.
va dintre cauzele care due — Ca specialist în side
la nereaiizarea planului la rurgie, stimate domnule
fonta lichidă pentru oţe- inspector principal Ovidiu
lării. Aceasta, în urma
Borşan, cc recomandări
multor nemulţumiri recla concrete aţi făcut ta înche
mate de oţelari, mai cu ierea controlului 7
seamă cu privire la cali
tatea fontei — compoziţia *— Este bine ştiut că
pentru a. produce oţel de
chimică, în primul rînd — bună calitate este nevoie
la nerespeelarea graficelor de o fontă bună. pentru
de livrare a fontei lichide fabricarea căreia se cere
centru oţelării.
— Ca inspector, deci ca cocs, minereu de fier. cal
de
car. Bineînţeles, toate
specialist, vă solicităm,
domnule inginer, să vă calitate superioară. In a-
ceastă direcţie s-au îndrep
spuneţi părerea, in urma tat şi indicaţiile formulate
controlului efectuat ta cele ta încheierea controlului,
două secţii de furnale din
indicaţii cu care şi condu
Combinatul Siderurgic Hu cerile celor două secţii de
nedoara.
furnale, ca şi cele de la
— Cauzele sînt multe.
cocserie şi aglomcratoare
Esenţiale ar fi: neîncadra-
rea în indicatorii de cali au ' fost de acord. în fe
lul acesta concluzia şi an
tate- a .-cocsului- metalur
gajarea fumaliştilor a fost
gic şi aglomeratului puto-
de-a nu mai produce rritl , ^ 1 B S T A* Foto GHEORG1IE COŞOVEANU
(ondant; opririle frecvente 1
■ o şarjă care să nu se în-
de furnalelor din lipsă de v
materii prime: cocs, mine cadi-eze în limitele cerute
de prescripţiile' 'tehnologi
reu de fier, calcar;- debit ce. Un cuvint de cinste al Poliţia este cu noi —
scăzut ţi -temperatură re Âaatemi ta zi fe mk-end
furnali ş tilor htmedoreni,
dusă la aerul insuflat în . care este tot mai mult res o realitate, nu o lozincă
furnal. Ch toată voga ce-a bîntuit, am văzut un' singur
pectat.
— Ce se poate faci* pen film din categoria celor considerate a fi „de groază".
tru îmbunătăţirea calită . GII. 1. NEGREA Se numea „Fălcile* ţi anumite scene mă urmăresc • Cit de adevărată este o zicală • Starea infracţională
încă,, ort de cite ori realitatea are .vrtttw impact cu în creştere • Cwîatift de ordine — operativitatea
ficţiunea ce a născut filmul. Scena eu rechinii ce se • Binemeritată cinstire
reped sălbatic asupra, halcii smgerinde de cam e mi-a
O zicală mult răspîndi- lovituri cauzatoare de
rcvenit*în minte simbătă, Zi de tveek~end, printr-o în-
1 B timţdare petrecută -ta. intrare* in Piaţa Agroatimen- tă te sfătuieşte că în spa moarte. spusele primului
tele calului, în faţa şefu
Din
tară Deva. lui şi în umbra poliţistu nostru interlocutor am re
— Popcsculc, ai termen o săpfămlnă pentru ter N A fA U A VASIt; lui nu e bine să stai. Aşa ţinut că cele mai frecven
este, căci, In prima situa
te fapte antisociale sînt —
minarea lucrării 1 \ ţie. poţi încasa o copită, în ordine: furturile, spar
— O săptămînă... să trăiţi! {Continuare hi pag. m 2 a}
în a doua rişti să te tre gerile de locuinţe şi auto
zeşti cu &’ sarcină.' Cu a turisme şi agresiunile.
treia însă nu sînt de a- Poliţia din Călan se află
eord. In fond, de ce să te tot timpul Ia datorie şi
acum va avea ce culege la anul calci alături de lege, dacă .ori lucrătorii folosindu-se
acţionează cu maximum de
temi de poliţist, dacă
nu
operativitate, nu de puţine
respecţi normele
convie
ţuirii în societate ? Ei, da de mijloacele de trans
Iteşi mai există unele zent acţionindu-se - ta cu Transilvania, pentru creş culturilor, clin producţie că procedezi altminterea, port proprii, iată câteva
mici disensiuni, la Cîgmău lesul porumbului şi elibe terea producţiei Ia hectar proprie s-a reţinut sămîn- se schimbă socoteala. Po cazuri ce argumentează a-
treburile din agricultură ratul terenului de coceni s-au aplicat îngrăşăminte ţa de cartofi necesară plan liţistul — asta e datoria ceastă afirmaţie.
se află pe un făgaş hun. de pe cele 48 de ha ră chimice (nitrocalcar) pe o tării în primăvara viitoare. lui — intervine imediat şi Povesteşte locotenentul
Această convingere este mase la cooperativa agri parte din suprafaţă, ur-- Ca o problemă cu sem te ia la întrebări, după Gavril Calancea:
dată d e faptul că ţăranii colă. Se dă zor cu «aestrt, mînd să se administreze ne de întrebare, am reţi care te trimite acolo unde — I » vară, într-o dimi
şi mecanizatorii se ocup» avlnd In vedere că pe 30 şi complexe când acestea nut nemulţumirea, pentru este locul unor astfel de neaţă, ăm fost sesizaţi că
de strîngerea recoltei cul de, ha din suprafaţa res vor li primite, unitatea a- plecarea, ca urmare a u- indivizi, se ştie foarte bi în noaptea precedenţii a
turilor de toamnă şi de în- pectivă urmează să se în- chittnd contravaloarea lor. nor neînţelegeri eu şeful ne unde. dispărut tablă Ondulată de
Iar Ia Călan — trist, dar
săraînţarea cerealelor pă- sămînţeze grîu. Preocupare există ţi fa de secţie, dl. Ionel Ileşi, adevărat — există încă ta depozitul din Călan al
iogse, -ei biţeiegind pe de Interlocutorul ne-a pre ţă de zootehnie, coopera a celui mai bun mecaniza mulţi astfel de indivizi. 1. A, C. R. S. Hunedoara.
plin că pă mintal, indife cizat că terenurile elibe tiva stabilindu-şi să ră- tor, dl; Avram Dandea, ca Ne spunea domnul căpitan Ne-am dus la faţa locului,
rent de proprietar, trebuie rate pînă acum s-avi însă mînă In stabulaţia viitoa re executa lucrările cele Dorelian Stamatie, coman am bust urm e,. am făcut
să producă hrana necesa mânţat cu orz şl grîu. îm re cu 158 bovine şl peste mai pretenţioase, împreu măsurători, am întreprins
ră poporului. preună cu cooperatorii din 600 ovine. In vederea hră- nă cu fiul său Nicolae. dantul poliţiei: cercetări minuţioase, şi la
OBa «Baîogul purtat cu sat s-a stabilit ca, în afa nirii acestora, s-au adunat Sperăm ca după interven — Unii au înţeles gre ora 3,30 l-am prins pe făp
ra celor 98 de ha cu grîu
d i ing. Antonie Pera am pentru cooperativă, să fie în baza furajeră 270 tone ţiile făcute ta forurile com şit democraţia şl liberta taş — loan Peşierean din
tea aduse de Revoluţia din.
desprins că pici s-a indie- semănate alte 20 de ha fibroasa,- mai mult de 400 petente pentru clarificarea Decembrie, în sensul că Boşorod. într-o ■< seară, o
iat recoltatul. cartofilor, tone grosiere, Ia care se femeie a reclamat că i s-a
cu aceeaşi cultură pe. lotu vor. adăuga -şi cocenii, pre situaţiei respective, aceste pot face ce vor. Aşa se furat geanta, în care avea
după această cultură ur- rile ce le au ţăranii , fur cum. şi 150 tone suculen disensiuni sa fie rezolvate explică de ce starea in 10 800 lei. în aceeaşi noap
ifffîkd să fie Insămînţat folosinţă.. Este o . gîndtre te. Important de relevat favorabil, în interesul pro fracţională ît» oraşul nos
grlu pe 53 ha. S-a teriftl- ce denotă grijă sporită fa este că s-a convenit ca .pe ducţiei. agricole şi bunului tru a crescut foarte mult.. te, făptaşul — Daniel Be-
ctea. din Batiz — a fost
rifft 0 stîârtgerea sfeclei ţă de .soarta producţiei a- timpul iernii - animalele să - mers al treburilor în coo —: Adică ? . ridicat — ne spunea loco-
furajere^ precum şi a po- cole din antă viitor. Pe fie îngrijite de către . oa perativa agricolă.
— în perioada
trecută
rumbtiîta de pe loturile In f gă folosirea seminţelor menii localnici. din aev'st an s-au înregis TRAIAN BONDOR
rdfosâi^ă personală, în pre din-soiurile. Turda 81. şi In raport de programul N1CQL.AE t IiîCOB
trat 45 de infracţiuni, din
tre e;ş i un omor şi două (Continuare in pag, a 2 a)