Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_225
P. 2
f *G 2 ' ■ .• ' ;• -;v' CUVTftW LUtfl
Mărunţiş, structuri şi abdicări Pentru un tratament operativ, eficient
f E toamnă, cu dimineţi — Nu avem un aparat plasa la Baia Sărată, mai
M-am • •oprit să mănînc luminos, cU ce conţinut dea, evident, invariabil : şi seri reci ce răscolesc de ultrasunete, care ar fi cu seamă că nu sînt m ij
ceva la unită tea cu auto credeţi ? 'Nereguli consta „n-avem". I reumatismele, durerile ar- deosebit de util, în vreme loace de transport.. Eu lo
servire „Gospodina", de pe tate de împuterniciţii pri Nu-1 trtâi plictisim pe ; ticulare, mai vechile le ce la Baia Sărată sînt pa aici. Aparatul în discuţie I
cuiesc în cartierul „Dacia",
bulevardul Timişoara. Ta- măriei în comerţul din cititor ou .exemple, toate ziuni. Mulţi, chiar foarte tru asemenea aparate — dar îmi vine greu să mă
■ va pe care o port în mînă oraş, aduşe la cunoştinţa- ilustrînd minciuna sfrun mulţi suferinzi apelează ne spunea doamna Rodica deplasez chiar şi pînă
e cam slinoasă, dar... în conducerilor întreprinde tată, necinstea, imperti la medicul reumatolog, Boiciuc. Se motivează c ă ‘
tind rrrtna după tacîmuri rilor comerciale de profil nenţa sau alte „calităţi" pe care prescrie tratamente nu avem spaţiu, dar doam- ar fi deosebit de utiL
şi am aeraşi senzaţie de care, sistematic şi de ne care unii lucrători din co în secţiile de fizioterapie. na doctor Bozdoc este de Doamna M.M. ne-a spus:
mînă unsă. „Eşti prea mof înţeles, fac ureche surdă la merţ le „pun în valoare" Spre a constata ce con acord să fie amplasat apa „Este nevoie să se măreas
turos ! îmi zic. Ceilalţi toate aceste semnale, cum în vremuri de criză. diţii întruneşte secţia de ratul în cabinetul de con- că spaţiul, să se aducă mai
cum se servesc de aceleaşi fac de vreo şase luni şi Ce mai reflectă însă ase fizioterapie din cadrul Po multe aparate, să se orga 9
tăvi, de aceleaşi tacîmuri, la sesizările presei, deşi menea fenomene, prezen liclinicii Deva, pentru a- nizeze servicii şi după- . Iffi
iar tu te împiedici în mă Legea nr. 1/1978 nu a fost te, din păcate, aproape la cordarea unui tratament LA SEC flA - amiază. Aceasta pentru că 10
runţişuri ?“. Aştept la coa abrogată. Ce nereguli con • tot pasul? O gravă abdi . eficient, optim, ne-am de FIZIOTERAPIE A vedeţi şi dv. cit de soli 10
dă, pentru a achita costul stată primăria în comer care de la îndatoriri a u- plasat aici. (Fac o paran POLICLINICII DEVA citat este acest mic cabi
mărfii. întind casierei o ţul simerian ? Ceea ce nor oameni ce alcătuiesc teză spre a aminti celor net.- Cine dintre persoane
bancnotă de 100 lei. „N-am s-ar fi putut — şi din pă structurile de conducere a vizaţi că ziarul nostru a le încadrate îşi. ppate per 11
să vă schimb" — îmi răs cate încă se mai poate publicat în numărul 74, sultaţii. Insistăm pentru mite să-şi piardă 6 zi la
punde casiera, pe un ton constata — în marea ma activităţii comerciale. Vîn- din 21 martie a.c., sub obţinerea lui deoarece este Baia Sărată ?".
tul privatizării, care a bă
din care nu mai înţeleg joritate a uniţăţilor co semnătura domnului Vir- unul dintre cele mai soli Am exprimat, credem,
tut cam haotic în comerţ
dacă dînsa este la dispo merţului de stat ai căror 'a bulversat, se pare grav, gil Niţă din Deva' -*• notă citate datorită puterii lui, prin rîndurile inserate, şi
ziţia celor ce apelează la lucrători au făcut ce-au Xredem că avem acest a efectului îndelungat în opiniile altor zeci şi zeci
serviciile unităţii în cau vrut cu mărfurile primite autoritatea acestora, pe drept", în care autorul se timp. de cetăţeni aflaţi în tra
alţii i-a prins intr-un hă
ză sau este invers. de la industrie, îneît în ţiş de. interese personale siza lipsa unui aparat de Există deci bunăvoinţă, tament. (Şi cîţi n-ar înce 12
Prin urmare, casiera cele mâi multe magazine care-i împiedică de la e- ultrasunete la amintita înţelegere, deschidere spre pe aici un tratament dacă 13,
n-are mărunţiş, eu n-am, te întîmpină imaginea de xercitarea corectă a înda secţie). Deci, cum s-a răs suferinţele oamenilor. ar fi condiţii optime pen 13,
hu-mi rămîne decît să caut zolantă a rafturilor goale: toririlor pentru care înca puns acestei note, respec Din grupul de doamne tru o mai mare operativi
altă „casă", mai ospitalie la magazinul de menaj, sează lună de lună sala tiv oamenilor care: ne-au ce aştepta aici, invităm o tate !). In , numele acesto 14,
ră, lă care să-mi astîmpăr gestionara Lia Serafieeanu rii ; planul, care încă în scris ? persoană să-şi exprime ra, cerem ca organele în 14,
foamea, pusese deoparte, ea ştie în locuieşte legea cererii şi Ce constatăm ? Este a- părerea. drept să răspundă prompt
(ateul care-mi vorbeşte ce scop şi pentru cine, 120 ofertei, le înlesneşte tutu glomeraţie,. cu toate că nu — Se face un tratament şi eficient celor publica 1Â
La
e de-a dreptul indignat. La farfurioare «desert". colega ror posibilitatea de a în intră nimeni peste rînd. bun, dar insuficient tocmai te, mai cu seamă că zia 14
magazinul „Spoit",
restaurantul „Transilva sa Nataliă Prodanciuc do casa salarii indiferent de Se aşteaptă aici ore în şir, datorită ^slabei dotări a rul a mai acordat , spaţiu 15,
nia", tot din Deva, a in- sise „numai" 12 perechi calitatea actului comer deoarece serviciul se des- secţiei — spunea doamna acestei probleme de inte
" irat într-o duminică să tenişi producţie indigenă, cial, de îndeplinirea rolu ‘ făşoară intr-un singur Catelina Ştefanida. Sînt res cetăţenesc. 10
servească o cafea. De ce 146 perechi chiloţi " bum lui social al comerţului; schimb, între orele 7—15, mulţi oameni vîrstnici, su
la restaurant ? Pentru că căci planukse face şi dacă într-un spaţiu foarte mic. ferinzi, care nu se pot de ESTERA SlNA 10
unităţile de alimentaţie bac, 8 costume de-trening, toată marfa livrată unui 10
şi -alte mărfuri.
Georgeta
publică de profil sînt în Bondoc, gestionară la ma magazin este vîndută unui V
chise duminica. Şi unde gazinul din Simeria al singur cumpărâton
poţi bea o cafea dacă nu Cooperativei de Consum Ce aveam dei aşteptat ? Lucrarea începută deschide şi finanţarea.
la restaurant ? Numai că' Poate o schimbare în bi 18,
la restaurantul „Transilva Rapolt, primise hirtie igie ne prin transformarea în 18
nică, marfă de care ne-au
nia" poţi să bei cafea doar golit bişniţarii pînă la ul : Dintr-o intenţie bună, tor după cum ne-a relatat turisit, în continuare, be 19,
dapă serveşti şi masa. „Am tima bbbină, cărîftd-o pe treprinderilor comerciale conducerea Şcolii Genera domnul prof. Petre Pănes- neficiarul, executantul s-a
încercat să comand ceva ste graniţă şi transformîn- în societăţi ,. ^ comerciale, le Nr. 4 Deva a început cu, directorul şcolii, doar trezit că nu are nici ţigla 19
de băut, căci-masa o ser d-o în „verzi", la preţuri cum se pare că sigur se să aibă dureri de .cap. S-a în 8 septembrie a.c. De- necesară pentru acoperiş,
visem, doar-doar îl îndu- de nimic. numai dolari sau dorit ridicarea unui aco marînd tîrziu liucrul şi cu nici alte materiale. E po 20,
^letţ^JBljaspătar să mă ser mărci să fie. Dosise şi ea va întâmpla ? Tare • ni-e periş din paiantă la cor încetineala de melc, spe sibil oare Aşa- ceva ? 21,
vească şi cu cafea. Impo- cam 100 de bobine. Dar teamă că vom- vedea şi mai pul de clădire «tai veche cifică tot acestei „perioa Totul e posibil. Mai a-
\ sijţgl. El avea dispoziţie să asta n-ar fi fost cel mai grav departe aceeaşi Mărie cu a instituţiei, Lucrarea a de", s-a intrat în anotim les cînd lucrările încep
\ nu servească cu Cafea de- lucru: din marfa primită altă pălărie. Pînă una alia, fbst contractată de Inspec pul ploios. Numai bine că doar în ultima parte a a- 21,
cît pe cei care mîncau în toratul Şcolar Judeţean, după ce acoperişul din nului, pentru a se deschi
>e£taurant. Şi cînd te gîn- cu o zi ipainte vînduSe privatizarea, adevărata pri şcoală cu G.I.G.C.L. Deva, beton a fost curăţat pen de finanţarea, banii să în
unui cetăţean din judeţul
ideşti, că* gceeaşi figură o Alba treninguri, tricouri, vatizare care trebuie să la suma de 480000 Iei, tru ridicarea zidului-su- ceapă să intre în cont, iar
jmai păţisem cu un an in pună concurenţa în drep •trebiîind să Înceapă la 15 port al noului acoperiş, finalizarea lor, cînd s-o
jurmă la acelaşi restaurant" ciorapi de bumbac şi alte turile ei, de ferihent 'al aprilie a.c. şi să se încheie ploaia care a căzut zilele putea. Noi credem că 23,
i — ne povesteşte domnul mărfuri în valoare totală creşterii calităţii aprovi la 15 septembrie a.c. Dar ttecute a produs inunda G.l.G.C.L. Deva, care a fă-
Nicolae. Stancu. de 16 000 lei. La solicită cum contractele în Româ ţii în cinci săli de clasă, ' cut multe lucruri bune în 23,
De la’ Primăria Simeria rile simerienilor privind zionării şi servirii, bate nia acestei perioade nu se parchetul s-a umflat şi judeţ, se va mobiliza ; şi 0
ne-a parvenit un plic vo asemenea mărfuri, răspun- pasul pe loc. mai respectă, lucrarea a mucegăit, trebuind să fie de această dată, pentru a 0,
termina cît mai repede lu
scos şi rebătut, zugrăveli
ION ClOCLEI fost începută de- construc le interioare ş-âu deterio crarea. Să nu uităm că
rat. Va fi nevoie de timp, mulţi dintre lucrătorii • a-
iţi a este cu noi foarte mult tim p,. pentru mintitei întreprinderi sînt
ca totul să arate ca îna părinţi şi au şi ei copil la
O REALITATE, N U O L O ZIN C A inte. După elite ne-a măr şcoală ! (M.B.)
1
(Urmare din pag. 1) Spuneam că în Călan 10,
s-au înregistrat in 1989 43
tenentul, major Ioan Coz- de acte infracţionale. Din Propunere I 10,
tîia. acestea 38 âu fost soluţio I 10,
— Nu vrem să fim con nate. Iată o situaţie care Spre mulţumirea locuitorilor din c-rtierul „Dacia" |
sideraţi lipsiţi de modes este rodul unei activităţi I Deva, în urmă cu cîteva luni s-a deschis pe artera , 11,
tie, dar noi i-am prins pe tenace, minuţioase şi pli ’ comercială a acestei zone un magazin „Avicola", prin I
nişte răufăcători foarte pe- nă de răspundere, desfă I care se desfac zilnic cantităţi mari de produse spe-'J
. riculoşi. Pe Tiberiu Cen- şurată de poliţiştii oraşu | cifice. |
gheri, care a furat de la lui sub. comanda tînărului — Zilnic aprovizionăm unitatea cu 1—^1,5 tone I
biserica ortodoxă, liceul căpitan D. Staniatie. Oa II carne de pasăre’ şi cu 16 200 de ouă — concretiza d-na j 12,
i n d u s t r i a 1, restauran menii în uniformă cu care J Viorica Cioran. ~ ' |
tul „Perla Streiului" ş.a., am stat de vorbă ca şi plu | Opiniile cumpărătorilor sînt favorabile activităţii * 13,
pe Gheorghe Tismănaru şi tonierul Gheorghe Sâlăjan, » comerciale-a acestui mic colectiv, strădaniei, lui’ pen- |
Gheza Mailat din Petro-' sergenţii majori Constan I tru asigjiraşea locuitorilor .cartierului cuwprpduse „A;., 14,
şani, ce au săvîrşiţ mai tin Bolocan şi Emil Mi- ; vicola". Dar... (există din păcate şi un ,,dar“) spaţiu! | 14,
multe furturi pe teritoriul huţi, agentul Eugen Dă- actualt de vinzare-cumpărare nu întruneşte condiţiile-J
, judeţillui nostru şi- în alte nuţ şi ceilalţi se bucură de I optitee pentru o .servird civilizată, operativă. 'Iată 'ce l 14,
judeţe, pe Ioan Bold, - La cules. I ne spuâe d-na Aurelia ivâh, cumpărătoare: „âjiaţiul | 15,
Gheorghe Flinta şi mulţi respectul' locuitorilor ora Fote PAVEl 1.AZA I este îngust, iar uşa rămîne tot timpul deschisă da-1 15,
alţii. şului de pe Strei. 16,
* torită cozii care se formează de obicei. Propun mu- *
| tarea magazinului intr-un local adecvat, eventual în I
- locul unităţii „Pronosport" de alături, care ar putea * 16,
in zi | funcţiona foarte bine în locul magazinului". Subscrie |
* acestei păreri şi d-na Floarea Roşu. (E. SlNA). * 18,
(Urmare din pap 1) ţarea în sinul lui a două partide ţigăneşti ? ! Poate 18,
tot atîtea cît în India Mamă, deşi copiii Gangelui DIN PARTEA STUDIOULUI
Un autoturism bulgăresc a parcat aici şi un roi sînt bine reprezentaţi în toate statele Europei şi, har 19,'
de ţigaiti l-a înconjurat instantaneu. Cei din maşină Domnului, parcă-s mai spălaţi şi mai puţin mişei decît DE TELEVIZIUNE DEVA
au rămas blocaţi în interiorul ei şi păreau a cere cei de la noi! Şi asta le-a îngăduit-o un popor ce Pentru stabilirea zilei cu care programul , local să
sprijin din'partea cuiva- A cui, însă ? ! Că nimeni din oftează privind spre ţările cu autentică democraţiei de emisie, în condiţiile în fie difuzat la ore de ma- 19,
rîndul organelor de ordine nu se afla prin preajmă! Privind, n-a văzut oare că la aceste'vajnice purtă care programul TVR Bucu- ximă audienţă. Aceste e- 20,1
Şi atunci, dintre cei de faţă, o femeie — autoritară toare ale stindardului democraţiei nu există partide rgşti se încheie la ore chipamente ar tirma să 21,1
de felul ei — a îndrăznit a-i inoportuna pe ţigani, alcătuite pe criterii etnice, ci doar pe principii ideo foarte ţîrzii, am iniţiat în-, fie utilitate, în completa-
cerînău-le să-i lase in pace pe străini. Ce şi-a auzit, logice ? ! S.U:A„ considerate arbitru al democraţiei,, că de şăptămina trecută u n-' re, pentru transmisia pro-
însă... a fost probabil pentru prima dată in viaţă interzic prin Constituţie existenţa unor asemenea sondaj de opinie prin in- gramului II TVR în judeţ,
şi-o să-i ajungă, sînt sigură, pentru d ţ mai are de partide ce ar duce, inevitabil, la ' dezbinare, la rupere tenhediul ziarului „Cuvin- cu 1—2 ani mai devreme
trăit. Dar domnii romi au . considerat că e prea puţin. pe etnii, la neînţelegere şi, în ultimă instanţă, ta di tul liber". Rezultatul son- * decît este programat, sau,
De ce să nu ne pună la punct pe toţi, cp doar femeia minuarea eficienţei economica. Sau ne propunem' să dajului va putea fi afla* în viitor, a unui program
pe toţi ne. reprezenta, se făctise glasul nostru ? I Şi aplicăm şi democraţia tot în mod creator, in funcţie prin intermediul aceluiaşi de satelit. 21, <
atunci, unul dintre ei a aruncat anatema: „Români de condiţiile noastre specifice, cum am aplicat ţi ziar. Solicităm tuturor colegi
împuţiţi!” — ne-a strigat ţiganul, şi a repetat in socialismul ? ! Intenţia studioului, care lor noştri din presa scrisă,
vectivă, astfel incit să se audă de la staţia Opera Nu, nu-i timp şi nici motiv de glumă nu e ! O funcţionează de la data de să ne sprijine printr-o cam- 22,2
pînă la „Biserica Bunavestire.-Să auzim bine şi să speranţă mai am. Aceea că încă nu-i taUA pierdut, 01.09.1990 ca unitate inde -panie de presă în favoarea 23J
băgăm la cap ! !! atîta timp cît se lucrează la noua Constituţie şi, im pendentă, finanţată în materializării intenţiilor 23J
Aşa-i ţigane, bine ne-ai făcu t! Da’ parcă mai po plicit, la legea electorală. Şi pentru această speranţă limita veniturilor proprii noastre de a realiza o te
trivit era să ne zici „tîm p iţid eo a rece cum altfel z ic: „Dă, Doamne; românului, mintea cea de pe ur- realizate, este de a obţi leviziune reprezentativă şi 0,<
decît „tîmpit" poate fi un popor care îngăduie înfiin ma ă •„ : ne fonduri pentru ‘ achizi profesionalizată te judeţul 1,
ţionarea unor echipamente nostru.