Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_226
P. 1
ţ, ţ vfif, y » 1 A T B , D B MO G R A Ţ I E , _ A D E V A R !
T
Contenciosul Administrativ „In curînd punem
plugul sub streaşină"
Inevitabil, ' fărîmarea u- exclusă. De unde posibili
nor structuri sociale şi de tatea abuzurilor de tot
clanşarea procesului de felul şi imposibilitatea ce Expresia de mai sus a- plexe la hectar, iar în
construcţie a noilor struc tăţeanului de a-şi găsi parţine doamnei ing. Vio stoc sînt- 25 de tone azo
turi aduce după sine şi a- dreptatea. In statul de rica Jula, care este şi pre tat pentru aplicarea fa-
pariţia unor cuvinte noi. drept această alternativă şedintă a Cooperativei A- zială.
Dacă aş vrea să complic d e. control' devine absolut gricole din Mînerău. Că Că aici soarta recoltei
lucrurile, aş spune că toa necesară. Existenţa ei este are toate temeiurile să sus este pe mîini bune ne-o
te cuvintele noastre intră instrumentată de princi ţină o asemenea afirma demonstrează felul cum
in grevă şi resimt1 mutaţii piul separării puterilor în ţie ne-o dovedesc faptele muncesc tractoriştii Pe
mai mult sau mai puţin stat, principiu proclamat de muncă. La unitatea pe tru Voia, Vasile Halăş-
importante, deoarece re în documentul teoretic al care o conduce s-au în toan, Gabriel Uărău, Gheor-
voluţia socială atrage du Revoluţiei române, adus cheiat de mai multe zile ghe Mihai. şi Valentin Mi-
pă sine şi o revoluţie a la cunoştinţa naţiunii în • însămînţările de toamnă. clea. Cînd au fost solici
vocabularului. Dar eu vreau seara de . 22 decembrie Ba, mai mult, pe supra taţi,. în raport de starea
să simplific lucrurile. De 1989. In fapt, votînd Legea feţele eliberate, care ur timpului şi cerinţele cul
aceea, observ că vocabu Contenciosului Administra mează să fie însămînţate turilor, ei au venit la lu
larul juridic a dat curs u- tiv, nu făcea altceva decît în ţjrimăvarâ viitoare, me cru inclusiv în zilele de
canizatorii au făcut ară sîmbătă şi duminică.
turi. Ch'iar dacă terenul Un salt îmbucurător cu
ÎNSEMNĂRI din parlam en tu l s-a lucrat mai greu din noaşte şi activitatea din
cauza secetei,, la
arături
ROMÂNIEI s-au folosit plugurile cu sectorul zootehnic, care a-
cum mai cuprinde 80 de
două trupiţe. bovine. Pentru hrănirea lor
nor concepte pierdute pe să traducă într-o nouă for- , In această săptămînă, oa în perioada de iarnă, s-au
drum şi omul simplu este mă juridică principiul să- menii din sat au dat zor depozitat mat mult de J3C
pus deodată în faţa unor parării puterilor, dînd un cu strînsul porumbului tone fîn, ?85 tone grosie
cuvinte fără un înţeles cadru precis în exercita şi eliberatul terenului, ast re, la care vor mai a-
precis. Un asemenea cu- rea controlului puterii ju fel incit şi pe loturile a- dăuga circa 50 tone co
vînt, impus conştiinţei so decătoreşti asupra puterii flate in folosinţă persona ceni. Necesarul de sucu
ciale naţionale, prin acte executive, sub autoritatea lă să poată fi însămînţat lente va fi completat cu
le Parlamentului, este con puterii legislative. la vreme griul pe circa borhot.
tenciosul domeniului ad Din acest punct de ve 50 .de hectare.. Doamna in Strădaniile cooperatori
ministrativ. Ieşirea . lui dere, s-ar părea . că totul gineră este mulţumită că lor şi mecanizatorilor se
din uz, ca şi redeşteptarea este foarte frumos şi că locuitorii satului au reuşit regăsesc într-o situaţie e-
provocată prin dezbate lucrurile vor curge' de la să stringă, In circa două conomico-financiară favo
rile parlamentare ascunde sine, pe drumul însorit al săptămîni, porumbul de rabilă, cooperatiVa agrico
o întreagă poveste. Ea tn- democraţiei. Dar la noi, pe 100 ha, iar mecaniza lă avînd, pînă acum, un
cepe cu 125 de ani în ur lucrurile nu merg atît de torii au avut suficient beneficiu de circa 700 000
m ă şi se încheie la 9 iulie simplu. Fiecare cuvînt este front de lucru. Sămînţa de lei, cu însemnate disponi
1918, odată cu măturarea desjpicât în fel $1 chip, fie gria. din soiurile .. .Turda, bilităţi. de amplificare, pînă
acestei sintagme diri ori care gest are o tempera Arieşân şl Transilvania, la sflrşitiil anului. ' Iată
zontul conştiinţei juridice tură care distorsionează a- inclusiv pentru loturile co cîtevn argumente . concre
româneşti şi închiderea ei devărul şl fiecare act este Şi mireselc au probleme cu ciorapii... operatorilor, a fost procu te ce întăresc valabilitatea
sub lespezile dictaturii co prins în plasa unor sus rată de cooperativă. De a- zicalei potrivit căreia „O-
muniste. Din acest motiv, piciuni deconcertante. Cînd Foto PA VEL LAZA semenea, s-a asigurat fer mul sfinţeşte locul".
readucerea chestiunii în am Intrat în Adunarea De tilizarea terenului cu cîte
Parlamentul României, a- putaţilor la dezbaterea ce 400 kg îngrăşăminte com NICOLAE TÎRCOîl
cum, dacă nu este un epi lor 21 de articole, a tre
log fericit, trebuie proiec buit să abandonăm totul,
tată în perspectiva semni după ce trecusem de pri
ficaţiilor adinei pe care le mul alineat. Domnul de E bună cafeaua,
are de fapt putat Teodor Mircea Vai-. una pe zi
Contenciosul Administra da s-a exprimat în numele
tiv este o instituţie esen g r u p u l u i parlamentar domnilor funcţionari?
ţială a societăţii civile. Ea P.N.L. că are nevoie de
creează cetăţeanului ne timp pentru aprofundarea — Ce-i cu tine, Ioane, de ce eşti atît de amărît ?
dreptăţit posibilitatea juri textului, în consecinţă, ce Un om care ne-a rugat — Evident, în această
dică reală de a chema In re întreruperea lucrărilor. — Mi-a murit un bou. să nu-i dezvăluim identi activitate vă ajută şi* dom.
judecată funcţionarul de S-au ivit contraargumente- tatea — şi ne ţinem cu- nii de la U.J.C.C. — am
stat şl autoritatea de stat le: aprofundarea s-a pu — Ei, ce să-i faci, încet, încet, unul după altul, nc vintul dat — responsabil formulat o părere.
care l-a prejudiciat. In tut face în discuţia de al unei unităţi comerciale — Nu prea. Cei de la
tr-un sistem totalitar, o a- ION ITU ducem cu toţii... ce funcţionează sub firma serviciul comercial sînt
semenea variantă de pro Uniunii Judeţene a Coo mult prea ocupaţi cu ca
movare a dreptăţii este (Continuare în pag. a 3-a) perativelor de Consum — feaua şi cu ţigările fine...
ne-a spus că, în ultima Am considerat afirma
vreme, a cutreierat ţara ţia interlocutorului, dacă-
Greva nu mai avea justificare în lung şi-n lat, nu de nu tendenţioasă, cel pu
ţin exagerată, de
plăcere, ci pentru a aduce
aceea
marfă în reţeaua de < des am purces la verificarea
„Domnule redactor şef, colae Stînea din Simeria. meria, intenţiona să intre de probleme ale oameni facere.. A fost, cu delega ei stînd de vorbă cu doam
vă rog să binevoiţi a m ă Din acel „ceva", existent în grevă japoneză timp lor, în 8 octombrie m-am ţie in regulă, la Cluj, Bra na Daniela Dăniiă, şefa
ajuta prin prezenţa cuiva în plic (2 copii după adre de o săptămînă, începînd deplasat la Simeria. Din şov, Timişoara ş.a. şi nu serviciului sus-amintit. In-
de la redacţie, deoarece sa şi anexa trimise Pri cu data de 10 octombrie, păcate, pe domnul Stinea s-a întors niciodată cu mi terlocutoarşa ne-a spus
am ajuns într-o situaţie măriei şi Poliţiei Simeria, „dacă nu mi se revendică nu l-am putut întîlni. Fiind na goală. Iată un fapt ce că: • în comparaţie cu pe
critică. Mai multe nu vă cît şi întreprinderii pentru doleanţele pe care le so zi de luni, in orar avea vădeşte preocuparea pen rioada corespunzătoare a
pot scrie. Anexez ceva ca Industrializare a Cărnii Hu- licit în anexă", pînă în 8 „închis". Dar pentru că un tru buna aprovizionare a anului trecut, în 1990 va-
re vă poate edifica ce pro nedoara-Deva). am reţi octombrie. plic geamăn cu cel trimis populaţiei din mediul ru
bleme am. Vă rog ajuta- nut că domnul Stînea, lu Cum în ultima vreme, VIORICA ROMAN ral^ ceea ce, în condiţiile TRAIAN BONDOR
ţi-mă". Am redat ad-lite- crător gestionar la Cen diri acest oraş am primit penurie! de mărfuri, este
ram mesajul domnului Ni- trul de Carne Nr. 12, Si multe scrisori, cu tot felul (Continuare în pag. a 3-a) demn de apreciat. (Continuare m pag. a 3-a)
Ştiain de m ult că trăim sul că se abătea flagrant ascultat la actualităţile de către o tînără ingine
TV de vineri, 12 octom-
PE N S IO N A R i într-o lume nebună, ne de la normele de etică, ‘brie 1990, relatarea de la ră stagiară, care nu pă
rea mai proastă sau mai
morală, de la normele co
Falsificarea
etc.
bună
normelor,- a normalităţii anormală decit media ul
„ Domnii Mihai Isăconi, loan Curuţ, Vaier Gărdean constituia una din carac tim ilor „25 ani lumină“
teristicile principale ale FIRFSCIII SEBliMF! şi care declara candid
şi loan Cornenci, toţi operatori însămînţâtori la Ofi că, citez : „Bineînţeles,
lepocii de aur*. Anorma
ciul Judeţean de Reproducţie şi Selecţie a Animalelor lă era planificarea eco fură şi fetele cîte o pe
nomiei, anormale erau reche, două, dar impor
Hunedoara—Deva, după ani de strădanii încununate o fabrică de încălţăminte
criteriile de stabilire a merciale, economice, so tant este că se fură cu
'de rezultate notabile pe linie profesională, au ajuns relaţiilor comerciale, a- ciale. Aeeastă viaţă în din Bucureşti, aflată in' camioanele, la scară ma
normale criteriile de pro jtnorm al* a pervertit grevă. M otivul grevei: re Deci nu fapta în
la vîrsta pensionării, ,prilej ca care colegii Se muncă movare, tot, funcţii, relaţii- conştiinţele noastre, felul furturile în stil mare ca
şl conducerea oficiului i-a a sărbători! şl le-au ura! jri tffnîre om şf societate, nostru de a gîndi, de a re im pietau asupra, sala GIIEORGHE GRtîN
viaţă lungă şi multă sănătate. <fif. *4, tatr-un cuvînt: cra b so acţiona. riilor angajatelor. Lovi
cietate anormală, in sen îngrozit, am privit şl tura de graţie a fost dată (Continuare to pag o l-a)
■tsrânfisxijai