Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_227
P. 2
CUVÎNTUL USER NR
„Cw. % s m şr Sefram; Mae. Oprea11
Este mare trebuinţă de oţel
(Urmare (fin pag I) tari W • «tfedjttţa ortodoxă, pre&Scă valul acestei miş
credinţa atzmnoşească şi cări populare, care îşi cu
dacă a avut parte de pă. să nu se amestece « a ea- * cerea prin luptă liberta Este un Ude văr ca cald din lipsă de fler — în jur de 40600 tone.
—- Consumul zilnic cit
timire a avut parte..şl de tolicii. Aproape de Sibiu tea religioasă. în anul re 'nu mai ţpe&kie de vechi. este ? *
— Situaţia s-a îmbu
monstrat; in procesul de
izblndă. Că în toate aceste este arestat şi dus din tem 1761 se ţjne la Alba Iulia
pătimiri. Biserică lui Hris- niţă ift temniţă, urma lui un marc sobor, format din redresare a econom iei nătăţit? Ne referim la — 3500—4000 to n e .
tos a biruit I pierzîodu-se în întunericul preoţi şi credincioşi şi ca noastre naţionale avem asigurarea cu fier vechi, Numai aşa cuptoarele de
bineînţeles.
la O.E. I, OX. II, OH M .
în data de 21 octombrie, temniţelor austriece. Fo re a dat glas dorin ţoi ro mare trebuinţă de oţel. I şi OHM . n pot func
Biserica Ortodoxă Română cul credinţei ce l-a aprins mânilor ortodocşi de a fi tntr-un articol apărut zi — Intr-o oarecare mă ţiona conform graficelor
prăzmrieşte cu cinste şi în sufletele credincioşilor lăsaţi în legea lor strămo lele trecute afirmam, că sură, da. La orş de faţă stabilite.
recunoştinţă pe cei doi n-a mal putut fi stins ! Noi şească. împărăteasa de la .nu din vina: oţelurilor avem asigurat pentru ce — Vine iarna. Ne gin-
călugări, Visarion şi Sofro- luptători se ridică dintre Vicna fu silită să recunoas nu este oţel". Greşeam, le patru oţelării ale com dim că şi fierul vechi 8,01
9,01
nie şi pe ţăranul Oprea preoţii şi credincioşii ro că drepturile credincio stimate domnule inginer binatului fierul vechi ne din ţară va... veni mai 10,01
Miclăuş din Săliţte. Era mâni. care duc jalbele ro şilor ortodocşi' români din Emil Petrus, directorul cesar cam pentru KT zile. anevoie.
în vfemeâ cînd principii mânilor ortodocşi la Vie- Ardeal Ceea ce Visarion Uzinei n r .8, de la Com- Bineînţeles, că „ primim , 10,11
calvini ai Ardealului cău- na ca să li şe facă drep _a început, Cjprea â pertu. binatut Siderurgic Hune în continuare cantităţi — La asta ne gîndim
tau să ne treacă la caivi- tate. Intre aceşti luptă ’nuat şi Sofronie a desă- doara ? de fler vechi din ţară. Se noi. De aceea, rolicl-
nism prin silnicia, prin â- tori se află şi ţăranul O- , vîrşit, lupta lor. lupta cle — Am trecut printr-o ridică îrtsS o problem ă: :m tuturor furnizorilor
sa
măgire şi propagandă. Vi prea ditt Sâlişte. Acesta a rului şi a credincioşilor a perioadă mai grea In pri cum nu se lucrează sîm- a livreze cantităţi fot 11.11
sarion, Sofronie şi Oprea călătorit de mai multe” fost încununată de biruin vinţa aprovizkHt&rli cu băta şi duminica nod... Siai « a r i de fier' vechi»
s-au ridicat în fruntea la Viet® şl pîştlgâ spriji ţă» simţim golurile în apro pentru oţelul României 12,0(
libere.
13.01
vizionare miercuri şi joi.
credincioşilor, în vremea nul Rusiei pentru cererea Faptele lor măreţe şi- fier vechi. Cîte un cuptor
în care Biserica Ortodoxă fraţilor Iul, Pfnă la urmă sfinte ne obligă mal mult de la CLSLM. IL de la — Cit aveţi acum . in 13,1(
nu era recunoscută de îm e prins şl Oprea şt Silele ca orfcînd sâ răminem OJS. II aer st^bitet la stoc ? Gli. I. NEGREA 13,3(
17.11
părăţia austriacă şi era lui se sting între ridurile una in Biserica străbună
lipsită de conducători. în temniţei de la - Kufstein, a moşilor şl strămoşilor 17,4!
ceputul îl fâee Visarion, In fruntea mişcării apare noştri, tina în credinţa cea 18,4;
călugărul, eare apare în acum călugărul Sofronie drept slăviioare pe cars o
1744 10 Dobra, venind din din Cioara, care, scăpat mărturisesc toate biseri 19.01
19,1!
părţile Banatului şi cinstit din închisoarea de Ia Bo cile ortodoxe din lume. 20.01
de credincioşi ca un sfînt, bi In a şi retras in munţii tina cu munca şl lupta 20,41
răscoleşte toate satele de' Zarandulul, conduce lupta poporului pentru pace şt
pe Valea Mureşului şl din Credincioşilor din întreaga linişte î Să m ne vindem 21,05
jurul Săliştei. El le spunea Transilvanie. Nici o forţă credinţa pentru un „blid
credincioşilor să râmînâ nu mai era in stare să O- de linte" 1
22,4!
23,1!
* '
1
„Aveţi ţăran A A t u t i i t l Î m V I B w R w 0,0i
0,0!
(Urmare din pag. 1) precum şi cu întrebarea cum se Intîmpfâ şi în
îndreptăţită: de ce nu toa Franţa.
tre caro şi Complexul Zoo te unităţile similare se Si* Multă admiraţie le-a stlr- Bfoctrt âe 2666 tone fier Vechi do la secţia de j*teIt»ei«redit*Sij»efia repre 1,01
tehnic din Bărăşti, unor tucază la acelaşi nivel ? v - nit, după o ' vizită făcută’ zintă o cantitate infimă faţă de nevoile roate ale colttMnatitlui,
gospodării ţărăneşti, dis Simplitatea, hărniciei în Munţii Retezat, grija Fete FAVBt, BAZA .
cuţiilor purtate cu nume dragostea de pâmînt şl a- pentru păstrarea neaiteţa-
roşi ţărani El s-au decla. nimale ale ţăranilor Kune- tă a mediului înconjurător, 8Ji
rat satisfăcuţi de faptul că doreni le-a lăsat o impre ceea ce oferă condiţii din 9,0
au văzut că agricultorii sie deosebită. Văzînd nu- cele mai' b u n e păltţra Este o fiinţă delicată, Ia Spitalul Judeţean De
hunedoreni sînt preocd. meroase spaţii zootehnice, dezvoltarea turismului mon ea o r ii mari ţt voce cal Bomnişoara va, apoi am fost detaşată 10,0(
Pali să lucreze cît; mai bi grajduri cu dotare şi me tan, unde ar putea Să fie dă. S-a recomandat scurt: la Dispensarul Uman din 10,Ii
ne pămîntul, să sporească canizare, dar insuficient atraşi mai mulţi tineri ce — Aida mbcedrn. Brămişca, in tocul unul
efectivul de animate-f şi folosite, s-a venit cu pro au plecat de ia sate şi nu Numele iuti ora cunos doctor medic detaşat ta Şoimuş.
producţia acestora: 'In te re, puneri q6 vizează valorifi prea îşi găsesc rostul prin cut, chiar foarte bine. — Deci, cercul s-a în
sîndu-se de.pd*eriţiaioL.g®. carea mai bună a bazei oraşe, mai ales că şi forţă Ştiam că ia B tinişca era chis. A ţi pleeat din B fă- 10.3
otehniei, celp mai valoroa materiale existente. Por de wyincă î« mediul rurâl un metttc veterinar o» —* Ce m a i/«ce ? nişca şt v-ăţi întors aici. 11.3
se exemplare de animale nind de la aceste elemente, este îmbătrimtă. acest hume, Lazdr ftdb- — Bine, P e deasă, prin — Mă bucur că ton re-
de producţie şi de milncâ au . sugerat ideea ca. prin Cdnvingîndu-se nemijlo cean, ce «lu c r a t kt dis grădină. Vin oameni dbt ■venit'- te sat. Detaşarea 12.3
pensarul de aici mai bi
13.0
fiind prezentate la expozi asociere, mai multe fami cit despre realităţile «Jiu sat ţi de mal departe şi-l trţea este temporară în
ne de 34 de ani, din cei
ţie, apreciau că printr-o lii de ţărani să formeze judeţ şi din ţară) oaspe 35 cit a acumulat în car cheamă ta animale bol să, mă pregătesc să sus 13.1
nave. Se duce de fiecăre
ţin secUndariatul.
Dacă
colaborare directă cu fran. ferme ca' nuclee de res ţii francezi s-au arătat de .13,3
cerii, în care sînt intere, tructurare â agriculturii şi cişi să discute deschis şi tea, de munca.. Mai ştiam dată cu mare plăcere. voi găsi i nţelegete la Di
17.3
— Spuneţi-na mal mul
săţl, performanţele s-ar trecere la economia de să prezinte, în camera lor că priceputul # aprecia te despre dumneavoastră, recţie Sanitară Judeţeană, 18,0
tul specialist, foarte cu
voi rămine la Brăitlşea,
putea dubla. Atenţia le-a piaţă. Dispunthd Wt gos agricolă, lucrurile aşa cum noscut, nu numai in şo- — M-am născut in Bfă- oeea ce mi-dş dori din
fost reţinută de preocupă podării şi locuinţe spaţioa sînt. Totodată, au fost in mună ci pe o ..întinsă nişca, aici ăin făcut■ opt toată inimă. ’
rile existente şx de realiză se, unii agricultori pot or teresaţi şt au propus ca să arie din ju n ii acesteia, clase-, iar liceul la 0eva. Este dorinţa fierbinte
rile obţinute la Complexul ganiza activităţi comercia fie făcut Urt schimb mai a ieşit, în toamne anu Am urmat facultatea la a domnişoarei doctor 19.0
din Bărâşti, cu remarca de le şi de turism, unde să-si larg de agricultori direct lui trecut, la pensie, d Cluj.- După- absolvire, am Aida Iiobcean şi na ve
a se îmbunătăţi dotarea valorifice produsele dm productivi Sure judeţul fi radă domnişoara doc fost repartizată în sudul dem rhotţbe pântril a nu 19.4
atelierului de întreţinere, gospodăria proprie, aşa nostru şl regiunea lor, con- tor cu ?... Am intramot. ţării. După, revoluţie, se împHlti. 20.0
siderînd că în acest mod, — Este tatăl m-am întors pe m elea 20.4
contactele viitoare văr fi mi-a răspuns. gurile natale. A-tn literat Nî CDl AE TfRCdB 21,0
şl mai rodnice*
Prin magazine, în etalarea
eu
articolelor tle sezon- STOPURI AUTO... venlania, a alimenta pe cUlante, care a circulat eăm promptitudinea- la
cu bena ridicaţi pe a-
care s-a reprţionai
4 HD 3-m , şi ea venită de
Tronsonul Bulevardu dtm oio, pe oem măreţ, lee.d dintre blocurile Gri- critică, făpt ce se inttm- 22,3
(Urmate dtn pag lj foarte puţina marfă — irr. lui -Timişoara, din Deva, Sl HD 3725 descărca mar viţa 2 şi Horla 16. Dom plă rar in ultima vrem e; ’ 23,1
“ tervine Viorica Firu, res cuprijis. intre restauran fă pentru. com plexul nii d e-la Poştă cunosc . . deşi legislaţia. în vigoa
— spunea supărată -doam ponsabila magaiinului. tul .TuHst“ şi Paietul meşteşugăresc din ZOnS, această avarie, dar nu se re stabileşte maximum
na Teodora Jeler. „Vin Spre exemplu, ni S-au re Culturii, a devenit aproa (unde îşi are şi lo grăbesc s i dispună re Să Se zile pentru o «e 6,0
puţine, doar 23—35" pe. partizat cinci cărucioare pe de nedrcuttit pe jos. cul de parcare!?), iar medierea ei, invocînd fel răspunde la critica prin 0,0
rechi, şi sînt foarte so- pentru păpuşi şi cinci tri Zilnic, îndeosebi dimi 21 HD 1721 staţiona pur de fel de m otive. U m î presă. Conţinutul răspun
licitate“ — explică doam ciclete. Ce facem cu cei neaţă, estd sufocat de şi simplu, cum o făce de dintre acestea este găsi sului nu este d e. natură
na Constantina Rece, vîn- lalţi copii.?1*. nm lni de toi felul; de ta cîteva tuni atm, p e fosta rea de către im atori a să satisfacă insă, In scri
zfitoare în magazin* Persoanele din comerţ .BeiâZurC la *Lăstuni stradă liniştită d cutată „teroristului“* Această soarea cu pricina nu se
între articole cum- sînt sînt sceptice, afirmini că Circulă haotic, ort par lămuresc cîteva proble 13,5
fire de tricotat, genţi de se încearcă tot posibilul chează la alegere: p e stra m e esenţiale şi iată care: 14.0
voiaj, şosete, portmonee, pentru o mai buhâ apro dă, pe trotuare, in toate INFORMAŢH • HOTE • OPilI J» De ce biroul este des- 14.1
magazinul „Garofiţa" vin vizionare, dar că merge felurite. $i zgomot, ţi fum, m îr doar intre f,30 — 15.1
de Şi lenjerie de corp. Se tot mai greu. Se nâşte fttsă şi praf, şi certuri, şi ac 11,38 ? Ne-au spus mai 16,0
găsea, dar numai sintetică, o contradicţie. S-ar putea cidente. Există semne mulţi 0ă1tteni care au a-
marfă după care nu se crede din instantaneele de circulaţie clare, (Are Timişoara. Nu mai amin pretenţie este ca şi <Anâ pelăt M serviciile lut că 19.0
otnoarâ nimeni* „Chiar ari surprinse că nu se găseşte interzic acest ' conglome tim celelalte zeci 4 e ou* a-i cere cuiva să câute un aici solicitantul este ne- 19,4
am cerut I.C.R.T.L o dele nimic în comerţ. Marfa de rat auto tn această senă teturisnte m reate de o a i iii darul eu fîfi, îfd vdit sd aştepte mult tanp 20.0
gaţie pentru deplasare la calitate se cumpăni însă centrală a Devei, insă pţţrte şi m alta, pe ştra- are popa i—A sSie dâ la ftitif pentru o^fd rezoh 21,0
Suceava în scopul aprovi- imediat în zilele de apro nimeni nu te mai fespec- m etri d e cablu telefonic vd fftbmerM. i. 'D e ce
zionării cu lenjerie de vizionare, cînd sînt cozi tă, iar Organele de ordi pentru repunerea te jutic- uit există pragrăM pen 21,1
corp — spunea doamna mari. Sperăm că odată cu ne, cu sediul ta doi păşi, GHBOhBĂ) ţiune â letefâaneier, de tru p u b licşi ăttpS-timitt-
Mikloş Violeta, Din păcate, măsurile luate de Guvern tolerează aceasta skua- ALOI SB d V W * . la M irem e^ sns-mehţleria- sd, ştiut M im că cei Măi
am fost refuzate". privind limitarea .valorii ţie, De peste trei te J Se vâ ăpticâ 6 redu mulţi cetăţeni ai tnunfâb
Nici’ părinţii nu găsesc obiectelor ce pot fi trecu, Concret: teri, 19 octom posesorii Se tei cere. M piaţa âgofţomen- piilim mdncesb diminea
în magazinul destinat co te peste graniţă, dar şl- CU brie. 1999, Mmp de o ori, blocul de pe ţa ? 3. De te nU se Vor
piilor articole pentru se cele luate de organele Id fiN D m j, aparţini nd ţet nr, $, mn In coada de pb$te - beşte pbuil&bs bit oăme-
zonul rece: costumaşe din eale pentru schimbarea r â -' U -T.pt B em , « funcţio pe sir, Bârfă J n îţfmâ jP^ebluSil fiţpt ăMnţiat f n cbiţt-
,forum uri
iheîlc &d",
fi-
fiş, ciorapi şi şosete din dieală a vechilor metehne, nat în got, în faţa Tea m m tte olte Părut, in JCfW ţW âf f tăfea Celsr că fitereazS 22,2
flotir, încălţăminte din pentru o vin zare .corectă, trului do Estradă (proba stih H&ria nu & seetăăfe puse M dis-
piele,, lenjerie. „De jucării fără reţineri de mărfuri bil II p rim eşte motdrida, U tefosnefe e i âtn t
sâ nu mâi vorbim — com în scopul sărvirii prefe după recentele majorări Oarece firele
pletează doamna Zorîţâ renţiale, se VGr găsi can de preţuri Ode acestui le-au fost rupte, m ipe- 23,3
Igna. Lipsesc articolele de tităţi stei} « a r i din mărfu. pfâăusj; 4MD3260, cu un ca d ru îp rim ..^ , * cuprindă j i 0,0
pâpetărie. De ■ la începutul rile solicitate, spre mulţu. A mare, negru, înscris 4j*ră |* HiVlaDitf ătmAÎ ’ăfiimx- iltttu^Depe, nOra surite liiete. (Ttt: 6,0
şcolii nu s-âu mal primit mirea tuturor cumpârSfo- pe m , eare-i explică pro- o m 0,2
caiete". „In depozit este rilor. -- '