Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_228
P. 1
L I B E R T E M O C R A Ţ I E , ^ Â D E V A R !
CU VÎN TU L LI BER
Chiar şi în al 12 - lea ceas
Dacă setea de pămînt există reţineri cu nimic a întreprins-o recent îri
nu s-a potolit încă peste justificate asupra ferti ţara noastră, care, în esen
tot, dacă mai există con lizării, fiind disponibile ţă, ne spunea să nu dis
troverse şi nemulţumiri, peste 1000 tone îngrăşă trugem ceea ce am creat
iată că a sosit cel de-al minte chimice substanţă ac bun în agricultură, să nu
12-lea ceas în care trebuie tivă pe care nu le solicită fărîmiţăm, de dragul pro
să ne trezim la realitate şi însă nimeni (!). prietăţii, pămîntul ferme
să trecem hotărît la trea Din cauza discuţiilor in lor, cooperativelor sau aso
bă, respectiv la însâmîn- terminabile asupra aplică ciaţiilor, deoarece numai
ţări, pentru că altfel la rii Decretului-Lege n’r. 42/ asemenea forme de organi
anul viitor vom da din 1990 sau a unor deficienţe zare asigură ' randamente
colţ în colţ şi ne vom uita orgŞMiizatorîce, la Lăpuşnic, superioare, folosirea eficien
•la vecini sau peste mări - Bîrsău, Bălata, Tămăşaşa, tă a bazei tehnico-materia-
şi oceane să ni se aducă Orăştioara de Jos, Tîmpa. le. Ştiu ei ce ştiu ameri
grîul de care avem nevoie. Peştişu Mare, Sîncrai, Tur- canii, nu ? Credem că şi
Din analiza stadiului în- daş şi în alte unităţi agri ei tvş vor binele, nu să
sămînţărilor de toamnă, cole, însămînţările bat pa ne complăcem în postura
făcută la nivelul judeţu sul pe loc. In acelaşi timp, de importatori de cereale
lui, se desprinde o con ău intervenit numeroase ca acum.
cluzie alarmantă, la a- neînţelegeri în colaborarea Importante în prezent
ceastă dată nefiind însă- cu mecanizatorii, la multe sînt, deci, acţiunile pen
tru strîngerea grabnică ă
mînţatâ nici jumătate din locuri sîmbăta şi duminica porumbului, cartofilor, sfar
s-a aşternut week-endul şi
suprafaţa programată (!?). în agricultură.; Ca urmare, clei şi legumelor „ de pe
Specialiştii, toţi ţăranii şi lucrările s-au aglomerat şi terenurile care urmează să
mecanizatorii sînt convinşi cu greu se mai face faţă fie însămînţate cu orz şi Imagine de la Tîrgul Internaţional Bucureşti.
că ne aflăm la limita ■ pe acum volumului de muncă grîu, nu disputele pentru
rioadei optime pentru se la recoltat şi semănat formele de proprietate a-
mănat, că grîul se mai- Ieşirea din impas recla supra pămîntului. Esenţial
poate însămînţa şi în zi mă deplină raţiune şi spi este ca sămînţa să fie pusă PAGINA A II-A
lele următoare, chiar şi la rit de înţelegere pentru ca sub brazdă, indiferent cum una pe zi
început de noiembrie, dar toate suprafeţele progra va fi împărţită şi cui îi va S P O R T
cu consecinţe negative mate să fie însămîriţate cît aparţine recolta, de' pune • Un tînăr întreabă pe medic:
asupra producţiei. Pe lin mai repede posibil. Să luăm • f o t b a l — Domnule doctor, n-ar'fi bine să stau citeva zile
gă întîrzierea la semă cu toţi. aminte la îndem NICOLAE TÎRCOB
nat, incertitudinea asupra nurile ce Ie-a făcut cu • R Ă U T A T E în pat ?
— Nii-i nevoie. Este suficient să, stai' In pai câ
recoltei este sporită şi de noscutul fermier american • CLASAMENTE . teva, «UPţi. ’ „
faptul că au existat şi Garst cu prilejul vizitei ce (Continuare în pag. a 2-a)
„7 .
7
AU DEBUTAT ,
Zilele culturii hunedorene “
■ Simbătă .au debutat in toricesc de elită, între care din. Orăştie, localnicii au
judeţ „Zilele culturii hu Stela Popescu, Silviu Stăn- avut 6a oaspeţi dragi me
nedorene" „manifestare den-„ culescu, George Mihăifm, Iur~ sageri artistici de dincolo
să în acţiuni de certă ţinu rie Darie, Adina Popescul de Prut. Este vorba de
tă artistică şi ştiinţifică, Sanda Toma, Gabriela Po- corul cameral „ Renaissan-
ce” ah Institutului de Arte
pescu, Alexandru •Chesa,
după cum reiese din pro fiecare oferind un adevă- . din Chişinău, dirijat de
gramul alcătuit de organi rat recital scenic. Aşadar, Theodor. Zgttreanu, Artist
zatori, sub,- directul patro prin . bunăvoinţa factori al Poporului, din Moldo-
naj al Inspectoratului Ju lor culturali judeţeni, vom ‘va Sovietică. Asupra aces
deţean pentru Cultură. revedea colective . artistice tui concert coral de excep
Spectacolele oferite de de valoare, care ne incintă ţie, care va mai f i , pre
Teatrul de Comedie Bucu de fiecare dată prin forţa zentat şi în alte localităţi
reşti, cu piesa „Peţitoarea", talentului personalităţilor ale judeţului, vom reveni.
de Thorntor Wttder, pe sce ■ care le compun. Alături de Azi, la'Casa de Cultură
na Casei de Cultură, din î deveni, ' au trăit bucutia Deva, are loc spectacolul
Teatrului „ Constantin Not-
Deva, s-au bucurat,de un ■ actuldi artistic şl locuitorii ţara" Bucureşti, cu piesa
La ferma nr. 6 (condusă dc d-na ing. Emilia Popa), a A.E.SuC.IJ. Sintandrei, se extraordinar succes. E . şi municipiului Huni doar a, la- „Sculptură în os‘‘ de. Paul
recoltează rădăcinoăsclo de pe ultimele suprafeţe. firesc ! Dincolo ■ de calita Casă de CultUră din loca Everac, iar la Casa de. Cul
Foto PA VEL I.AZA tea textului, publicul a ur litate avînd loc alte două tură Haţeg — concertul co
mărit evoluţia unui grup ac spectacole ale amintitului rului cameral „Renăissan-
teatru bucur#ştean. cen al Institutului de Arte
Ieri, la Casa de Cultură din Chişinău.
.Auto, auto, auto... Re. nează pe pereţi chiar în activitate căutată de o bu ajuns la a 15-a ediţie, ca.
marca directorului Casei casa de cultură, fură be nă parte a publicului. Ne re în acest an a reunit la — — — B—
de Cultură a Sindicatelor curi, prize, distrug. „Nu gîndim la ceea ce fac u. Călan formaţii şi interpreţi
Călan, Ioan Vidican, că in mai au respect pentru oa nele cercuri •— de pictură, individuali din mai multe
stituţia pe care o conduce meni, pentru semenii lor, gimnastică pentru copii, zone ale ţării.,
n-a mai fost sprijinită în decum pentru instituţia de stenografie, (în formare — în casa de cultură- ' au 0 regretabilă omisiune
acest an de nici una din loc în cinci zile pe săptă-
organizaţiile sindicale din mînă proiecţii de. film şi
localitate, aşa cum o fă important este că numărul de natură istorică
ceau înainte, este descura- Autogestiune , spectatorilor a început să
jantă. în această perioadă Crească, poate şi datorită I.,a emisiunea „Actuali război — general Eremia
s-au făcut ' eforturi serioa filmelor noi achiziţionate tăţi TVR" de la ora 21, Grigorescu — i-a făcut o
se pentru ca personalul autonomie ... de Centrul Naţional Cine din seara zilei de dumi mare surpriză înmînîndu-i,
instituţiei să îşi ia. chiar matografic ; biblioteca ofe-' nică, 30, septembrie 1990, înainte de formarea cor
cu întîrzierc de cîteva zile, ră iubitorilor de lectură s-a elogiat activitatea u- tegiului triumfal care
uneori, salariile cărţi interesante. Să nu nui număr de numai trei avea să intre în Bucu
E grea viaţa în cultură ! cultură". Acest argument n.n.)„ gimnastică aerobică ; uităm fanfara siderurgiş- mareşali < ai României şi reşti la 1 decembrie 1918,
Acelaşi.' interlocutor ne se adaugă celor care rele la activitatea unor forma tilor, care şi-a reluat ac anume: 1. Constantin Pre- bastonul de mareşal.
mărturisea- faptul că ape vă criza morală prin care ţii artistice — dans mo tivitatea sub îndrumarea zan, 2. Alexandru Ave- 2. Regele Mihai I.
lurile repetate făcute la trece societatea, noi toţi, dern, brigadă şi grupul dirijorului Cartd Muijtca- rescu şi 3. Ion Antones- Aşadar, mareşalii Româ
poliţia oraşului de a spri nemaifiind capabili să res. satiric „Semnal C“, care nu, videoteca etc. cu. niei au fost cinci, .şi nu
jini instituţia în eradica pectăm ceea ce e' de- res» s-a întors, de curînd, cu Eforturi se fac .— şi d® , In realitate, numărul trei, aşa cum s-a vorbit
rea comportamentului ne peetat, în primul rînd pe trofeul Festivalului de gen gospodărire şi privind ac eelor trei mareşali de mai la emisiunea amintită.
demn, jenant al unor tineri, semenii noştri, cultura,' in de la Cîmpulung Muscel tivitatea propriu-zişă. Im sus trebuie completat cu în felul acesta, nutrim
n-au găsit ecoul scontat, stituţiile de cultură.' şi cu o menţiune de la portant este: ca publicul, să încă două persoane care speranţa că' adevărul is
rămînînd totul în seama Şi totuşi, chiar în aces Bienala Umorului din Vas intre cu respecţi)! cuvenit au. fost: .. ... toric a fost „restabilit.
personalului instituţiei. Şi te condiţii vitrege,' casa de lui. Se menţine ' cohcurşUl în instituţia culturală! i. Regele Ferdlnand I,
sînt o droaie ■ de tineri ca cultură încearcă să j metţ- interjudeţean de satiră şi căruia fostul ministru, de CONSTANTIN p r e d a
re sparg geamurile, uri ţină statornică o anumită umor „Potcoavă de argint®, MINEL RODEA ,
