Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_228

cuvarruL liber n
t- " .• • - • *. religiei in feea - temă

Fierul vechi — 6 bogăţie- de meditaţie şi acţiune

S-o valorificăm!
Reforma âa vâţămlntuiui ţiune reuşită. Credinţa este ne pregătiţi, să cunoască
din 1948 a scos religia din o problemă de cdnştiinţâ, metodologia predării şl în­ [
‘ capitale> - 5:au ^locuit şcoli. Destinul , istorie al de libertate a cugetului. văţării religiei. Istoria re­
vGti Eîectrocentrale Deva Ihita. ^ste cXpHenbii - piese, ansamble, subon- religiei, se cunoaşte. Gene­ In zilele de sîmbătă şi du­ ligiilor mi se poate face
în. inc mta unităţii se a- au -fost reparaţii curente samble, dar... raţiile de azi —- vîrsta a minică ale săptăminii — fără mijloace auditîv-vi-
Ill-a, azi pensionaţi, bu­ zile libere pentru elevi — zuaie (filme, diapozitive,
nici — au mai prins edu­ ei pot fi catehizaţi, fie­ diafilme). Noile cuceriri ale
caţia religioasă. Ea era fă­ care la biserica aleasă de ştiinţei şi tehnicii trebuie
cută de preoţi-parohi pe el şi părinţii tar, stimîn- corelate cu religia. Argu­ 9,
10,
sate, cartiere, chiar şi de du-se opţiunile, eredmţa mentarea nu poate lipsi, 10,
profesori de filosofic şi fiecăruia. E bine 6a în loc căci dictonul de- Ocum cî- 10,
religie cu pregătire spe­ să se facă religie în clase, tevu secole „crede şi nu 10,
cială. să se facă (asemenea fizi­ cerceta" nu mai este o cale
Azi, în secolul XX, se cii, chimiei — îh laborâ- spre convingeri şl concep­
recunoaşte; unanim , că re­ torUl potrivit) în biserică ţii - religioase. ~ 11,
ligia şe interferează cu şi în casele parohiale. Da­ Modalităţi de acţiune 11,
cultura, cu civilizaţia uni­ că laboratoarele şcolii sînt sînt multiple. Nu trebuie
versală, cu literatura, mu­ .înzestrate cu mijloace a- procedat însă pripit, brusc,
zica, pictura şi sculptura, decvate şi la biserică se formal. Credinţa este o 12,
cu sociologia şi psihologia. găsesc icoane, cărţi reli­ problemă de ^eu* de su­
Orice meditaţie asupra re­ gioase, instrumente muzi­ flet, de interiorizare, nu 13,
ligiei — credinţa în Dum­ cale; se pot face aici ac­ are nimic spectaculos, Re­
nezeu la diferite popoare ţiuni adecvate şi coruri de ligia poate să ajute foarte
— implică o imagine pa­ copii, picturi- şi sculpturi mult tineretul, copiii Spre
noramică a problematicii religioase, lecturi din căr­ a-şi cultiva ■sufletul curat, 14,
umane. Ca disciplină şco­ ţile sfinte etc. cinstit, bun. 14,
lară, învăţarea religiei — în ceea ce priveşte des­ li
însuşirea credinţei religioa­ făşurarea lecţiilor de re­ TITANîA DASCAK,
se -—‘este o problemă com­ ligie, se pot Organiza gru­ de 14,
plexă, care trebuie bine pe de vîrstă, eu 6 meto­ 15,
gîndită, devenind temă de dică adecvată vîrstei. Preo­ ALEX. H0TÂKAX, 10,
— Am predat anul a- Bereş, directorul I. E. De­ au mare nevoie de fisă meditaţie" spre a fi o 'ae- ţii trebuie să fie foarte bi­ io
reşta 2387 tone de fier va. fa urma lucrărilor vechi. 10
vechi — preciza domnul. de reparaţii « e s-au La Simeria, o secţie de
Dragoţ Befidax, şef de executat pe platforma e- coîeetare şi prelucrare a 17
birou. La noi se menţine nergetteă de la Mintia, fierului vet*!, aparţină­ m insă de teteres ?
bunul simţ gospodăresc, a v e m mai bine de toare Combinatului Side­
inclusiv în ceea ce priveş­ 2 500 tone fier vechii rurgie Hunedoara, nu prea 17
te recuperarea şi refolo- A.C.M.R.U.E, şt „Bnerge- are ee să expedieze oţe- Ce să facem, toţi avem Păi, duceţi-vâ, că asta
sirea fierului veehi . eonstrueţte" au datoria lăriiior. Din unităţile eco­ o sumedenie de păcate; iar este datoria dumneavoas­ 11
— Mai avem probleme să-şi îndeplinească obliga­ nomice, din ţară, se aş­ o categorie dintre' noi şi pe tră, nu ?
nerezolvate — a interve­ ţiile -faţă de noi. Pentru teaptă f ier vechi Pentru aceia aî fumatului.'A face Mergem. Recent am 18
nit domnul inginer Fierea că ştim bine Că oţelăriile oţelul ţării.. însă astări rost de un pa­ adus li tone de „Carpaţi*, 18
chet de ţigări este & ade­ „Bucegt" şi „Top". avfnd nevoie fiecare din­
vărată aventură. lată de — Ce-s .11 tone pentru în­ tre noi. iată de ee stră­ 10
ce am pus mina pe telefon treg judeţul ? ‘ Uh mizilie. daniile speciaMştiî©#v ţSea-
şi am format un număr de — Ce să facem ? Asta nil&eţ mecaflizatoriîar, pri­ 19
la I.C.R.A. La ceMMf ca­ este situaţia. măriilor şl conducerilor u- 20
păt al firului s-a aflat ©acă domnii de la nitâţilor agricole sînt aş­ 21
doamna Valerica Jurcă, şe- f.CJt.A. nu ştiu ce să facă, teptate pe tărîrmd Ispite­
; fa biroului comercial, căre le-o spunem n oi; să mal lor concretei nu pe cel al
ne-a spus : < iase cafelele, bîrfele Şi disputelor sterile şi pă­ 21
— Avem mari necazuri matrapazlîcurile — că la gubitoare, care ne pot duce
cu proctirarea ţigărilor, de-; . aşa ceva se pricep foarte de rîpă, la faliment, în
; oarece • nu -mai există re­ bine (cum s-a putut citi ciuda post&Hîăţilor favo­
partiţii sau contracte cu şi în ziarul ,,Cuvin tuf li­ rabile ce ie avem pentru 2t
unităţile producătoare. The-, ber “ nr. 222) şt să se dtîcâ producerfeă unei abundente
buie să mergem noi, cu prin ţară după marfă. Da­ de produse şi de hrană, în
maşinile, după astfel de că nu pot sau nu vor să condiţiile restructurării a-
, articol Ia Tîrgu Jiu şi la facă aşa ceva, să lase pe griculturil şl trereriî Ia e- 2Î
Sfîntu Gheorghe. alţii. (Tr. Bondor). cononjia de piaţă.

Să păstrăm vastul laborator

fn natură de ti Simeria !
— Stocul de fier vechi ne spunea domnul ingi- la contractanţi, nu vine
scade. Intrările sînt mult tier Gheorghe Stoica, şe- marfa. Depozitul este a-
mai mici ca ieşirile — ful secţiei. Din ţară, de proape gol... Creat in urmj'-ai peste cu instituţii similare şi cpt chiar de temperaturile scă­ II
270 de- ani, Arboretumul din literatură de specialitate. zute ale unor icmL , Cu Îl
Soneria — cunoscutul Parc O mare pepinieră din' multă mlhnire ne'-tm vorbit 11
Dendrologic i constitui» Olanda a trimis un ajutor oamenii de atei şi de alte 1
una ţdintre cete mai vgte-^ de 10 exemplare de dife­ influenţe nefaste ce îşi fac
roase colecţii d'e arbori ş f rite specii de răşinoase, simţite prezenţa acum, cînd
arbuşti indigeni şi mai ales chiparoşi şi brazi ■ altoiţi, ar trebui să trăim cu şi
exotici, originari din dife­ iar din S:tl.A,, Canada‘ şi mai multă bucurie, clipe
rite zone floristice ale cli- Marea Britanic sosesc în plăcute, odihnitoare in zi­
_ matului temperai de pe acest an cantităţi mult mai lele libere de la sfîrşitul
glob. Pe cele 70 ha ale mari m in trecut de ma- săptăminii in această oază
Arboretumului se află» pes­ teriăl biologic, seminţe di» de verdeaţă. Este vorba
te 2 000 specii, varietăţi şi cele mai difărite specii de ^ despre comportarea con­
fotm e de cultură. Dr. ing. arbori. S-au primi‘ gratuit damnabilă a unor cetăţeni
Stelian Radu, cercetător lucrări şi valoroase publi­ dare distrug cu bună ştiin­
ştiinţific principal, şeful caţii 'din Franţa,. Canada, ţă ceea ce, ca trudă, se
Staţiunii, cunoscut şi că S.V.A. şi D.R.S.S. obţine in acest parc. în
publicist în acest domeniu, , Colectivul restrîri's ' de acest an s-au furat 7 fa­ 1
remarcii strihsele legături ingineri^ tehnicieni şi zani de colecţie şi o că­ 1
şi schimburi de material laboranţi, împreună cu . prioară dih poîţtti zoolo­ 1
săditor şi de ' documentaţii muncitorii sezonieri, se gie al Arboretumului. A 1
ce le are Staţiunea de la s t r ă d u i e s c sa men-' fost spartă magazia şi s-au li
Simeria cu un mare număr ţină o stare corespunză­ furat, l i bateţi de plasă
...Stăm ' şi ne gîndim rugina? De ce ttu-i numai pentru noi... da unităţi de profil din rdbiţ. Miei bazinele cu A!
toare de vegetaţie şi între­
omeneşte; Oare de ce lă­ să „trăiască1" o viaţă nouă. GH. I. NEGREA, lume. După Revoluţia din ţinere a întregii rezervaţii, peşte, organizate pentru
săm fierul să-l mănînce Ca oţelul! Doar d facem Fote PAVEL LAZA Decembrie, s-au intensifi­ să proMcă. ' fit pepinierele decor, n-an scăpat de lă­
cat schimburile ştiinţifice anexe şi îh complexul de comia hoţilor cum, cu
ha Dobra însemnate can­ ajutorul umor „braaeţi", au
în urma apariţiei arti­ ECOURI IA MATERIALELE PUBLICATE re fir id e să se pronurţ- tităţi de puţeţi de ruşinoa­ maltratat şi w ig . pe cei
plus,
care i-an prins.' In
se, arbuşti decorativi, mag­
colului „O propunere care ţe Inspectoratul Şcolar nolii şi beţe d e Bamjbtts. î» apropierea acestei re­
merită toată, atenţia* am Primul a fost (ocol Judeţean şi Direcţia Sa­ zervaţii ştiinţifice a fost
primit un telefon de te nitară Judeţeană. Bine Organism viu fi com­ deschis un bufet privat
doamna dr. Ediifa Dăiăn. că deocamdată începutul plex, Arboretumui este „Pantera roti", amplasat
Deva i-a comunicat că în încă să te legătura cu a test făcut. Chiar dacă însă şi el, supus ciclurilor
Era bucuroasă pentru eă fără &Hmi oowdueerib Sub­
locul actualei grădinite doatnid ariiitect lîişîu, «s lucrurile nu se mişcă arit de viaţă. Dat păcate, echi­
fusese chematş lă Pri­ de pe strada Liftectâal xesUtantul prmectuîuî, de repede cum ar dori librul ecologic ai vegetaţiei scriem dorbtţd acestei ini­
măria Deva. Intr-o discu­ se Va construi alta peatruf puşeieft dă aagtd ' doămna Băfan, preocupării naturale este toţ fnai grav mos colecţia de eef&tători
şi lucrători penlrd *f Ocroti
ţie ulterioară am aflat că în care un etaj y a t e s £ asupra u w r dttsftti de • să vindece eîţ maţ curted afectat de scăderea sertsh-
gantzat te cîrcoa execuţie. Mal sbvt (Se bilă 0 nivelului apelor şt trănsmUe generaţiilor
primul pas îrr materiali­ şi va fi destinat eepnîer perfectat si alte proble­ deficientele de vedere , ate freatice din barou Mure- viitoare vatetihe naturale
zarea propunerii damheaei ,cq probleme de ■ uedar®r me flrivăw teitupănarea midi^âwr «eştri «oneetă- ş«ls4 de secetele repetate ale acestui frumos parc ol
a- test .-ffedfe' v ite z e i tesjttfs^ii» în., ca- f ţeni t fV. M^nan)- < şi poluarea industrială iot tării.
v.- — - ~ emden&L dte ţ—fţy, 0 .
.111 I ■.■!!!?.-li,..'..J