Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_229
P. 1

L I B E R T A T E ,                            " D E M O C R A Ţ I E .                                   A     D    E    V    A     R    !
             .  "II          - Ci  "  <   i  '.'--t:.;   ""Ci. mi  ■'  - I - . IIIIIH'  -        ■ - I m nu—.1 ni.... I.  ■i,:iiii.  II. Iii m|n. n  îmi... ■iuii..,j 'n » ..  . / .  ''  k'     ""    .      '
          cuvIntul liber










                                                                                        Anul H, nr. 229   MIERCURI,  24  OCTOMBRIE  1990   4  pagini  -   2  lei


                                                         eeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeoeeoeeoeeâeeeoeeoeeeeeooeeooe
             Cursul  reformelor
                                                                  Concursul  nostru  de fotografii                                        IN  ZIARUL
             trebuie  accelerat!                                                                                                          DE  ASTĂZI


                                                                                                                                      •  Sechele
                    Interviu  cu  domnul
                 DUMITRU  ARMAŞESCU,                                                                                                  •   S  P O R T :
             deputat în Parlamentul României                                                                                            —  campionatul
                                                                                                                                           judeţean
         —   A ţi  participat,  de  curînd,  împreună  cu  alţi  par­                                                                   —  rezultate   ......
       lamentari  hunedoreni,  la  un  dialog  cit  reprezentanţi
       ai  Prefecturii  judeţene.  Cum  vedeţi,  cum  intenţio­                                                                         —'clasamente
       naţi  să  permanentizaţi  o  legătură  mai  strinsă  cu  elec­
       toratul  care  v-a  dat  votul  de  încredere,  pentru  a-i                                                                    •  Informaţii  •   Note
       cunoaşte  problemele  şi  a-l  ajuta  in  soluţionarea  lor?
            Şi  deputaţii  şi  senatorii  am  făcut  acest lucru  şi                                                                    •   Opinii
       pînă  acum.  Sigur,  un  contact  mai  susţinut  cu  cetă­                                                                     •   Din  toată  lumea
       ţenii  este  foarte  necesar,  obligatoriu  pentru  noi  şi  be­
       nefic  pentru  ei.  Acesta  ar  putea  fi  susţinut  prin  În­
       fiinţarea  unor. camere  ale  deputaţilor,  aşa  cum  au  se­
       natorii,  în judeţe, pe lîngă  prefecturi  şi primării. Spe­
       răm  să  se  poată  realiza  aşa  ceva  cît  mai  curînd.
         • — jtn  ce  mod  ajung  doleanţele  hunedorenilor   la                                                                      De  la  Costeşti spre  Orăş-
       factorii  îndrituiţi  cu  autoritatea  şi  răspunderea  rezol­                                                                tie  şoseaua  este  presărată
       vării  lor ?                                                                                                                  cu  cîteva  „porti“  pe  care
          —  La  fiecare  sfîrşit  de  săptămînă,  noi,  deputaţii,                                                                  şi  acum  mai  stă  scris  de
       şisenatorii,  venim  în  judeţ, ’ ne  Intîinim  cu  conduce­                                                                  anul  trecut:  „La  revedere,
       rile  administraţiei  locale,  eu  reprezentanţi  ai  partide­                                                                în  1990".  Din  fericire,  „Cos­
       lor,  cu  cetăţeni  şi  astfel  luăm'cunoştinţă  de  proble­                                                                  teşti  ’90”,  căci  la  această
                                                                                                                                     manifestare  se  face  trimi­
       mele  stringente  ale  judeţului,  ale  oamenilor,  pe  care
       le  transmitem  factorilor  de  decizie  de  la  centru  şi                                                                   terea,  n-a  mai  avut Toc  In
       pentru  soluţionarea  cărora  insistăm  fiecare  la  nive­                                                                    primăvară.  Nici  nu   mai
       lul  nostru de  putere  şi  influenţă/   .                                                                                    era necesar !  Invitarea  „or­
                                                                                                                                     ganizată”  a  tinerilor,  mai
          — ^Cum  apreciaţi  actuala   stare  de  spirit   din
                                                                                                                                     ales  a  celor  din şcoli,  pen­
       ţară?                                                                                                                         tru  ca  numărul  lor  să  se
          —  Este  o  prăbuşire  periculoasă  pe  toate  planurile
       — economic,  social,  moral,  pe  fondul  unor  racile  mai                                                                   ridice  cu  acest  prilej   la
       vechi,  dar  care'  acum  ies  rapid  şi  dur  la  suprafaţă.                                                                 cîteva   zeci  de  mii,   în­
                                                                                                                                     semna  o  voalată
                                                                                                                                                      Înregi­
       Este  o  justificată  aversiune  faţă  de  indicaţii,  numai                                                                  mentare  ideologică.  Reacţia
       că  ea  se manifestă  fără  temei  în  activitatea  producti­                                                                 tinerilor  n-a ■ întirziat.  Era
       vă,  cu  incalculabile  pagube  materiale  şi - financiare,
       inclusiv  pe  plănui  vieţii  sociale  şi  demnităţii  umane.                                                                 tot  mai  greu  să  se. strîngă
                                                                                                                                     numărul  de  suflete  propus.
       Consider  că  este  necesar  ca  Guvernul  să  adopte  ase­                                                                   Au  «uji  apărut  şi  alte reac-
       menea  măsuri  care  să  aşeze  pe  baze  principiale,  de­
       mocratice,  relaţiile  dintre  sindicate  şi  consiliile   de
       administraţie,  cu  întărirea  autorităţii  acestora  din
       urmă.  Pentru  că,  se observă  clar,  sindicatele  nu  sînt
       pregătite  să  lupte  cu  consiliile  de  administraţie  aşa                                                                    La  revedere,
       cum  se  întîmplă  în  toate,  ţările  democrate,  civilizate,
       ci  ele  s-au  erijat  în  conducătoare  ale  treburilor  între­
       prinderilor,  fac  greve,  schimbă  directori,  încalcă  con­                                                                         unui...
       tractele  de  muncă.  Nu  ăsta-i  rostul  lor.  Asigurarea
       ordinii  şi  a  drepturilor  legitime  ale  sindicatelor  şi
       consiliilor  de  administraţie  va  fi  posibilă  numai  prin                                                                    „transplant"!
       elaborarea  statutului  juridic  al  directorului,  prin  le-
                                 Intcrviu  realizat  de
                                DUMITRU  GHEONEA
                                                                                    «Poarta amintirilor".                            ţii  secundare  —■  acest  loc
                                                                                               Foto  GHEORGHE  COŞOVEANU
                       (Continuare  în  pag.  a  2-a)                                                                                extraordinar  al  istoriei  na­
                                                         OGGGGGOGOGGGGGGGGOGGGGGGGGGGGGGGGGOGGGGOOGOGQGGGQQOGQGGOGOOOGi              ţionale  ajunsese  un  teren
                                                                                                                                     de  alergătură  nebună  după
                                                                                                                                     atît  de  rar  văzutele  în  ma­
        La  Toplita,  niciodată  toamna  nu a  fost                               Sacrificăm  acum  totul ?                          gazinele  alimentare  a  pre­
                                                                                                                                     paratelor  din  carne  şi  după
                                                                                                                                     o  sticlă  de  bere.
                             mai  frumoasă ...                                      O  atentă'analiză  asupra   multe  unităţi  agricole   se   circumstanţă  ale  celor   de
                                                                                                                                      In  faţa  zîmbetelor
                                                                                                                                                          a-
                                                                                  stării  zootehniei  judeţului   găsesc  în  situaţia  că   nu   flaţi  îfT- primul  rînd   de
                                                         de  lucrări  din  agricultură.  este  de  natură  să  trezească   au  nutreţuri  pentru  efecti­  bănci  construite  în  amfi­
           •  Stabilitatea  —  caracteristică  esenţială  •  Gos­  Intervine   în   discuţia   multă  îngrijorare,   punîn-   vele  de  animale   rămase   teatrul  natural,  pe   care
       podarii de frunte ai comunei  •  Poliţia  şomează.  •  Cînd   noastră   doamna   Olivia   du-se  sub  semnul  întrebă­  peste  iarnă.  Ca  urmare,  se   erau  aşezate  cu  grijă  pă­
       oamenii  au  de  lucru  în  cîmp-— n-au  timp  dc  doctor.   Enache,  notarul  primăriei:  rii  asigurarea  în  viitor   a   solicita  cu  insistenţă  pre­  turi  ca  să  nu  răcească  to­
        •   Revigorarea  activităţii  culturale  —  o  necesitate.  •   — La  noi  pămîntul  este   laptelui,  cărnii  şi  celorlalte   luarea  şi  sacrificarea   de   varăşii,  pe  scena  betonată
       Citcva doleanţe ale oamenilor.                   . puţin   ş i. sărac,   trebuie   produse  animaliere.  In  a-   urgenţă  a  circa  4 000  bo­  se  desfăşura  un  spectacol
                                                         muncit  mult,  cu  îndîrjire   ceşt  context,  este  de  rele­  vine.   Dacă   prin  aceasta   de  tip  coreean  (de  nord),
                                                                                  vat  —  după  ciim   afirma   s-ar  face  „curăţenie",  sco-   cu  mişcări  care  voiau   să
       Toamna a poleit cu aramă   ză  în  minerit  sau  în  side­  chiar,  pentru  a  obţine  ceva   dl.  ing.  Ioan  Dărăbanţ,  di­  ţîndu-se   din  efectiv  ani­
      pădurile  din:  Poiana  Rus-   rurgie,  dar  nu  şi-au  pără­  de  pe  el.- - In  schimb,  creş­  rectorul  Direcţiei  Agricole   malele   necorespunzătoare   exprime  ceva,  dar  pe  care
      căi  şi  copacii  stau  drepţi   sit  locurile  natale,   imde   terea  animalelor  are  con­  Judeţene  —,  că  aportul  ce­  sub   aspectul   producţiei,   .nu  le-am  înţeles  niciodată.
                                                                                                                                     Era  spectacolul  tematic  pe­
      şi  neclintiţi  în  aşteptarea   au gospodării frumoase,  bo­  diţii  foarte  bune.-  Aşa .se.   lor  peste  20.000  bovine  şi   măsura  respectivă  ar  fi   nibil  şi  anost  pentru  care
      iernii,  hotărîţi  parcă   s-o   gate,  bine  rostuite  — -  ne   explică  de  ce  în  Topiiţâ,   50 000  ovine  trecute  de  la   binevenită.  Sa  nu  ne  tre­  se  cheltuiau  atîtea  forţe  şi
      înfrunte  cu  vitejie.   Cine­  spunea. tînărul  inginer  Ni-   deşi  face  parte  din  comu­  cooperativele   agricole  în   zim  însă  că,  apoi,  urmează   bani,  a  cărui  pregătire  în­
      va  zicea  că  este  o  legă­  . colae  N'andra,  primarul  lo­  nele  mici  ale  judeţului  —  proprietatea  producătorilor   la  sacrificare  alte  mii   de   cepea  cu  cel  puţin  o  lună
      tură  directă  între  frumu­  calităţii.   Unii  tineri  s-au   ' are  doar  1 200  locuitori  —  particulari  nu  se  regăseşte   bovine  care  cad  pe   linia   înainte.   Se  făceau   dru­
      seţea   şi   jnaiestuozitatea   mutat  în ' Hunedoara,  dar                 în  producţia  de  piaţă,  ceea   grajdului  din  cauza  proas­  muri  la  Bucureşti,, la  stu­
      peisajului  şi  felul  de  a  fi   vin  sîmbăta   şi  duminica   TRA1AN  BGNDOR                                                diourile   cinematografice,
      al  oamenilor  de  pe  aceste   să-şi  ajute  părinţii  la  coa­            ce  denotă  o  slăbire  a  grijii   tei  îngrijiri  şi  hrăniri  (!).   uneori  chiar  la  Constanţa,
                                                                                  faţă  de  zootehnie.  Ba  mai
      locuri  şi  există   suficiente   să,  Ia  sapă,  •  la  sumedenia  (Continuare  în  pag;  a  2-a)  mult,  sînt  şi  cooperative  a-   Ar  fi  o  mare  pierdere,  re-   unde  se  realiza  la  un  mo­
      şi  solide  motive  să-i  dăm                                               gricole  unde  producţia  de   parabilă  numai  după   ani   ment  dat  un  film  pentru
                                                                                                           şi  ani  de  zile.
      crezare.  Locuitorii  acestor                                               lapte-marfâ  -  continuă   să                      procurarea   de  costumaţie
      meleaguri  mirifice  sînt  firi          na pe zi                           fie  simbolică  (sub  250  1  de   rnterpretîndu-se  în  fel  şi   şi  recuzită,  ca,  pe  parcur­
      drepte  şi  hotărîte,  şi  îşi  iu­                                         la  o vacă  în  trei  trimestre?   chip  Decretul—Lege   42/   sul  cîtorva  minute,  în  faţa
                                                                                                           1990,  de  dragul,  de  a  „de­
      besc  din  străfundul  inimii                                               —:  n.n,),  cum  este  cazul  ce­                  unor...  feţe   alese  să   se
      plaiurile  natale.  Un  argu­                                               lor  'din  Bîrceâ  Mică,  Glo-   mola”  zootehnia  judeţului,   creeze un  personaj,  un  mo­
                                    •  Soţul , şi  soţia  se  duc  la  un magazin  de  modă.               s-au  adus  sări oase   preju-  ment  istoric  „ca-n  filme",
      ment  în  acest  sens   este   >  —  Ce  rochie  îţi  place  mai  mult,  dragule ? — întrea­  potiya, .Ilia,  Sîntămăria  de
      comuna  Topliţa.                                                            Piatră  şi  altele.           NICOI.AE  TlRCOB              MINEL  BODEA
                                 bă  soţia.
        —  Mulţi  oameni  din  To­  —  Asta  de  pe  tine,  dragă !  —  răspunse  soţul.  Deosebit  de.  grav   este                 (Continuare  în  pag.  a  2-a)
      pliţa,  Hăşdău,  Dăbîca   şi                                                faptul  că,  dijrjnhndu-se  se-'
      din  celelalte   sate  lucrea­                                              rios  baza  furajeră,  acum  (Continuare  în  pag.  a  2-a)
   1   2   3   4