Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_229

L I B E R T A T E , " D E M O C R A Ţ I E . A D E V A R !
. "II - Ci " < i '.'--t:.; ""Ci. mi ■' - I - . IIIIIH' - ■ - I m nu—.1 ni.... I. ■i,:iiii. II. Iii m|n. n îmi... ■iuii..,j 'n » .. . / . '' k' "" . '
cuvIntul liber

Anul H, nr. 229 MIERCURI, 24 OCTOMBRIE 1990 4 pagini - 2 lei

eeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeoeeoeeoeeâeeeoeeoeeeeeooeeooe
Cursul reformelor
Concursul nostru de fotografii IN ZIARUL
trebuie accelerat! DE ASTĂZI

• Sechele
Interviu cu domnul
DUMITRU ARMAŞESCU, • S P O R T :
deputat în Parlamentul României — campionatul
judeţean
— A ţi participat, de curînd, împreună cu alţi par­ — rezultate ......
lamentari hunedoreni, la un dialog cit reprezentanţi
ai Prefecturii judeţene. Cum vedeţi, cum intenţio­ —'clasamente
naţi să permanentizaţi o legătură mai strinsă cu elec­
toratul care v-a dat votul de încredere, pentru a-i • Informaţii • Note
cunoaşte problemele şi a-l ajuta in soluţionarea lor?
Şi deputaţii şi senatorii am făcut acest lucru şi • Opinii
pînă acum. Sigur, un contact mai susţinut cu cetă­ • Din toată lumea
ţenii este foarte necesar, obligatoriu pentru noi şi be­
nefic pentru ei. Acesta ar putea fi susţinut prin În­
fiinţarea unor. camere ale deputaţilor, aşa cum au se­
natorii, în judeţe, pe lîngă prefecturi şi primării. Spe­
răm să se poată realiza aşa ceva cît mai curînd.
• — jtn ce mod ajung doleanţele hunedorenilor la De la Costeşti spre Orăş-
factorii îndrituiţi cu autoritatea şi răspunderea rezol­ tie şoseaua este presărată
vării lor ? cu cîteva „porti“ pe care
— La fiecare sfîrşit de săptămînă, noi, deputaţii, şi acum mai stă scris de
şisenatorii, venim în judeţ, ’ ne Intîinim cu conduce­ anul trecut: „La revedere,
rile administraţiei locale, eu reprezentanţi ai partide­ în 1990". Din fericire, „Cos­
lor, cu cetăţeni şi astfel luăm'cunoştinţă de proble­ teşti ’90”, căci la această
manifestare se face trimi­
mele stringente ale judeţului, ale oamenilor, pe care
le transmitem factorilor de decizie de la centru şi terea, n-a mai avut Toc In
pentru soluţionarea cărora insistăm fiecare la nive­ primăvară. Nici nu mai
lul nostru de putere şi influenţă/ . era necesar ! Invitarea „or­
ganizată” a tinerilor, mai
— ^Cum apreciaţi actuala stare de spirit din
ales a celor din şcoli, pen­
ţară? tru ca numărul lor să se
— Este o prăbuşire periculoasă pe toate planurile
— economic, social, moral, pe fondul unor racile mai ridice cu acest prilej la
vechi, dar care' acum ies rapid şi dur la suprafaţă. cîteva zeci de mii, în­
semna o voalată
Înregi­
Este o justificată aversiune faţă de indicaţii, numai mentare ideologică. Reacţia
că ea se manifestă fără temei în activitatea producti­ tinerilor n-a ■ întirziat. Era
vă, cu incalculabile pagube materiale şi - financiare,
inclusiv pe plănui vieţii sociale şi demnităţii umane. tot mai greu să se. strîngă
numărul de suflete propus.
Consider că este necesar ca Guvernul să adopte ase­ Au «uji apărut şi alte reac-
menea măsuri care să aşeze pe baze principiale, de­
mocratice, relaţiile dintre sindicate şi consiliile de
administraţie, cu întărirea autorităţii acestora din
urmă. Pentru că, se observă clar, sindicatele nu sînt
pregătite să lupte cu consiliile de administraţie aşa La revedere,
cum se întîmplă în toate, ţările democrate, civilizate,
ci ele s-au erijat în conducătoare ale treburilor între­
prinderilor, fac greve, schimbă directori, încalcă con­ unui...
tractele de muncă. Nu ăsta-i rostul lor. Asigurarea
ordinii şi a drepturilor legitime ale sindicatelor şi
consiliilor de administraţie va fi posibilă numai prin „transplant"!
elaborarea statutului juridic al directorului, prin le-
Intcrviu realizat de
DUMITRU GHEONEA
«Poarta amintirilor". ţii secundare —■ acest loc
Foto GHEORGHE COŞOVEANU
(Continuare în pag. a 2-a) extraordinar al istoriei na­
OGGGGGOGOGGGGGGGGOGGGGGGGGGGGGGGGGOGGGGOOGOGQGGGQQOGQGGOGOOOGi ţionale ajunsese un teren
de alergătură nebună după
atît de rar văzutele în ma­
La Toplita, niciodată toamna nu a fost Sacrificăm acum totul ? gazinele alimentare a pre­
paratelor din carne şi după
o sticlă de bere.
mai frumoasă ... O atentă'analiză asupra multe unităţi agricole se circumstanţă ale celor de
In faţa zîmbetelor
a-
stării zootehniei judeţului găsesc în situaţia că nu flaţi îfT- primul rînd de
de lucrări din agricultură. este de natură să trezească au nutreţuri pentru efecti­ bănci construite în amfi­
• Stabilitatea — caracteristică esenţială • Gos­ Intervine în discuţia multă îngrijorare, punîn- vele de animale rămase teatrul natural, pe care
podarii de frunte ai comunei • Poliţia şomează. • Cînd noastră doamna Olivia du-se sub semnul întrebă­ peste iarnă. Ca urmare, se erau aşezate cu grijă pă­
oamenii au de lucru în cîmp-— n-au timp dc doctor. Enache, notarul primăriei: rii asigurarea în viitor a solicita cu insistenţă pre­ turi ca să nu răcească to­
• Revigorarea activităţii culturale — o necesitate. • — La noi pămîntul este laptelui, cărnii şi celorlalte luarea şi sacrificarea de varăşii, pe scena betonată
Citcva doleanţe ale oamenilor. . puţin ş i. sărac, trebuie produse animaliere. In a- urgenţă a circa 4 000 bo­ se desfăşura un spectacol
muncit mult, cu îndîrjire ceşt context, este de rele­ vine. Dacă prin aceasta de tip coreean (de nord),
vat — după ciim afirma s-ar face „curăţenie", sco- cu mişcări care voiau să
Toamna a poleit cu aramă ză în minerit sau în side­ chiar, pentru a obţine ceva dl. ing. Ioan Dărăbanţ, di­ ţîndu-se din efectiv ani­
pădurile din: Poiana Rus- rurgie, dar nu şi-au pără­ de pe el.- - In schimb, creş­ rectorul Direcţiei Agricole malele necorespunzătoare exprime ceva, dar pe care
căi şi copacii stau drepţi sit locurile natale, imde terea animalelor are con­ Judeţene —, că aportul ce­ sub aspectul producţiei, .nu le-am înţeles niciodată.
Era spectacolul tematic pe­
şi neclintiţi în aşteptarea au gospodării frumoase, bo­ diţii foarte bune.- Aşa .se. lor peste 20.000 bovine şi măsura respectivă ar fi nibil şi anost pentru care
iernii, hotărîţi parcă s-o gate, bine rostuite — - ne explică de ce în Topiiţâ, 50 000 ovine trecute de la binevenită. Sa nu ne tre­ se cheltuiau atîtea forţe şi
înfrunte cu vitejie. Cine­ spunea. tînărul inginer Ni- deşi face parte din comu­ cooperativele agricole în zim însă că, apoi, urmează bani, a cărui pregătire în­
va zicea că este o legă­ . colae N'andra, primarul lo­ nele mici ale judeţului — proprietatea producătorilor la sacrificare alte mii de cepea cu cel puţin o lună
tură directă între frumu­ calităţii. Unii tineri s-au ' are doar 1 200 locuitori — particulari nu se regăseşte bovine care cad pe linia înainte. Se făceau dru­
seţea şi jnaiestuozitatea mutat în ' Hunedoara, dar în producţia de piaţă, ceea grajdului din cauza proas­ muri la Bucureşti,, la stu­
peisajului şi felul de a fi vin sîmbăta şi duminica TRA1AN BGNDOR diourile cinematografice,
al oamenilor de pe aceste să-şi ajute părinţii la coa­ ce denotă o slăbire a grijii tei îngrijiri şi hrăniri (!). uneori chiar la Constanţa,
faţă de zootehnie. Ba mai
locuri şi există suficiente să, Ia sapă, • la sumedenia (Continuare în pag; a 2-a) mult, sînt şi cooperative a- Ar fi o mare pierdere, re- unde se realiza la un mo­
şi solide motive să-i dăm gricole unde producţia de parabilă numai după ani ment dat un film pentru
şi ani de zile.
crezare. Locuitorii acestor lapte-marfâ - continuă să procurarea de costumaţie
meleaguri mirifice sînt firi na pe zi fie simbolică (sub 250 1 de rnterpretîndu-se în fel şi şi recuzită, ca, pe parcur­
drepte şi hotărîte, şi îşi iu­ la o vacă în trei trimestre? chip Decretul—Lege 42/ sul cîtorva minute, în faţa
1990, de dragul, de a „de­
besc din străfundul inimii —: n.n,), cum este cazul ce­ unor... feţe alese să se
plaiurile natale. Un argu­ lor 'din Bîrceâ Mică, Glo- mola” zootehnia judeţului, creeze un personaj, un mo­
• Soţul , şi soţia se duc la un magazin de modă. s-au adus sări oase preju- ment istoric „ca-n filme",
ment în acest sens este > — Ce rochie îţi place mai mult, dragule ? — întrea­ potiya, .Ilia, Sîntămăria de
comuna Topliţa. Piatră şi altele. NICOI.AE TlRCOB MINEL BODEA
bă soţia.
— Mulţi oameni din To­ — Asta de pe tine, dragă ! — răspunse soţul. Deosebit de. grav este (Continuare în pag. a 2-a)
pliţa, Hăşdău, Dăbîca şi faptul că, dijrjnhndu-se se-'
din celelalte sate lucrea­ rios baza furajeră, acum (Continuare în pag. a 2-a)