Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_229

CUVÎNTUL LIBER

SECHELE a demascat măcar o dată, dacă facem, în sprijinul
Cerem iertare cititorului
de| puţin un ear aseîta-
nător. -Pentru că incorecti­
acestei afirmaţii, trimitere
tudinea, afacerismul s-au la tatîmplări de acum 12
Primăria Municipiului tionară. „Bine, au decis instalat la aceste niveluri, — 13 ani. Presa acelor vre­ accelerat I
Hunedoara pare să £i de­ împuterniciţii primăriei. Să ziarul nostru depunînd măr­ muri nu pptea interveni cu
clanşat un război perma­ chemăm reprezentantul în­ turii publice în acest scop. incisivitatea de care erau (Urmare din pag 1)
nent incompetenţei şi ne­ treprinderii şi pe cel al Fenomene cum sînt cele capabili cei ce o slujeau în
cinstei din activitatea co­ poliţiei pentru inventar ge­ arătate mai sus, altele la eradicarea tarelor vieţii so­ l
mercială. Şi rtu fără oare- ; neral". Să vedeţi ce-a mai care ne-am mai referit în ciale. Se ştie şi de ce. giferarea legilor grevei, şomajului, sindicatelor, prin
care rezultate în îmbună­ ieşit la iveală pe unde nici ziarul nostru, nu sînt în Totuşi, ,* echipă de ziarişti Măsuri concrete dă îmbunătăţire a condiţiilor de
tăţirea climatului social. cu gîndul nu gîndeai! 16 nici un caz izolate de' re­ de la presa locală şi-a luat muncă şi de viaţă ale muncitorilor.
N-au dispărut însă în In- , tricouri import. China, 10(1 zistenţa făţişă a impr struc­ răspunderea de a face un — Să zăbovim puţin în acest perimetru. Nu cre­
tregime fenomenele nega­ de pahare cu 1,75 lei buca­ turi ^organizatorice ale co­ control inopinat în depo­ deţi că se tergiversează prea mult ■ unele legi extrem 9,
tive : dosirea .mărfii In ta, 50 scrumiere cu 2,80 lei. merţului sau direct a unor zitele I.C.R.T.L Se valo­ de importante, că între Guvern şi Parlament conlu­ 10,
scopul speculării ei sau ă l bucata, 15 servicii de tort, persoane din fruntea lor, rificau pe acea vreme, prift crarea nu este întotdeauna cea mai bunât că udele 10,
servirii preferenţiale; proas­ alte mărfuri. Un întreg la înnoirile pe care guver­ dare de mită, covoare cu legi nu sînt respectate şi că ‘ ng se adoptă ■ ţnăwri 10,
ta gospodărire, - înşelarea bazar. • . , .■; :5 '-v-:. nul se. străduieşte din răs- ţesătură .. mecanică şi alte corespunzătoare împotriva cilo r oare le încâlcii ? 10,
cumpărătorului Dovadă? Au mai fost' controlate, • puteri să le promoveze ta Iteăriterl La fe l ea acum.
La un recent .cpntxol, în cu alte prilejuri» unitatea acest sector. Şe simte ne­ Brigada de ziarişti a găsit, fondul ___i i - - „ , 11,
care primăria şi-a asociat alimentarii cu autoservire voia unei argumentaţii su­ între alteia, dosit şi un fost prea’ntedf aşteptate -do 'Ptatemeol, de po­
măi multe organisme a că­ 83, magazinul „Expo — plimentare, credem, în covor ean» de 20 mp, după por. Abia acum au ajuns pe mesele noastre de lucru,
ror activitate este desti- . care i-ar fi cocs ochii ori­ în schimb, s-au dat alte legi, mai puţin importante Ia 12,
nată asanării vieţii noastre cărui eunmărător, cît de această oră şi care nu au efect imediat. Şi aceasta, 13,
sociale, a ieşit la iveală *■ ' ' * stata i i fi 'teta eh I «-* după opinia mea, ori puţift «Uit două motive majore; 14,
încă destulă murdărie de Mărunţişuri, structuri şi abdicări (B) servit tagSteKga că e „ufi primul ar fi o oarecare ruptură,, o oarecare nesipero- 14,
caracter şi de comportament covor #c3asat refuzat fit nizare între cabinetele 1 şi 2, dană pot spun* ta*» ele
la unii şefi de unităţi co­ "■OlfMI,l I' mu unţŞiiwŞy-ţB Vatea Jiului*. Era — după Guvernului, respectiv între miniştri şi unii dintre eei 14,
merciale din Hunedoara, tata* s«f W* covor dto subordine, proveniţi din structurile vechi, ale
La unitatea nr. 83 „Adam", mobila" al cooperativei « m m m p ^ t a «oee«x»*- dictaturii, care temporizează cursul ireversibil de alt­
a I.C.S. Mărfuri Industriale .Metalul* ţ i altele, rMm ftebfeta j|itf ţăM * aâtor vom ffrodus „deeta- fel ai democraţiei, al trecerii la economia de piaţă;
Iluneddara, şef de imitate lată deci e i se înmulţesc trecute.ua tatâ8§1telta*ta saţ*|. pentru secretara ,'«■ iar al doilea — poziţia, nu fiitotdeauna obiectivă, con­ 16,:
- Sleia Slavu (înlocuitor dovezile că o parte dintre j f r ţ l . . ... probitate redate din ană* structivă, a reprezentanţilor unor partide, îndeosebi 17,
în exerciţiu te d » cbn- gestionarii-djn cadru! ea- ;■ Vata' « t a t a P.N.Ţ.—c.d. şi P.N.L., aşa eum s-a de 17,
trolullii- — Doina: Baciul' merţului de stat nu vpr structurilor _ _ . . exemplu, în cazul dezbaterii legii societăţilor comer­ 18, :
erau puse deoparte, dum­ să scape nici „ultimul >**cbi ftte c o t a p p » .il ciale. Apoi, să nu uităm activitatea Guvernului, a 18,4
nealor ştiu peptru cine, 41 < tren* spre a se peiecpsi Parlamentului este deosebit de vastă, de complexă, 1»J
perechi mănuşi din piele, 9 ca venituri nemonrite pe sîat multe lucruri de făcut,' majoritatea importante
tricouri din bumbac, 36 că- seăma unui fond de mar­ şi urgente, pe care oamenii le-vor foarte repede 19,
- muşi de corp, 36 perechi fă atît de sărac şi care. In m m adoptate, aplicate. Nu-i chiar atît de simplu. 20, (
indispensabili, 8 bluze pen­ loc să ajungă măcar In — Şi totuşi, ritmurile reformei trebuie accelerate... 21,(
tru bărbaţi, 15 perechi de strictul necesar le fiecare — Bineînţeles. Pledează pentru aceasta ş| recen­
ciorapi, 7. costume trening. dintre noi, este ascuns ve­ tele programe şi informări prezentate în Parlament 21.1
175 bluze im put din Bul­ derii şi vîndut speculan­ de domnul prim-ministru Petre Roman şi de domnul 21,:
garia* al căror preţ înseria ţilor sau celor care au Anton Vătăşescu — ministru. S-au luat măsuri,. la
pe faetură era de 258 lei trfiiţ de ia 1 ianuarie în­ nivelul Guvernului — şi trebuie luate şi in teritoriu
bucata, se aflau expuse la — de sfăffmare a mecanismului centralizat, a v e c i­
vînzare cu preţul de 365 coace mal tnolţ pe trenuri, lor structuri, de înlocuire a unor conducători com­ 23,:
lei bucata. Mărfurile do­ în autocare } stei M staţi* promişi, tocmai In vederea promovării ferme, cura­
nile proprii,: peoduRn» fil­
site intraseră în magazine joase a noilor legi, a reformelor, punerii te valoare a
In lunile martie şi iunie. tre Turcia, Xugasitrâft $1 pcrtenţialului uman şi tehnic al ţării, a inteligentei
Apreciaţi şi dumneavoastră, Ungaria, fi» căutarea îm­ creatoare a specialiştilor noştri» prift toate aceste» de-
stimaţi cititori, dacă ase­ bogăţirii cu or ice preţ. terminînd trecerea tuturor unităţilor la autofinanţare,
menea mărfuri stat din Este explicabil de ce se stabilizarea economică şi socială a ţării. f t ]
categoria ceior cu vînzare opun conducerile întreprin­ — In acest context, credeţi că presa poate avea un
lentă. derilor comerciale cu toa­ «mă oarecare rol ?:
La unitatea 51 „Azur", tă indirjirea de ear* sînt Ctt o *t»i r»b<ia — Nu unul oarecare, ci unui extrem de impor­
responsabila unităţii, Viori-. capabile la privatizare. eteri» do \ _ . judeţului ta te tant Şi pornesc de la redai covîrşito.- ai Tetemiunii
, ca Brustur, a fost rugată să Căci, vorba ' prinţului toi- d* funcţia mtacet noastre în victoria Revoluţiei din decembrie 1S8& Presa 9,(
scoată la vedere şi vîn­ nistru al guvernului, tre­ rosul faţă 4* pr scrisă şi audiovizualul — libere şi deplin independen­ 10J
zare tot ce are „pus dşţş* buie să fie nebun acel Domnul pretate te — pot influenţa te foarte ţnare măsură rifitetafio io,:
parte*. A scos -cîte f e # comerciant particular - care Bogdan însă n-a intervenit mul*. Dar pfaiă la urmă se reformelor, consolidarea democraţiei, asanarea mora­ 10,2
bucăţi ori garnituri din fură sau doseşte propria cu acelaşi interes în căzui va desface el 1 Cu ruperea lă a stării actuale din ţară, instaurarea climatului de
mai multe mărfuri.^ „Asta-i marfă. Este explicabil de altor întreprinzători parti­ „frîneîor*, dacă altfel nu înţelegere, încredere şl conlucrare .atît de necesar. Eter, 11,1
tot ?" — au întrebat cei ce ce nici măcar un director culari. Sechelele unor in­ se va putea. aceasta — numai în măsura te cane mass-medîa re­
făceau controlul. „Asta-i !" de întreprindere cu amă­ terese mai vechi ies la flectă numai adevărul, informează opinia publică te
— a răspuns înţepat ges­ nuntul stat cu rid tea ta nu . iveală. x ION CfOCLEI
mod corect cinstit cu realitatea din jur şi de preta-
tîndenî, fără tendinţe politice, fără calomnie şi ata-
curi la persoană, făi-ă su^Jiciune şi denaturare a 12,(
La TopMţa, niciodatâtoamnâ sterilor de lucruri — bune sau rele — ce .se petrec 13,(
în ţară, în lume.
— Ce bine-ar fi, dacă-ar fi aşa... 13,1
nu a fost mai frumoasa... ‘
14,(
(Urmare din oag 1) lucrăm la Topliţa am acor­ e o e e t a t o t a s e M e e o e t a e fie e e ş ş & e e e t o e s e e e e s 14J
dat 745 consultaţi! la adulţi
nt foarte multe animale. şi 441 la. copii. în această 14J
Uexandru Stanciu, Anton vreme oamenii sînt ocupaţi 14J
Lucaei şi Gheorghe Văca­ cu strîngerea roadelor Sacrifieăm aeum totul? 15, ;
16, (
rii din saţul de reşedinţă, toamnei şi nu ne prea so­
Ana Vulcan şi Ioan Dirloni licită. (Urmare din pag. I) în cazul bovinelor, cam
din Dealu Mic, Nicolae Adriana Aogheluţă, di­ trei ani. Iată de ce viţeii 16,2
Budan, Aurel Bogdan, Lu- rectoarea căminului cultu­ iiciî ihVesflţiilor făcute pen­ de acunţ necesite cea mal I6J
creţia Preda, şi Aron Gă­ ral : Ne preocupă revigora­ tru îmbunătăţirea pajişti­ atentă îngrijire pentru 'ea, 17J
tea din Dăbîea, Salomia Ru- rea activităţii culturale. lor naturale, cum au test prin 1993, să fie culese 18,2
daci, Nicolae şi Ioan Rădos, Deocamdată, avem ‘ doar cazurile de la BerĂi, Pul roadele strădaniilftr, pen­
Aurei Ionescu, Dorica Bo- echipă de dansuri şi uft şi altele, subminîndu-se în tru că ştie oricine că de 18,i
bora şi Traian Şendroni cor femeiesc. Căminul din ţnod deliberat baza produ­ la un viţel hrănit doar cu
din Hăşdău şi mulţi ăl$i Topliţa Vâ intra in repa­ cerii furajâor -chiar şi- 21 lapte pe zi, şi acela
cresc un mare număr de raţie capitală. pentru animalele proprie­ tras, nu se pot aştepta per­ 19,(
animale şi predau impor­ Elena Angbeluţă, gestio­ tate particulară. formanţe deosebite. Por­
tante cantităţi de carne ' şi nara alimentarei din satul nind d e fa adevărul Incon­
lapte la stat. de reşedinţă a l comunei: In legătură cu măsurile testabil că animalele re­ 19,4
Oamenii comunei sînt Ne nemulţumeşte aprovi­ pentru redresarea zooteh­ prezintă o măre bogăţie a 20,(
primitori şi foarte sinceri zionarea cu mărfuri a uni­ niei (termenul nu ne place, ţării, orice efort pentru 21,(
m ceea ce spun. Iată cî- tăţilor comerciale. Uitaţi-vă, dar exprimă o necesitate valorificarea bunei tradiţii
teva • opinii: rafturile sînt goale. acută — n.n.), dl. dr. Cor­ 21,1
Ioan Tema, dirigintele Iată şi cîteva probleme nel Dăncescu, directorul şi imensului potenţial zoo­
oficiului poştal: Toamna ce le ridică oamenii, în — Ştiu că « o prostie» dar c la modă— Direcţiei Judeţene Sanitar- tehnic al judeţului apare
aceasta este foarte fru­ această toamnă extrem 'de Desen dc ALEXANDRU RUGESCU Veterinare, considera că, cît se poate de firesc şi
moasă. Este aşa, nu numai frumoasă, cum n-a fost de în noile condiţii create de profitabil,- meritkid să fie
datorită vremii limpezi -ţi mulţi Vreme ia Topliţa: restructurarea agriculturii, făcut cu prisosinţă.
călduroase, ei Şi fiindcă • Autobuzele ce vin de este musai să fie demon­ Ir actuala atmosferă 22,4
este primâ toamnă' liberă, la Hunedoara .să plece din /# i strat profesionalismul ca­ tensionată de la sate este
după atîţia ani de întu- autogară conform progra­ La revedere, wmL. „transplant drelor de specialişti şi teh­ nevoie de luciditate şi gln- 234
,ieric comunist. mului, nu cu întârzieri nicienilor din reţeaua zoo­ dire chibzuită, de impli­ 23,4
I’ompiBu, Mustaţă, şeful mari, cum te întîmplă fii (Urmare din pag. 1) urmărească In voie spec­ tehniei, competenţa şl se­ care activă a primăriilor
postului de poliţiei Oame­ aproape fiecare zi. e Să se tacolele folclorice pe case riozitatea lor în practicarea în soluţionarea probleme­ 04
nii noştri sînt foarte cum­ urgenteze aprovizionarea cu. să se omagieze în ultimă le trăiau cu adevărat, se meseriei Dacă şi acum lor controversate ale zoo­ 0,2
secade, doritori de 0 Viaţă lemne a instituţiilor de instanţă clanul ceauşist şl bucurau pentru Iscusinţa mai mor animale, în spe­ tehniei judeţului, pornind
liniştită. Ca urmare, de Interes comunal. • Intro­ epoca sa galbenă de feri­ celor din scenă caro fii cia! viţel, din cauza mi- de le premisa că nu im­
la revoluţie încoace, am ducerea reţeleţ telefonice cire. Lumea prezentă $e viaţa de toate zilei* le e- ţeriei gi foametei, aceasta portul, ci producţia proprie
înregistrat doar cîteva a- în satele BaşdSu şi Dăbîea. uita ca la urs» tovarăşii r * « prieteni, rude. - demonstrează lipsă de te* de carne, lapte ri alte pro­
bateri de la lege — mă­ • Cele mai citite ziare aplaudau discret, se adresau Aşadar, te revedere, Cb»- teres şl siqjerftciaKtate în duse constituie factorul ce
runte de altfel. De aceea sînt „Adevărul* — 106 a- felicitările de rigoare, după t«fţ€t La reveder* Inregl* muncă. Refacerea unui ne poate asigura prospe­
noi, oamenii de ordine, cam bonamente şi „CuvîntUl li­ care mai rămfneau puţin nieiltare a tineretului! La efectiv productiv — aprecia ritatea la care visăm şl ia
şomăm, ber* — 121 abonamente. la... Păune seu sau Ia... revfdere «MM perioade de interlocutorul — ‘ durează, care avem tot dreptub
Ur. Geto Bălăşcsc, medic Deseori însă aceste coti­ Avramescu şl ce retrăgeau trpitsplant, cu care nu am
Ja dispensarul uman: Pînă diene nu ajttog în ziua la un cort Spre bucuria .mai dwt'.-' t a 1 *»*■'
acum, cei trei medici ce apariţiei. . ____ celor mulţi care puteau să niciodată! « • e e e 6 e 9 9 9 9 e 6 m 0 t a 9 9 6 9 9 « e 0 9 9 9 « 9 M 0 9 « m