Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_23

p°9 2 CUVfNTUL LIBER NIL 23 •
— ..-................................... .... 1 - ■ ...... - ..: 'f- . -y ...........

ELOGIU NOULUI Aţi TELEVI
Trec «rele serii ca nişte RQ*
săgeţile lingă ţintă,
ninge frumos cu metafore, ~ LII
ne biciuic « verbul, ne-alintă, 10.00 Actual
10.10 Rubric
ninge frumos cu silabe, emisia
maghit
e iarna fără să fie, nâ
ornicul inimii bate-n 10,40 FUm
această oră tîrzie, „MeXis
a stu<
gare. l
Ornicul Inimii bate-n 13.00 Ora d
ceasul acesta înalt Emlsiu
ţie mu
cînd strămutăm speranţele noastre 14.00 Caleid<
dintr-un calendar în celălalt, Magazi
IONEL AMARIUŢEI Din, poezia Revoluţiei tlstic
tismen
17.00 Actual
17.10 Ferest:
-------- — S-l.,. ^ _ :--- -------- ;____■ T R I C O L O R U L O D A L I B E R T ATI.I 18.00 Bună
reţe l
Î N C H I N A R E Ai fost în luptă mereu în linia-ntii. Prieteni şi fraţi vă aduc o urare 19.35 Desene
20.00 Actual
Şi nici un glonţ nu tc-a putut răpune Acum cînd duşmanii de neam au căzut, 20^10 Teleen
— Se închină celui care Sub aripile tale. ţara Să fie doar pace pentru fiecare 21.10 Un tri
stă îşi apără fiinţa spre-a exista în lume Şi prietenia să nc fie scut. Fantezl
In disi
fntre Pămînt şi Soare rina C
peste Timp, Ai fluturat semeţ doar pînă cînd Eroilor care cu sînge stropit-au Gbeorg
peste Uitare... Te-a pîngărit o mină asasină A străzilor piatră, a caselor prag, dru Ai
A mamelor noastre copii ce mHrit-au
Ţeicu
Şi te-a rănit minciuna şi-a fost întemniţat Le-aducem onorul şi un liber steag. 21,45 Film
Eu ştiu că-ntr-o zi s-a 'nălţat un Poet Duhul tău care rîvnea lumina. „Profe:
să cinte poeme mai altfel ca ieri; Nu vrem să mai fie minciuni şi ruşine! Premie
cuvintele lui aduceau primăveri, Astăzi revoluţia spre soare Nu vrem să mai fie nici sînge pe zid, ducţte
din S.l
năşteau din lumină un nou alfabet... A-ntors al patriei destin Vrem doar libertate, căldură şi pîine buţle :
Venea copleşit de iubiri, de dureri Tu curcubeu al libertăţii Şi-n veci nemurire pentru cei ce-au murit. casier,
Robert
tăiate în marmura unui verset; Te-aprinzi senin pe-un cer şi mai senin. DANIELA POPA, Palane
muncitoare
purta în priviri nostalgii de profet, NICOLAE CREPCIA, Strode,
dlnale
creşteau împrejuru-i dumbrăvi de-nvicri... muncitor 23.35 Actual
Arind In pămintul apururea teafăr, „CANONUL"... FRUMOS AL HUNEDOAREI 23,55 Rock-t
dian* ,
apururea proaspăt al Limbii Române,
lăsat-a sămînţa de veşnic Luceafăr CUM NE-AI PUTUT MINŢI ? * Canon a cîntat fiindcă nu le-a impus R A l
în tot ce prin El a-nceput şi rămîne. Încă nimeni să cînte. Dar;să ştiţi că ne-au tuns, S E L E C T
Cum nc-ai putut minţi cîntînd Ne-au ras pe la texte cu creioane ca fraga, PROGRAME
Sub cerul doinit-ăl Planetei Albastre Cîntarea dragostei curate Prin poeme de Evu şi catrene de Blaga. diojurnal; i
El este cîntarea cîntărilor noastre! Şi cum ne-ai înşelat pe rînd Eu cînt micro V nu pe cei ce au case, A le i; 8,10
pentru fieci
NECULAI CHIRICA Că eşti un prieten bun şi-un frate ? Raportul de leafă de unu la şase, dialog cu du
Eu cînt pentru cei ce de muncă nu-s graşi, 10.00 Ştiri; 1
pentru tine
DESPRE EMINESCU NU POT Cum ai putut să nc-amăgeşti In combinat, în mină şi I.A.C.E.S.H. t&ţenl la <t
Muzică;
i
Cu vorbe dulci -şi iubitoare Eu cînt pentru dascăli ce-n viaţă dau ţel,
nr s i l î
SA SCRIU Şi mi-ţi păsa că săvârşeşti Deşi încă ţigle mai cad la Castel. lie
Păcatul fără de iertare? Eu cînt pentru Gabor şi-al lui club renegat, craţn.,' lin,
Ora1 armate
Despre Eminescu nu pot să scriu — De unde „Dinamo* pe toţi ni La luat. jurnal; 16,31
mă fulgeră “Verbul lăsat moştenire Cum ai putut aşa uşor Oraş plin de cîrciumi, dar fără statui, agricultorul:
ca Nessus mă trezesc în straiul de mire Să faci dezbin şi tulburare, Prin Cerna oxizii se plimbă hai-hui, 17,05 Merid
al cnvîntului care mă arde de viu. NU Je-ai gîndit la viitor Şi-n vreme ce-n erîşme se-nvîrt mii do lei; eului; 18,00
mocTaţie, li
La judecată şi pierzare ? Pe gratis „Canon* cîntă azi „Yesterday". RadCojumal
Despre Eatuiescu nu pot să scriu — T. DÂRZ Noi sîntem „Canonul" din veacul rebel, ne pentru
steaua care a răsărit nu va mai apune Cântăm cu violă, viori, violoncel. Invitatul !
Radlojurna
lumina ei nepărelnică pururi rămîne Ii» urbea în care şi ceru-i feros. uşoaaă; 23,
desvătuind ochi bulbucaţi şi rostiri în pustiu. d e s c ă t u ş a r e Partituri c<
Noi muzica disco o spunem pe dos. ştiri; 0^5-
GRAHAN ORDEAN, muzical noi
Despre Eminescu* să scriu nu pot — • Sînt inimi vibrind a iubire
nici cind. se-aşterne bruma peste vii Şi aripi ce-au ars, frînte-n zbor... profesor C I N
nici .cîncf te-aştept, iubito, ca să vii *"- Se naşte simfonia dreptăţH ! DEVA 1
U Pntna se aud doar dangăte Se clopot. EU CRED IN REVOLUŢIA ROMANA trla) ; I
Principiul
. IV JttAnSHOVtCI E sînge legat de vecie, (Modern
arme — se
13 iunie I M Din freamătul ce ne-a cuprins. Ne veşniceştc timpul peste vreme dern —
publicarea interzisă de cenzură Spre-albastrul sculptat de Corabia română Corolă de lumină ca să-i fim mul la
In visul luminii curglnd printre nori Acestei ţări, în care nu nc , temem (Flacăra);
Culoarea speranţei ne-ndreaptă tăria. Liberi şi demni, cuvîntul sA-l rostim. , Alt bărbat,
MÎHftl EMINESCU - Iar lumea respiră odată cu noi. Sş mai aud colinziie la porţi seriile I-IJ
studio In c
In prag de an, şi-urările de bine, vedete (7
Pe-o ramură de stele Departe di
POET At TINERETULUI (I) E-acest cînt eroic : Cînd din surîsul pHnli pentru toţi lănţuită --
Un suflet ce clădeşte cuyînt, crezămînt... Renaşte azi, o nouă naţiune. (Unirea); L
tea genera]
Putem aprecia, fără re­ in- ea sensurile tuturor, C-un vers de senin, Descătuşaţi, cu şuflete curate I-B .-/Colt
Aşa cum sînt izvoarele-n fîntînă
zerve, că Intre operete poe­ virstehr. Lupta noastră pe fluviul demnităţii, Trăi-vom demni, în sffnta libertate. C xerg
N
tice existente ia literatura Parcurgind versurile ge­ Adună sub aripa-i clipă libertăţii! Eu cred iii Revoluţia Română. (Luceafărul
noastră, poezia iui Emi- nialului poet sintem ne­ RADU OSTAFICIUC, ION TAGWfA, Moştenire <
seriile
nescu reprezintă creaţia de curmat însoţiţi de impre­ .Student, anul, II, Sbncria PETRA a :
bokă a Uricii româneşti, sia că nu a ignorat nimic I, S. Hunedoara citoresc);
titumol de ta talente la din ceea ce înalţă şi dez­ tor. Brigada Transport LM. Un gfentler
sălbatic
Georgiana Bâldea, elevă la
geOiu, cea m d desăvirşită voltă sufletul tineretului. Liceul pedagogic Deva ne.face Hunedoara, Petru Jurcă — URICANI:
poezie, un model. dO-a pu­ Din poezia lui nu lipsesc, o propunere care ne-a mişcat satul Boz (Brânişca), Emanuei (Retezat);
ruri pentru generaţiile ce-/ reprezentate în cel mat profund: „Oamenii au nevoie Negară, Sanda Popa — elevă dokan (S
Liceul
Angroinduatrial
Ilia,
urmează. înalt grad, nici natura, nici de spirit, de lumină; rezer­ cu cblpurl bune/ Şi-ncercafl doara, Ion Groza — elev Ia Emil Popa — muncitor la o r Aş t i e : (F
Şcoala Generală nr. 4 Deva,
boinic
„Cuvîntului
vaţi in paginile
iubirea, nici viaţa, nici vi­ că să visaţi,/ Viaţa florii ce E.M. Ghelari, Volchiţa D. —
Critica literară a desco­ liber" un loc pentru nelimi­ apune/ / Cu lacrimile voastre Diana Cîzu — I.R.E. Deva, muncitoare, Igor Berglcr — în inimă I
perit valenţe multiple cile sul, nici istoria, nici pam­ tatele disponibilităţi ale su­ multe,/ Udaţi-16 ta rădăcină/ Toader Iacob — Cozia, Clau- soldat T.R. U.M. 01719 Deva, o a g iu -b a :
aprobăm
fletului' uman*. O
seriile I-n
poeziei eminesciene, legă­ fletul profetic; ţinutul din toată Inima. Iată şi un Florile ce vor să cinte,/ Sim­ dlu Sima — elev Liceul In­ ştefan Horinceanu — Sime- tură); HJ
fonii pentru lumină*.
dustrial nr. 1 Deva, V. Văr-
tura vie ce o are poetul poeziei eminesciene e pre­ fragment din poezia ei „Prea Cornelia Nicolae — mane- ria, Gloria Amărăzeanu ■— din Tenne?
sărat cu bogăţia culorii, scumpă libertate*1: J ă e «ni zaru — pensionar Deva, Con­ Deva, Silvia Dncln — Geoa- cia) ; BR^
cu ţara şl cu poporul de zile aşteptăm/ 0n dar/ Ne vrant. Staţia î C.F.U. — C.S. stantin Dinu Belea — Deva, glu. Daniela Părvu, Simeria. vîntulul —
Hunedoara. Gînduri calde din
nostru, nesfirşita dragoste cu adincimea simţirii ' şi trebuia In întuneric/ Far/ care spicuim : „Acum cînd Agneta Ivaşcn — om al mun­ Creaţiile pe care le-am primit C A L A N ;
faţă de poezia populară, culmea strălucitoare a Era prea multă beznă şl no­ totul ml se pare/ Mergînd pe ţii la C.$. Hunedoara, Mitcea de la dumneavoastră sînt pli­ colo sus
universul lilozolic şi ro­ ideii; a biciuit lipsa de roi/ şi prea puţin era Ioc drum că mai visez/ Aud ecoul Horea Secan — elev Şcoala ne de căldură, de reală În­ (Casa de
cărcătură emoţională. Ne pare
patriotism a contemporani­ pentru noi./ Dar. azi In tpată . oamenilor care/ Vorbesc des­ Generala Sarmizegetusa, Mari- MERIA l T
mantic al creaţiei emi­ ţara s-a aprins/ Un far*. chis şi se privesc-/ / Nimic nică Ciobîcă — muncitor la râu însă câ spaţiul tipogra­ tulul —
nesciene, geniala intuiţie lor săi cu indignare pro­ Viorica DIctt — I.P.H. De­ nu este mal sublim/ Decît Ţesătoria de mătase Deva, fie, extrem de încărcat, nu (Mureşul);
ne permite să le publicăm.
a poetului, atitudinea sa tetică, a izbii fără cruţare va. Versuri de adîncă sim­ Iubirea de dreptate/ Pe dru­ Andrei Cluică, elev din Bo- prafului d
mina)*
ţire : „Scriu cu sîngele văr­
socială, contribuţia adusă in frazeologia goală, în sat/ De toţi fiii bravi ai tării,/ mul nou ce îl pornim/ Să şorod, Nicolae Moţ — Zdrapţi, MINEL BODEA
treacă în eternitate*.
la formarea limbii literare corupţie şi demagogie. Din De: la arcul de Carpaţi/ La Lucia Munteanu — Petro­ Eugenia Bejenarlu — munci­ L C
toate poeziile sale de a ii-'
etc. Despre Eminescu — albastrul val al mării/... Şi şani. Urările pe care le a- Numerele
vom scrie de acum,/ „Cartea
poet al tineretului, creator tudine socială desprindem neamului* cu fapte./ Am por­ dresaţi semenilor în „Plu- tragerea d
o neţărmurită dragoste faţă guşor" ne-au mers la suflet i P r e c i z a r e 1990 :
de şcoală prin exemplul de ţară, lupta dusă pentru nit pe noul drum/ Drumul „Să fiţi în anul care vine/ Extr. i:
In nr. 11 din 6 ianuarie a.c. a fost publicată la
operei, mai puţin s-a vor­ un viitor mai bun dl po­ către libertate* . Curaţi şl iubitori de bine/ Tribuna „Cuvîntului liber" poezia „Dacă*. Astfel, 18, 25, 81,
Virgillu Vera — Hunedoara.
Extr, a 1
Să fiţi cu toţii sănătoşi/ Să
bit şi mi se pare absolut Versurile dumneavoastră ne
porului şi patriei sale. Â fiţi mai buni şl mal frumoşi*! la rubrica „Poşta paginii" se spune : „Deschidem 68, 46, 54,
necesar de a fi abordat năzuit să-l înalţe prin ac­ rămîn In atenţie. Versuri inte­ Fetru Cîrnaru — Deva. Re­ această rubrică răspunzlnd studentei Gamelia Qnea, Fond c
Anca Oegar.
şi din acest punct de ve­ tivitate şi contemplaţie. resante. dăm din scrisoarea dumnea­ 599 846 -^i.
„Sînt sigur eâ şi
voastră i
dere, din mai multe mo­ După cum remarcă Sorin Muntean (Deva) — stu­ dumneavoastră aţi gindit tot care în încheierea emoţionantei sale scrisori roagă V K*E
tive. Practic, Eminescu şi-a Gearge Călinescu, „Emines­ dent la Facultatea de Electro­ ca mine, tot timpul aţi gîn­ redacţia, „sperînd că voi fi în asentimentul citito­ Pentru a
Încetat activitatea literară cu devine după moarte, tehnică din Cluj. „Asemenea dit ca şi mine dar aţi tăcut rilor ‘ „Suvîntului liber", să se publice poezia va răci uşi
„Dacă..." a lui Rudyard Kippling..."
Toţi
pentru aceleaşi motive.
tuturor hunedorenilor şi
nu
cind abia împlinea trei­ printr-o exagerare de numai lor,' asemenea între­ am trăit' zile grele de oare Poetul şi traducătorul Neculai Chirica aduce p variabil,, ir
în cursul
zeci şi trei de ani, la virsta cult..., prototipul tuturor gului popor care pînă mai acum am scăpat*, şl acum un precizare în acest sens: „Poemele „Dacă* de Ru­ alocuri voi
Cind cei mai mulţi încep însuşirilor şi virtuţilor uma­ Ieri, orbit de un sever re- 4 fragment din poezia „Zi de dyard Kippling" şi „Anti-dacă* de Kostas. Vamalis, pitaţll mix
libertate* : „22 decembrie 1989/
gim de claustrare, trăiesc şi
să-şi definească rosturile ne {...), Eminescu e cel eu Marea Noastră Izbîndă Zi de libertate/ Tu zl atît de în traducerea lui Neculai Chirica, au apărut pen­ diţii de po
sufla ff'ţdi
vieţii, iar. cei şaptesprezece mai mare filozof,' cel mai' Naţională la cotele unui dra­ mult dorită/ Te-am aşteptat tru prima oară în fosta „Gazetă literară", nr. 27 din torul Vesti
cu-ntreaga mea fiinţă/ Tu al
ani de prodigioasă activi­ de seamă filolog, cel mai matism fără precedent*.Ex­ venit în prag de Anul Nou/ 6 lulîe 1067. Au fost reluate în fostul supliment rile miniir
primaţi o stare pe care . a_
tate nu reprezintă decit o învăţat individ", trăit-o acut întregul nostru* Şl al adus' cu tine libertatea/ literar-artistic al „Scînteii tineretului*, nr, 39 din 26 prinse Inti
minus 2 i
virsiâ a adolescenţei, o Prof. dr. IO AN DAMŞA, popor. Redăm în continuare Dar ai venit atît de trist şt septembrie 1987, într-un grupaj de versuri traduse maxime iii
greu/: Cu mii de vieţi prtt
adolescenţă ce a cuprins Liceul pedagogic Deva cîteva versuri din poezia.„Sim­ tinere luate...* de acelaşi Neculai Chirica". ________ ~' _____ plus 3 gra
fonii pentru lumină": „Din
noroi vă ridicaţi/ Vot, făpturi Gheorghe Curcă — Hune-