Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_230
P. 1
»©©»©©©©©®©<J®«®®9e®®<»®eo ©«©»«© ®<>©®©«®©©©««®©®®««do©o®G©»®9«®c< Calendarul manifestărilor
tradiţionale consemnează în
'ţxf, Kt V ŞZ. #»"■# i fiecare, an organizarea tar
CINSTIRE Î 5 2 . " i - 1- ' ' " ' tre 25—31 octombrie â
„Săptămînii
Economiei";
{La -i"',,'* .*
ziua de 31 octombrie fiind
organizată pe plan mondial
ARMATEI ROMÂNE ca „Ziua Mondială a Eco
nomiei",
Această acţiune dedicată
prietenilor economiei de
La 25 Octombrie aniversăm Ziua Armatei Româ toate vîrstele se constituie
niei. ca un omagiu adus hărni*
.In epopeea militară naţională, în care această zi ■clei, spiritului dc chibzuin
îşi af|ă locul său distinct, se regăseşte întreaga luptă ţă şî cumpătare al întregii
eroică a .poporului român în zbuciumata sa dăinuire • populaţii. .
milenară pe pămîntul strămoşesc. Pătrunderea şi dezvolta
Eliberarea, la 25 Octombrie 1944, a ultimelor rea spiritului de economi
două oraşe din nord-vestul tării---- Cărei şi Satu- sire în rîndul populaţiei de
Mare — de sub ocuţjaţia trupelor horthyste şi hitle- la oraşe şi sate este de
riste consfinţea reîntregita trupului ţării, şfîrtecat monstrată prin evoluţia as
ca Urmare unui - nedrept şi brutal Diktat fascist cendentă a soldului gene
semnat la Viena in August 1940,, prin care un vast ral al economiilor popu
teritoriu naţional, leagăn de formare şi dăinuire 'a laţiei existente la C.E.C. In
poporului român, fusese cotropit de Ungaria hOrthys-
iă. ba Leagănul dc Copii Hunedoara: .Am primit jucării !",
Această victorie avea să deschidă drumul de luptă / Foto I*AVEL -LAZ-A,
al armatei şi dincolo de fruntariile ţării, în • virtutea
angajamentului asumat de România faţă de Naţiu
nile Unite de a participa cu întregul său potenţial i i i a ju t o a r e p e n t r u c a p ii s i b ă t r m i S ă p t ă m in a
economic şi militar la înfrîngerea -armatelor puteri
lor Axei, - ' Copiii • şi bătPînii sint ■ nesc, medic român ple- nefericiţi în suferinţă şi
Cinstim in această Zi, de 25 ’ Octombrie, viteaza - categoriile cele mal nea- " ; cat in urmă cu un dece- chiar în singurătatea lor,
urmată română şi exprimăm prinosul ■ nostru de re jutorate. Acesta este, de ■ niu din.ţară. mulţi fiind uitaţi de cei e c o n o m ie i
cunoştinţă înaintaşilor pentru lupta şi jertfa, lor în sigur, motivul pentru care Prnnul popas în jude care l-ou adus pe lume.
numele demnităţii, libertăţii şi progresului, cu gîn- majoritatea ajutoarelor so ţul nostru -a fost la Hu- Impresionant este că, aşa
dul că noi, cei de astăzi, sînterh păstrătorii-şi conţi-- site din străinătate au i nedoara (în maşină a e- cum ne-au spus gazdele,
nuatcrii bogatelor virtuţi şi tradiţii plămădite de po fost destinate caselor dă xistat şi un mare volum aici zilnic poţi întîlni la aceasta îşi găseşte expre
porul român, dc oastea sa, în deeursul milenarei capii şi căminelor de bă* de reviste, medicale pen poartă copii care se inte sia şi faptul că depunătorii
noastre existenţe, trini, unde şi sărăcia a tru un centru de specia resează dacă nu cumva la C.E.C. beneficiază de
Cinstindu-ne înaintaşii, glodurile şi simţămintele .'fost mai lucie decît in litate din Bucureşti, cît părinţii şi-au amintit dc multiple drepturi şi avan
nivastre se îndreaptă spre toii eroii neamului cane au alte părţi. Recent, un nou şi articole dc îmbrăcă ei şi le-au trimis vreun taje printre care ammtimj
stropit" cu sîngele îbr glia sti'ăbună, de la-simpH os lot de .ajutoare, venit, din minte pentru .o casă de pacheţel. Ei au fost de garanţia statului pentru su
t a şi-«sa ri comandanţi,- «pt*- -wdwaait eOpii din Slătina)..Micuţi altfel prhhu " Căra ău th- me^ păstrate la C.E.G., se
ROMÂNE care au purtat cu demnitate tricolorul buit la trei astfel de aşe lor dc la Leagănul de tîmpinat şi maşina cu a- cretul asupra operaţiuni
prin focul luptelor, spre martirii Revoluţiei Populare zăminte din judeţul nos-’. Copii din Hunedoara le-au jutaare. Un mare număr lor, dreptul _ de dispoziţie
din DecembfjeT 1989,, a căror Jăctfă îi aşază pentru tru., Acţiunea: de caritate fost oferite medicamente de pachete cu îmbrăcă r asupra sumelor cît şi acor
vecie îrt Panthponul (nemuririi nearrţului eorşââesc. o ffi*£ rcaŞşitfă de Con şi un'colet cu jucării, pe minte pentru femei şi băr darea de dobîrizi şi câşti
Recunoştinţa, preţuirea şi iubltea pe care le da gresul Mondial Românesc Care le^au luat îp primire baţi au fost dăruite Că guri în bani şi autoturis
şi ,Secţia externă a Uniu
torăm tuturor celor care, înrolaţi sub stindardele de nii Democrat Creştine, cu cu mare bucurie (aşa cum minului — Spital Brăniş- me prin tragerile-la sorţi
se poate ' vedea şi
din
luptă, au pus mai presus de propria lor viaţă exis contribuţia unei asociaţii fotografie). ca. Aici, însă, cei veniţi etc. ‘
tenţa fiinţei naţiopale,' unitatea şi libertatea poponl- religioase şi a - Cetăţenilor- îmbrăcăminte, încălţă cu ajutoare au fost ne Ca în fiece re an şi de
lui .şi a ţării îşi află expresia, la noi cei dc astăzi, în germani din oraşul DuU- voiţi să aştepte intti ca această dată pentru lucră
slujirea cu devotament a ţării şi poporului cărora, a- burg. Iniţiativa aparţine minte şi jucării au pri instituţia să primească a- torii C.E.C. „Săptămîna E-
mit şi copiii internaţi la
conomiei" va constitui un
parţinem, într-o continuă competiţie cu noi înşine dr. Florin Mătrăscu, se Spitalul de Neuropsihia- V. ROMAN prilej de t-si manifesta în
.pentru o autentică profesionalizare, în întărirea in cretar general- at Con trie Păc.lişa. Sint daruri treaga lor gratitudine şi
stituţiei militare pe temeiul legilor şi regulamente gresului Mondial Romă- care-i mînglie pe, aceşti (Continuare în pag. a 2-a) solicitudine pentru o ser
lor, alvordkin şi disciplinei. vire cît mai Aiună a tutu
Pentru cinstirea eroilor neamului şi a armatei M M M M M M tM M ă o a M g e s e o â s o ş e M g M M e s e e ş M M e iM e a s o g e w s » ror depunătorilor ■ -
române, "in ziua .de 25 Octombrie, ora 9, vor avea loc
la Cimitirul Eroilor din Municipiul Deva depuneri de
Coroane şi--#:,slujbă unde invităm să par. Democraţie cu capul
s- - NNlîo hacţeriolog Si spune satiri : în jos ...
jagâgf ;., 1 ,* _-~r--T&raga mea, o surpriză pentru ziua ta de
GHHaAMiMnMiii 8Sito66K"- ' ' I • -
.<? * -rin®raplt'‘'db» pâfiea (ta ! Ce-ai tăcut ? In reţeaua de unităţi co prezentant al Prefecturii
—- Ara botezilt an virus cu numele tău. merciale şi de cazare a Judeţene — acesta din
u» proaspăt înfiinţatei Socie urmă în calitate de Invi
tăţi de Turism „Sarmis", tat. In sală nu s-a aflat
m i i m im cu sediul în Deva — crea nici un reprezentant a! ce
legendă" (I) tă prin dezagregarea .O.J.T. lor ce lucrează în sectorul
— este, în ultimele zilsf, o operativ, nici măcar un
mare vînzoleală. Persona şef de unitate de cazare
cu un „best sealer“ lul restaurantului „Turist" sau de alimentaţie publică.
M n a r i r i t a a vrut să declare, vinerea In Cadrul şedinţei, doam
trecută, grevă, refuzînd na Socec, de la Departa
să deschidă unitatea. în mentul Turismului din Bu
Generalul ■ aştepta de generalul n-a trebuit să generalului a fost fer mâneşti sau chiar la reţea se întocmesc tabele cureşti, a anunţat că OJ.T.
muHă vreme să fie pri- caute prea mult Un edi mentul care a făcut să chioşcuri sau puncte vo ce poartă zeci de semnă se desfiinţează, despărţin-
mit de Marele Patron. Se tor. Henri Charier a fost explodeze — in decem lante de difuzare mcartea" turi. Ce stă la baza feno du-se în patru societăţi de
afla de ciţiva ani în e- lăsat în urmă. Cartea brie — „mămăliga româ nu 0-a făcut apariţia. menului la care ne-am re turism — Deva; Hunedoa
migtdţie, exilat din pro generalului a devenit fn ' nească"'. Aşa să fie ? . S-au temut editorii de ferit mai sus ? Un sin ra, Petroşani' ş! Geoagiu,
prie voinţă, şi încă nu i foarte scurt timp ceea „Cartea* a circulat, xe un insucces editorial? gur lucru: modul cum s-a Domnia sa a anunţat că
se încredinţase nici o mi ce se numeşte un „best roxată, şi în România, iar Greu de presupus. Atunci cjedăşurat desemnarea con directoare a societăţii din
siune, ceea ce, la valoa sealcr". pprţial, conţinutul.... său ce să fie ? Cumva auto- ducerii societăţii, mod ab Dev» este numitâ d© către
rea tui, părea nefiresc, tntr-o ţară din centrul- a fost adus la cupoştin- rul „cărţii“ a ridicat şta departament doamna Ma
în sfîrşit, l-a chemat. e.sţul Europei, un popor., ■ ţa .ciţitorilor dc . diferite. cheta pretenţiilor 'mttte*'- solut nedemoţralic, făcut, neta- Drăgoi, fostă conta
mE tivppV-l, generale, să blind,' şi întesttat , de' ■ publicaţii period-ice -sau riale asupra dreptului1 de- parcă, îlţ taină,.' fără ştiin bilă' şefă a OJ.T, Hune
scoţi memoriile dc - la Dumnezeu cu toate vir cotidiene care şi-au asu reproducere la o înălţi ţa sutelor de salariaţi ai doara, fostă- -inspector ge
naftalină, pentru a face tuţile ajunsese la limita- mat răspunderea repro me . inaccesibilă editorilor unităţii. Dar, spre argu neral de turism pentru ju
cunoscut ..oamenilor ceea răbdării. Prinir-o magni ducerii. Prin trecerea la din România ? Posibil! mentare, să detaliem. deţul nostru din partea
ce ştii despre dictator şi fica jertfă de sînge, jert- liberalizarea şi privati Nu cumva persoana au In ziua de 18, octombrie, fostului minister de re
fam ilia sa. O astfel de findu-şi fiu, asemenea zarea economici s-au torului ridică semne de .la sediul fostului O.J.T. s-a sort.
carte va face din. dum Creatorului, a scuturat creat condiţii şi chiar au întrebare ? S-au auzit convocat o şedinţă a con Cînd au auzit această
neata un om bogat, ge jugul dictaturii şi ai to luat fiinţă o mulţime de siliului de administraţie. veste, oamenii . ce alcătu-
nerate, căci foamea' de talitarismului. ' edituri particulare. Să NICOLAE DELLREANU Au venit vreo 9—10 oa
senzaţional a oamenilor Mai tîrzlu, avea să - se, fi scăpat atenţiei lor meni, plus doi trimişi ai TRAIAN BONDOB
'•-•■te mereu nepotolită". afirme că, nici mai mult' „cartea" generalului ? Cert Departamentului Turismu
Cartea era scrisă şi nici mai puţin, cartea este că în librăriile ro (Continuare in pag. a 2-a) lui din Capiţală şi un re (Continuare în pag. a 2-a) ,
