Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_230
P. 2
CUVtNTUL LIBE
Q 2
Randamente mai bune fn zootehnie : . , ,. '• . •
Domnul Duălitru Bunea, pentru Insilozare, . Sorti de nutreţuri la hectar, E trist că suferă
inginer şef al I.A.S. Călan, ment la care se eşţime|ză formaţia de mecanizatori
apreciază că In. această u- un ^deficit de circă 2 (500 a transportat şi aplicat a-
nitate se depuft strădanii tone. Parţial, aresta se nual îngrăşăminte organi- ■
permanente în Scopul ob compensează cil nutreţuri ce pe mai mult de cîte Din partea Asociaţiei de că o suprafaţă mai mare;: nilor la coloanele de apă,
ţinerii unor randamente ce se vor aduce de la alte 100 ha destinate bazei fu Locatari Nr. U, Simeria, materialele primite, în spe pentru, care asociaţia a fă
superioare în sectorul zoo ferme, precum şi cu spo rajere. ' preşedintele Ipan Zamfi- cial bitumul, sînt insufi cut .comandă, nu e consi
tehnic, care deţine ponde rul substanţial de fînuri Există însă şi unele roiu şi administratorul ciente (de la începutul a- derată la S.G.C.L. Simeria
rea în producţia întreprin (circa 300 tone), îndeosebi greutăţi cu care se con Gheerghe Arhip Ine }. scrii» riului, doar 20 000 kg bi gravă. Condensul şi. miro-
derii. Ca argumente a in de leguminoase, realizat fruntă salariaţii fermei în despre mai multe necazuri tum, care constituie? nece ■sul da mucegai din apar
vocat creşterea apreciabilă faţă de situaţia din anul atingerea unor performan ale celor care locuiesc în sarii .pentru o lună). tamentele vizitate mie mi
a producţiei de lapte şi precedent. îmbunătăţirea ţe mâi bunei Pe lingă de blocurile 13, M şi 14. Este Domnul Pop ş tia că 'sub se par însă argumente su
ficiente pentru
urgenta
came comparativ eu pe condiţiilor de furajare a bitul-scăzut al sursei de vorba despre reparaţiile solurile blocurilor în cau rea acestor lucrări.
la terasele blocurilor care
ză au fost asanate pe chel
rioada corespunzătoare a animalelor îşi găseşte co apă cauzat de seceta pre-, nu s-au făcut în luna sep tuiala locatarilor. De fapt Şi pentru că scrisoarea
lungită, se întîmpină mari
inului trecut. respondent diireot în înre neajunsuri în repararea u- tembrie, conform promi- , ei sînt responsabili în cea se încheia cu precizarea
-Ne-am oprit la Ferma gistrarea unui spor mediu tilajelor agricole, între siunii S.G.G.L. Simeria. mai mare parte de inun că locatarii îşi plătesc ta
lin Bretea ; Română, pro- zilnic de creştere în greu prinderea nedispunînd de De asemenea!, despre scur- . darea acestora, întrucît la xele ,1a timp, ceea ce le
rlatj- pe îngrăşarea tine- tate cu peste 20 ia sută un atelier unde să fie rea geri la coloanele de apă desfundări de canale se permite şi lucrătorilor de
superior realizărilor?, ante
•Sfeui' bovin, unde. dom rioare. Ni s-a demonstrat lizate în mod corespun din băile unor apartamen descoperă în ele cele mai la. $.G;C.L. Sâ-şi ia sala
riile la timp, am reţinut
te din cele trei
neaşteptate lucruri,
blocuri,
înce-
nii ing. Dimitrie Oţel, şe însă, , pe bază de calcule zător aceste lucrări. In care au dus la' inundarea pînd de la vată şi cîrpe şi observaţiile ' domnului Ni-
ful fermei şi dr. Avram concrete, că pentru* a ob ciuda acestor necazuri, subsolurilor, neîncheierea terminînd cu capete de pui . colae Udrescu, , primarul
lula ne-au relatat despre ţine rentabilitatea aştep deloc neglijabile, salariaţii pregătirilor de' iarnă la sau picioare de miel. La Simeriei. Dumnealui^ con
sideră că „legea apără in
ireocuparea salariaţilor in tată a producţiei sftţt ne fermei- muncesc , cu trage Centrala Termică Nr.' 1 Si centrala termică, domnul dolenţa celor din sectorul
Pop susţine că - s-au
în
ederea valorificării mai cesare în continuare mă re de inimă pentru a ob meria şi npfinalizaroa in cheiat reviziile şi Repara de gospodărire", întrucîţ
stalaţiei de gaz metan la
>une a potenţialului pro- suri care. să. conducă la ţine producţii şi cîştiguri bucătării pe Scările A şi ţiile pentru iarnă, doar aceştia pot beneficia de
obţinerea unui spor zilnic
banii'depuşi în cont de a-
iuctiv al . acestei ferme. de peste 800 gr pe animal, mai bune, Se disting prin B din' blocul 14. •' cazanul nr. 3, de rezerva, sociaţii, fără asentimentul
Rispuriîhd de o suprafaţă obiectiv posibil de atins •hărnicie şi disciplină, în Am discutat toate pro nu 1-â livrat secţia Hune acestora, chiar dacă n-au
le 349 lia destinată produ- prin acţiuni organizate şi blemele semnalate în scri doara a întreprinderii efectuat prestaţiilp pen
„Vulcan" Bucureşti, deoa
:crii . nutreţurilor, ferma conduse cu pasiune - şi tre alţii, Anton Prisecaru, soarea'cu domnii sing. Do- rece dispune doar de ju tru care încasează plăţile.
rel Luca şi sing. Alexan
Petru
Sfinteanu, Traian
De asemenea, că normele
cuprinde un efectiv me înalt profesionalism, Une Pop, Ioana Vologa, Şte- dru Pop, care răspund în mătate din cantitatea de pentru, cei care lucrează
ii u de 2 000 taurine lâ în- le direcţii de acţiune s-au . fan Jianu, Petru Husar, cadrul-S.G.C.L. de izolaţii ■ţeavă necesară. In proble în salubritate sînt prea ge
îrăfeat. Seceta persistentă conturat, în sensul că se. " Marin Budriş, Traian I- terase şi,- respectiv, A.C.T. ma gazului metan se aş neros stabilite, iar în mul
termoficare).
teaptă aprobările regiona
(apă, canal,
t afectat simţitor produc- urmăreşte extinderea în Domnul Luca preciza că lei de resort din Deva te' cazuri se recurge la
ia de mai.. .ales; la cultură a leguminoaselor. nulescu şi loan Grozavu. nu ău putut respecta pla pentru predarea lucrării. compromisuri (de pildă,
■ niturile duble repartizate Pentru a spori producţia NICOLAE TlRCOB nificarea întocmită la Jn- Nu i-am găsit pe sem locatarii nu sînt sancţio
ceputul anului, pentru re natarii scrisorii, dar am naţi pentru înfundarea co
pararea teraselor, - că îna făcut împreună cu cei doi loanelor de scurgere, • din
intea blocurilor menţiona reprezentanţi ai S.G.C.L. O vina lor, aşa cum prevede
te există, la rând, încă alte verificare în teren a celor legea). iSînt realităţi carie,
-Domnul Cornel Opriţa C,ua0000000000©00®000®000000®00«)«0000®000 trei. Blocul Î4 nici n-a alături de cauze obiective,
lin Călan a avut-ghinionul fost planificat, spre repa relatate. Din păcate, la generează perturbaţii, îm
ora prînzului, puţini loca
a, într-o noapte, un rău rare, întrucît izolaţia tera piedică desfăşurarea fluen
făcător hâidentificat să'i sei s-a efectuat anul tre tari erau acasă.' Dar, din
snargă parbrizul kc ARQ A f i „ c o p i l d i n f i o r i U t cut, „dar într-un singur cele'- văzute ne-am putut tă a activităţii de gospo
da seama că Infiltraţiile,
’Î4, proprietate piTsoriaîă strat, caTe riU-i gararitat". • ! atît de la scurgerile ’ d$ţ dărire.. Şi, ce e mai trist
xf:
•".
;'ără parbriz, câte nu se Cauzele restanţei: în -mul este că suferă exact cei
’ăscşte tîn magazin, aşa I te cazuri se solicită repa coloanele de apă de ia- băi câre plătesc "(la propriu
cît şi de la ploaie pe ta
um nu se găsesc nici alte nu este un stigmat raţii; corespunzătoare undi. vane sînt o realitate (în bani,-lâ figurat „palele
>iese de schimb de care singur apartament, în rea sparte") — locatarii.
iro nevoie, nil i se face re litate e nevoie să se refa Unele apartamente). Pro
vizia tehnică. Giî toate „be Plasticitatea şi puterea în acest scop, prin zia- blema remedierii defecţiu VIORICA ROMAN
lşugurile" pe- care le are de metaforizare a limbii - ; rul nostru, domnia sa do m
uaşifta, omul îşi -ducea In române i-a numit pe copiii reşte să 'facă următorul
iacare dimineaţă- fetiţa la al căror tată este necunos „Apel Către toţi copiii din
ui-suri Ia Liceul Sanitar cut (sau carenu vrea - să flori din îiitreaga ţară".
recunoască paternitatea a- -Dacă Vom avea un nu
supra lor) cu o expresie măr de 251 adeziuni, ne M a u t o a r e p e n t r u c i ^ i ş i b l t r i n î
foarte cunoscută în popor: putem constitui şi vom,; fi
Dilema pentru- că şînţ zămisliţi putea funcţiona ca atare, (Urmare din pag. 1) te cît mai curînd celor lip Mîrza, pensionar din
„copii din flori". Din flori,
recunoscuţi legal şi vom
unui înto&teauna. din dragoste, pe ţară. pe judeţe, chiar pentru care au fost tri Deva, pare ă preluat ma
mise.
şina de la graniţă şi a
conjugal,
nu intr-un pat
pe oraşe şi comune.
ci, cel mai adesea, în mij Simbolul unui. asemenea vizul Direcţiei Judeţene Ajutoarele trimise prin condus-o pe tot■ traseul şi,
om locul naturii, în lumea ve club este o floare cu cinci pentru Probleme de Mun bunăvoinţa Unor locuitori de asemenea, de ' trei
că - şi Ocrotiri Sociale din Duisourg (Germania)- doamne, cărora le păs
getală a năstruşnicului zeu
Pan. . • ' - petale, corespunzător celor pentru a le accepta. Do au ajuns la destinatarii trăm dorinţa de â rămî-
cinci continente ale globu
.a Hunedoara, pe ce cu Ani primit de curînd la lui. între 30 şi 60 la sută natorii speră ca acSste lor graţie strădaniilor dr. he în anonimat. Pentru
lucruri (cit şi cele din aju
Sorin DorOga din Deva generozitatea ■ dovedită,
„uşina sa ? ' pentru că redacţie o scrisoare a u- din populaţia nordică a toare primite ant&Hbr şi (care s-a ocupat de dis ătît de doiiatori, cU şi de
. l’.A. nu- a pus, deocarn: nui om trecut de' vîrsta continentelor America şi
iată, la dispoziţia celor a- deplinei maturităţi, un om Europa sînt, potrivit revis care se mai află încă de- tribuirea lor în ţară). A distribuitori, beneficiarii
aroape 40 de -ilăvi dai Că- care şi-a îndeplinit cu sim tei „Club D", „copii . djfl pozitat'e) să fie distribui fost ajulăt de domnul Fi- le sînt recunoscători.
;an care fac naveta ia Hu ţul onoarei toate . respon flori". Prin intermediul
nedoara uri autobuz în con sabilităţile, sociale şi' acum clubului nostru, . cu aceşti
venţie (sau în excluşi vita- se află lâ binecuvîntata
oameni putem corespon
te), naveta cu cursele obiş pensie. dai, putem face chiar schim
nuite devenind pentru co . 'El însuşi -copii din flori", buri de vizite.
piii respectivi un inie in cum singur şi fără nici un Cei care doresc să adere
fern.. ■ *. . - ’ ...... fel de circumspecţie se la • un asemenea club; pot ’
Snţr-o . zi,.. Poliţia, . din aulodcnumeşte, domnul trimite adeziunile pe adre
. iuriedoarâ'i-â .reţinut ccr- Cornel Pîrvf din Baru; stra- .
.ificatul..' .de înmatriculare da Principală,? rir, 122, nu sa: Pîrv Cornel, - comuna
icnţru absenţa .‘dovezii de se acceptă pe sine scos, o- Baru, strada Principală, nr,:
revizie tehnică., „Piese.. de dată cu pensionarea, în 122. cod poştal 2671". ?
ichjmb ntt- găsesc, fără ele afara rosturilor sociale ale ;Publicînd aceste rîrrduri
cr.vice-ul nu-mi face re omului. Se vrea activv şi am încercat să venim , în
vizia tchnică..' ^ără .revizie folositor serrienHor; Pen sprijinul iniţiativei " cţom-
iu mi se eliberează certi tru -aceasta,, /.dumnealui nului P.C., , informînau-i
ficatul . de, înmatriculare propune, .înfiinţarea unui ■ despre .această intenţie pe’
’ei de. fâcntj.'l. --- se ..‘îm -Club al copiilor din IIori“* - locuitorii judeţului' nostru. • I
roabă/, dumnealui. Chiar
-i de iăcut ? -
Un nou lot dc ajutoare, compus din articole de îmbrăcăminte, pentru Că
minul Spital Brănişca,
Fotp PAVEi LAZA
ta l e g it a r f i
c u u n „ b e s t s e a le r " Democraţie cu capul iii jos
(Urmare din pag. I) „carte", aproape un per întrebări. (Urmare «lin pag. 1) vremea dictaturii comu complet nedemoCratic. Al
sonaj-legendă. Dacă e Serialul „ADEVĂRUL niste, clnd conducătorii e- doilea . aspect:' majoritatea
'voci • carie pretîttdeaM că aşa, de ce nu revine in DESPRE „GENERALUL iese Societatea de Turism rau numiţi de sus, de ce salariaţilor societăţii «Sar-
generalul, fugit din ţâra România ? LEGENDĂ“ îşi propune „SarHtts" aii sărit în sus nu au fost invitaţi la şe- mis" susţin că ': Marieta
în« pfimă cu mulţi ani, ar Aşadar, ^generalul-le- să dea răspunsuri cel pu de indignare. Cei de la dihţa respectivă reprezen Drăgoi este aroganţă, nu-i
trebui şi£ mc-numere prin gendă" sau generalul tră ţin la,,o parte~dinire ele. „Turiim" au vrut să deâlâ- tanţii — cel puţin âi ascultă pe oameni, ba chiar
tre eroii Revoluţiei româ dător al intereselor , po re grevă, s-au alcătuit ta salariaţilor pentru a 11 se îi brusoiează. Ei doresc —
ne-, ei devenind, nrin porului său 9 întrebări; (Va urma) bele prin care se exprimă câre! părerea, totul fiind şi le dăm dreptate — că*
dezacordul faţă,de 'două făcut' pe ascuns 7 Este clar în fruntea societăţii „Sâr-
m aspecte şi iată cate: de ca lumina zilei că desem mis" să fie un cadru - In
pe
ce se procedează ca
care să aibă încredere.
narea conducerii. S-aV făcut