Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_231

TUL LI BER

A n u lll, nr. 231 VINERI, 26 OCTOMBRIE 1990 4 pagini - 2 lei

VICTORIA DE LA STRASBOURG CONTRAPUNCT
)IIR(t

După ce s-au întors de P.N.Ţ.-e.d. El a formulat Teaci, Ion Raţiu şi Ing- nalitate cu multe răs­ Cheia succesului
la Strasbourg, reprezen­ rezerve serioase asupra mar Randsch. Ei repre­ punderi în politica echi­
tanţii Parlamentului au rezultatelor obţinute de zentau Frontul Salvării librului parlamentar din
dat o mulţime de inter­ delegaţia română în ne­ Naţionale, Partidul Na­ România, amîndoi repre­
viuri, începînd cu clipa gocierile de’ la Strasbourg. ţional Liberal, Uniunea zentanţi ai Frontului Sal­ Serialul documentar cu acest titlu, produs de una
reunirii lor îri fotografia ■Pe mine această cali­ Democrată a Maghiarilor vării Naţionale, au tă­ dintre televiziunile americane, ar-fi trebuit-programat
de familie de pe -Aero­ ficare m-a descumpănit din România, Mişcarea cut în plenul de la Stras­ la un ceas de maximă audienţă, căci se urmăreşte cu
portul Internaţional Oto- şi» să fiu sincer, am tre­ Ecologistă, Partidul De­ bourg. Tăcerea lor a con­ aceeaşi pasiune pe care o suscită un bun film poli­
peni. Atunci, în afara în­ cut-o în contul vocabu- mocrat Agrar, Partidul dus la tribună voci fără ţist Nu ştiu cîţi dintre proaspeţii noştri întreprinză­
trebării insolente a ' re­ o calificare sigură !n tori particulari îl urmăresc, dar dacă n-o fac nu e
porterului român de la mimarea limbajului di­ numai spre paguba lor ci şi a noastră, a tuturor.
televiziune, care punea ÎNSEMNĂRI DIN PARLAMENTUL ROMÂNIEI plomatic. Acest amănunt Bogat în informaţie şi instructiv, filmul e totodată în
la îndoială rezultatul mi­ ml s-a părut neliniştitor, cel mai înalt grad educativ. Ideea care il străbate
siunii, toată lumea era larului de opoziţie, care, Naţional Ţărănesc — deoarece conferea* compe­ de Ia un episod la altul este aceea că un om care se
convinsă că activitatea îmi spuneam, cată să fie creştin şi democrat, Fo­ tenţei un statut margi­ lansează în afaceri trebuie să ţină seama de deontolo­
delegaţiei române aduce nal. Mă tem că, din a- gia specifică domeniului, adică de un anumit cod
cu sine însemnele victo­ întotdeauna coiitestatâr. - rumul Democrat al Ger­ cest punct de vedere, moral. Prima poruncă a acestui cod ar fi „respec-
riei. Asupra acestui fapt împrejurarea mi-a creat manilor. Mi s-a părut, deschiderea acordată de­ tă-ţi clientul ca pe tine însuţi”. E vorba, de fapt, de
con­
însă curiozitatea de a mă
deodată, ciudat’ să
am fost asiguraţi în toa­ mocraţiei a fost excesivă. mărturisirile unor mici întreprinzători care îşi împăr­
te-interviurile.* Acest ade­ întoarce la surse şi de - stat că glasurile domnu­ Dar oamenii, pînă la tăşesc experienţa.
lui Corneliu
Mănescu,
a relua întregul fir al
văr ne-a fost servit în demonstraţiilor pentru a preşedintele Comisiei de urmă,, sînt. oameni, şi Toţi au pornit de la condiţii foarte modeste şi nici
toate luările de cuvînt, cunoaşte, pentru liniştea relaţii externe din Par­ practică democraţia aşa unul nu are o pregătire de specialitate. Ei au învăţat
chiar şi în referatele pre­ mea, adevărul. cuni crede fiecare. Dim­ din mers, văzînd şî făcînd, şi sînt animaţi de ambiţia
zentate în adunarea ge­ lamentul României, şi nul Ionel Săndulescu a de a face un lucru bun şi folositor. Jerry, bunăoară,
nerală a Parlamentului.. Am recitit discursurile Liviu Mureşan, şeful gru­ făcut o analiză foarte . n-a reuşit la medicină dar n-a făcut greva foamei in
De aceea, a produs o rostite la Strasbourg de pului F.S.N. din Aduna­ - severă â evenimentelor faţa ministerului, ci s-a hotărît să, se apuce de o trea­
oarecare nedumerire po- domnii Alexandru Bâr- rea Deputaţilor, deci o bă folositoare la care s-ar putea pricepe mai bine.
. ziţia domnului .Valentin lădeanu,. Ionel Săndules- mare personalitate a di­ ION ITU S-a asociat cu un prieten şi au început să facă în­
■ Corpeliu; Gabrieleseu, de? cu, Francisc Baranyi, Mi- plomaţiei româneşti de gheţată. Azi, firma lor e cea mai redutabilă din acea
putât de Timiş pe . lista hail Bălănescu, Dumitru după război şi o perso­ (Continuare în pag. a 2-a) parte de ţară. Ceea ce îi uneşte pe toţi aceşti oameni
este o concepţie comună întemeiată pe cinste, can­
doare, politeţe şi, nu în ultimul rînd, simţul umoru­
Medicamente lui. Indiferent dacă creează modele sau fabrică înghe­
ţată, dacă au o bancă, o cofetărie sau pn auto-servtoe,
ei Întreprind totul din perspectiva clientului, imagi-
Concursul nostru de fotografii insuficiente, presiuni nîndu-se adică ei înşişi In situaţi^, clientului şi gîn-
schimburi de vorbe dind mim le-ar plăcea să fie serviţi mult inyă:.
ei au convingerea că fiecare a fa c ^ aşe o limită, . un
nedorite * nivel şl un ritm propriu de creştere. El ştiu că o
afacere cant prosperă prea rapid -e de natură? să în­
grijoreze, căci după o culme urmează întotdeauna
coborîşul. De aceea, înţelepciunea în afdcerl ru; £*_şă
— Stimată d-nă dr. LuHa
Dobrei, medie şei al te îăcomeşti la preotul spectaculos' ci să ştii “să te
licHnicii dii menţii Ia un nivel mediu constant. Nu vîrful.e im­
ţi-ne cu ce pnUcme portant, zic ei, ci urcuşuL Iar dacă ai ajuns în yîrf,
confruntă în prezent singurul lucru pe care n ai de făcut e să cauţi alt vîrf,
tarul sănătate al altfel zis, să te angajezi în alt urcuş.
’ — Ele sînt mai multe întreprinzătorilor noştri dedulciţi la cîştigul rapid
şt fiecare .deosebit de ira- şi lipsit de scrupule, contaminaţi de o mentalitate
poluantă:* Primim cantităţi bal cano—levantină, asemenea idei li se vor părea
foarte mici de antibiotice poate extravagante. .Cu atît mai de neînţeles le -va
' injectabile. Spre exemplu, apărea probabil principiul după' care colegii lor ame-
pentru, farmacia oraşului rfeani nu-şi propun din capul -locului decît uri profit
nou, cu tare sîntem In Intre 5 şi 10 la sută. Şi încă; din .acest profit, ei fo­
stririsă dependenţi. S-au losesc o parte pentru scopuri sociale,*, aiigurîndu-şi
primit* ia 6 comandă doar astfel prestigiul cetăţenesc . în , mijlocul comunităţii.
300 flacoane penicilină in­ Unul alocă 10 la şută din profit programelor'ecologi--
jectabilă, cantitate care ce. Altul întreţine un pâre pe care, în ciuda ofer­
ar ajunge doar. pentru 10 telor avantajoase, refuză şăi-1 transforme în .parcare.
- -îp 1.5, bolnavi Azi, . spre Altul contribuie cu 7,5 lâ sută 1 la ’ susţinerea unor
exempju, la dispensarul de_ iniţiative culturale fără profit (reviste, trupe teatrale,
ped&trieJ (făcînd abstrăcţie- orchiestre, galerii dă artă)! Imaginaţia lor în acest
de celelalte trei cabinete domeniu pare inepuizabilă. Ceea ce face ca o afacere
de pediatrie şi tot atîtea să fie bună, zicea unul dintre ei, este bunătatea
de adulţi) s-au făcut 30 de oamenilor. Bunătate înţeleasă desigur ca şi compe­
consultaţii, majoritatea co­ tenţă, dar şi în sensul moral al lipsei de egoism.
piilor avînd afecţiuni res­ Bineînţeles, toate acestea denotă o tradiţie şi un nivel
piratorii. Ne întrebăm pe de civilizaţie care la noi abia ..încearcă din goluri a
ce principii să decidem se naşte". Important e ca şi întreprinzătorii noştri să
, administrarea antibioticelor înţeleagă că numai adfcrînd la codul moral al lumii
injectabile: sugarilor, co- civilizate vor avea şansa unei reuşite durabile. * In
rest, vorba domnilor de la Adidas : „Dacă vrei, poţi". *
Discuţic consemnată dc
, ESTERA ŞINA
RADU CIOBANU
(Continuare fti pag. a 2-a)
ADEVĂRUL DESPRE „GENERALUL-LEGENDĂ" fll)
— : r ^-------- » —- ----- ------ ----------—'
Un student sirguincios şi dornic de aventură
Cititorul a bănuit din insă o ascensiune către relui oraş de pe Someş
episodul trecut că, cu „luceferii de pe epoleţi" dădea examen de admi­
pseudonimul „generalul" şi pantalonii cu lampas tere un tînăr de naţiona­
l-am numit pe nimeni al­ ca orice soldat. litate cehă. Minte ageră,
tul decît pe generalul Ion tînărul a'-fost admis în
Mihai Pacepa, fostul, şef facultate şi în curină co­
al Direcţiei de.Informaţii legii aveau să cunoască
Externe a Departamentu­ în el un student sîrguin-
lui' Securităţii . Statului, cios, dar. contrar firilor
personaj învăluit de ' un s e J i & . silitoare, ş i, cu pronun-
mister care avea să şe
accentueze după fuga sa NICOLAE DELUREANU
din ţară, în urmă at mulţi ani,
.Reflexe şi reflecţii*. Foto FLOCA VASULE ■0Generalul" a început la una din facultăţile ma­ (Continuare în pag. a 2-tri
IM 0 9 0 9 H 9 9 9 9 9 9 »9 (
m