Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_231

PAG t CUVTNTUL
mpm
SfIntui Mare Mucenic Dimitrie
- w t ^ l U r l W l l M i xs* W H p ^ p P B j U p H f l I t t U l
Existenţa sfinţilor, te- grea -cumpănă pentru ruri" (Matei 10, 32-33) au
Azi Se deschide, la De- naţională m intreş$a lui decembrie, ca sd naţie- toate 'timpurile şi în toa-creştini» împăraţii Ptete- avut pentru el valoarea u-
va, sesiunea ştiinţifică - pe dir*em»unnfc.g»tr Rate a României. te locurile —. chiar rind tţan şi Maximilian, care ,ntd testament sacru ce se
;rivlt * mani-
tema: „Judeţul Hunedoara testărilor feade cate, prin Documentele «pprinse te nam ile lor nu este cu­ îşi împărţiseră pe din cerea respectat ca orice
-rta
— perrftanenţă şi continui­ unitatea tof, mărturisesc ■ volum atest* «iteeţia zbu­ noscut — este o dovadă două stăpîmrea asupra im­ sacrificiu. Cînd s-a aflat
tate în, istoria României", proporţiile şi direcţia uni­ ciumată a românilor de pe că idealul desăvîrşirii mo­ periului; au dat un carac- că nu numai el personal
organizată de Muzeul Ju­ vocă a_ orişcării naţionale'. anoste, meleaguri. Jiuae- rale rrtr este un' ideal uto- - ' ter divin poterii impe­ refuză , să se lepede •. de
deţean Hunedoara—Deva. Autorii * acestei serioase dorene şi transilvănene pic, de nerealizat. Sfinţii riale. Primul şi-a luat propria ~ credinţă, dar şi
In cadrul acestei apreciate cărţi, ce înglobează o mun­ imediat după înfrîngerea pe spun prin viaţă şi fap- titlul de Jovins, iar al pe alţii fi încurajează să-l
manifestări, cu participare că tenace, plină de dărui- - Revcluţiei -de lâ 184Ă, lipsa tele lor că n-avem d r o ­ doilea de-' Herculius. PSfa-- urin ei p*ida,a fost trimisă
interjudeţeană, a fost inclu­ totală de drepturi pentru tul să renunţăm te efortul tenţia lor era ca toţi su­ în temniţă o ceată de os­
să prezentarea volumului ^românii din partea eurŞji - de a = & , mai buni, -n- mai puşii tor, mai . ales-, «ei- din, taşi, care l-au .ueis, stră-
de documente hunedâre-1 "'‘"dă ta 'Vienâ, a guverrttîlul drepţi, mai credincioşi, mai administraţie, să practice pugîndu-i trupul cu sabia;
ne, perioada 1848—1920 : ungar. Reţin atenţia,„pfin- iubitori de- Dumnezeu şi . cultul împăratului. Pentru Pe aeeuns, -confraţii săi
„Pentru libertate şi unitate v gerile locuitorilor de la de parnepi şi ne-au de- .creştini o aşffgl~;.de mă-~ creştjni -l-au îngropat în
naţională", întocmit de cer­ sate pentru • ateştopâ; iiisti- *i nfortstlate că - exis® nefcă- sură .«era âţjsiifdă. Ea ve- \ «etate,, zidind deasupra
cetătorii Ion Frâţilă, Va- tufe de as^iitcfl| gjmdrife ’ n afe ^tnppte ale . m âl ţării ' nea Jri con fradlcţSie cu ere-" mprmîritului '■ p ' - b'jşc;ică
sile Ionaş, Dumitru Barna, de înapoiere ale pămîbtu- omului şi bă nimeni n-are dinţa lor potrivit căreia modestă, în care 'se săvîr-
Viorel Vînătorut de la Fi­ lui răpit pe nedrept, îm­ dreptul să spună că le-a numai „Domnului Dumne- şeau minuni şi tămăduiri,
liala Judeţeană a . Arhi­ potrivirea faţă de anexarea U rcat'pe toate. ’ Uri e- ' zeului tău să; te închini şi .După ce au încetat per­
velor Statutul,: >Slnt dferH Zarandului Ia Ungaria, xemplu edificator tl des­ numai lui să-i slujeşti” secuţiile, un credincios,
te istoricilor;' publicului restaurarea mfenpoltei' or­ prindem şi diii viaţa celui " (Matei 4; 10). 3n; împrejură­ pe nume Leonttn, care era
larg, informaţii .documen­ todoxe române ş â Aceasta ■pe care îl prăsmuim în fle ­ rile acelea, refuzul de mare admirator al Sf. Di-
tare referitoare la unele luptă necunoscută . pentru care an te dată de 26 oc­ sacrificare a idolilor a fost mitrie, a zidit o biserică •
nidmente- deosebit de im­ libertate şi independenţă tombrie, Sfîntul Mare Mu­ interpretat ea o răzvrăti­ mai mare. Cu ocazia să­
portante' din istoria naţio- naţională a românilor din cenic Dimitrie (izvorîtorul re, motiv pentru' care mulţi păturilor pentru temelii,
naiă. Aşa cum pe drept Transilvania a condus la de miri- au plătit cu propriul ste- s-au găsiţ moaştele muce­
cuvînt precizează prbf. marele act al Uniră de la , Sfîntul Dimitrie A trăit ., ge. -ftiire ei a 'fost şt SfM* nicului, din care izvora
univ. dr. "Pompiliu Teodor; PENTRU UBERTATE $1 1 Decembrie 1918, te nu­ la sfirşitul veacului III şi tul Dimitrie. Cuvintele mir. împreună cu epis­
„Conceput ca o contribuţie IM T A T E JVATftJNAEA. mele ‘căruia generaţii <te-a începutul veacului IV, te . Mîntuitorului „Cine mă va copul locului, Leohtin ! ->a
de însemnătate complemen­ DGCIJliBNTfc rîndul au militat, şi-au oraş»! ' ThessaloniC dm mărtarM' pe mâne înain­ aşezat înlr-o raclă şi lo-a
tarii la fenomenele de or­ ULNEPORENE; riscat libertatea, şi-au jert­ Macedonia. Era dintr-o tea-oamenilor fi voi măr­ pus spre păstrare în noua
din general care au mar­ _1926 fit: viaţa. fam ilie creştină. Angajat turisi şi eu pe el înain­ biserică, unde se găsesc
cat drumul de la revoluţia Odată cu mulţumirile în armată s-a remarcai; ea tea Tatălui Meu celui din şi astăzi şi unde ere,'in-’
română din 1848 la desâ- re, de-a lungul multor ană, noastre adresate cercetăto­ un ţtel ostaş şi folâie ceruri. Iar de cel ce se • cioşli, cinstitori" ai me­
vîisirea statului - naţional au dedicat volumul mare­ rilor deveni pentru gene­ coreii slujitor . al treburi­ va lăpăda de mine înăin- moriei sfîntului Vin şi se
unitar, volumul, prin .docu­ lui eveniment de te 1 De* rozitatea cuoare ne-au lor publice, S-a intîmpLat tea jwmenilQr, mă voi lă­ îneteriă.
mentele inedite şcotee lă cembrie, Cted vom săr­ oferit documente incontes­ însă ca vremea In care a păda şi eu de el înaintea
iveaiă, atestă Indubitabil bători împlinirea a 72 <dş tabile ale unei perioade, trăit să fie o perioadă de Tatălui meu, celui din ce­ Preot CORNTEE UJCA
însemnătatea noilor cerce­ ani..de, te făurirea tefttd-' adresăm celor Interesaţi
tări cate Împlinesc dezi­ lui naţional unitar român. îndemnul ^ de a le studia
derate de valoare metodo­ Spre bucuria şi mtedrte şi valorifica etan se cu­ sefcNwri ds fort® nedsrite
logică formulate de istorio­ noastră, ca d restituire de vine. Istoria noastră na­
grafia noastră. Este vorba, suflet binemeritata, a- ţională trăbuie să ne stea
înainte de toate, de nece­ ceastă dată a test stabilită permanent în atenţie. rizat al {telicluficii ridică de a se manifesta al
unităţi
angajaţilor altor
condriăie, au loc schim­
sitatea dezvăluirii fenome­ de Parlamentul României,
nului luptei de emancipare ales după Revoluţia din M15HEX BODEA pulot, adulţilor, bâtrtni- buri de cuvinte dure. Fac (spire exemplu C.F.R. Con­
lor 7 . Fiecare bolnav ane un ^şel la femeile din stanţa) «ale dedară mereu
dreptei la un tratammt oraşsăm i insulte teaand- greve. Ce s-ar întîmpla
corect, îa Viaţă. cistrie deoarece dînseie nu dacă personalul din sec­
- » B tr aH 4ei fee deeît «ă -distribuie a- torul . medical ar declara
biogkte nu pot |i ceste «a^titdte Tteoctetă, grevă? Ni se tobolnăveş-
n i#lte? solicit repartizarea unei te cineva din familie î şi.
-— Există în pxezent bi- , cantităţi mai mari de vată medicul nu vrea aă inter-
sepftol, tetracicliiâ p, PIHă* : penţru te^şul Călan. VWL 3a .cam |aţîi civili-
cilina V, careţi ati - 9» ' <2b Motc, 'îmi exprim Sată din Iunie se petrec
tilizaiR» <ţ ,R tU it a t o îngrijorarea feţă de modal astfel de lucruri?
a f c ţ f i S ^ X ^ l-Rte
Sirii CCaawtliiBt' I »
cie, sa
pe:
tru©l
dacă m aSm

„Şantierul" din caro se observă doar o secvenţă sfc află po «trada Aurei
‘ Vtaicm, ia continuare pe Avram lanca, adică chiar. lingă Prefectura ju dsţslâ.
Este o parte dintr-un t e d * de e d g ib a n a preSiBoii. apei te rffejate de dis»
tribafte. Lucrarea a început prin mai. Cinci se va termina, totuşi, utr
sa Re doar cei ce Conduc activitatea la ărig soda dead
din cadrul Platformei Deva a GJ-G.C.JL» Fete PAVEI» EA2A

VICTORIA DE IA STRASBOURG
ambe-
(Urmare din pag. I) rens, pe baza căruia au ales, ele se pun mai n- fruntat OU . iată-l, după
fost conduse punctele de şor după ce faptele s-au Intersecţie f «g4i-4l'ŞS1 .
din 13—15 Iunie şi a in- vedere ale Parlamentu­ petrecut, decît înainte ca Ce-ar #uâe mă t. 11 o prealabilă pregătire de
specialitate, ofiţer H ser-
terînat că „în cazul în lui European. Has ia o ele să prindă viaţă. Din Brătianuî Ce-ar spune «trap Discuţia I U r '
dare concluziile acestei parte că domnul Noe- fericite, această manie­ luliu Maniu ? tipat repede, c » sea­ sec#r&âpti telul
comisii parlamentare ny rens, este şeful grupului ră nu este practicată fil­ A trecut o lună de îa că ' personajul a ca- «omlmais% din România.
reflectă adevărul, nu - parlamentar liberal şi tre diplomaţi. dezbaterile din Qmsilîal Mdtease ca dibăcie către Prima misiune încredin­
v»ni' semna documentele încerc să aflu trei lu­ Iar diplomaţii români Europei. S timpul si pashraea pentru aventură ţată de .legătura" sd f »
e»“ (woî, Partidul Naţio­ cruri: 1. Ce fel de ade­ ne «figură că accesul vedem lucrurile cu sînge « Unăntm student. El România de d îre Servi­
nal Xâberal). Domnul văr cunoaşte domnul României In Gonfifiul rece. Comisia parlamen­ văzuse tocuri neumblate, ciul Secret să Departa­
Mihaîl Bălănescu a con­ Ionel Sănduleşcu, altul Europei, sub trtiui de in­ tară se va întoarce In te nld Visate de itedrâi mentului -âe Stat el Sta­
ceput. un eseu strălucit diecît cel ăl comisiei de vitat special, se va pe­ România in trei săptă- «5a interlocutor. Un oftat telor Unite fusese înde­
cu privire ia criza mo­ anchetă, îa care crede că trece în ianuarie. Vom mîni, pentru un nou ra­ din aSinctd miletului eî să recunoaştem,
rală * societăţii .româ­ este dator sâ «raporteze trăi şi vom vedea. Dar port. Mitingiştii feseearcă acestuia i-u dat curajul sd ţil un tip deo­
neşti contemporane. Dom­ concluziile anchetei par­ vom face eforturi mai să-l confirme, la Timi­ m avanseze pe MU teren sebit de ObU şir dotat
nul Francisc Baranyi a lamentare înainte de a mari să ştim de ce cre­ şoara, pe domnul Fran­ extrem âe alunecos dacă pentru asemenea activita­
. fost de părere că noi tem semna ? ; 2. Ce fel de de domnul Willoch (re­ cisc Baranyi că teoria de­ t se pliceau adevăratele te ca să poff păcăli in
ajuns „în sfîrşit în Euro­ .credibilitate prezintă p prezentantul Norvegiei) plasării rivQizaţifil ro­ Bre fa mdi cel acest fel vigilenta, secu­
pa", eă; mj tetimplâtor ădcleţate atinsă dă criţă că primirea României mâne spre est sasţfiPl- a « t războbOui rităţii române, recunoscu­
revoldţîa a izbucnit te morală, în Inlţiativâ tra- «ponte fi utilizată de Gu­ iă cînd va de Vaier, m m f ritoi, trebuia *& fB tă printre agenţii setvi-
Timişoara, cel mai ves­ traţivelor diplomatice ?; vern ca -mijloc de slă­ înlocuită ca teoria de­ m m iu tuta cui *08ar secrete străine pen­
tic oiriş al ţării, dar că 3. fete «sare suficient ar­ bire a opoziţiei", la care plasării spre vest Alţii fieeff te ilK l 4te pe guşă, tru eficienţa sa. Pentru
democraţie pentru mino­ gumentul studiilor uni­ nu are loc decît întreba­ spun ci, penteu polîScie- &mera. Sa JtemâaâK. la­ 1,0. Pacepa, începea o
ritatea maghiară nu «, versitare pentru a decide rea dacă nu cumva di­ nii de-piaţă, se Joae* a&. t e * » steşter }â |d pe^ viaţă d u b ii: de ofiţer do
atîta Vreme rit ungurii nivelul democraţiei pen- plomaţii nordici admit cum ultima carta Aşa fite^fitl r a d du « vmda sanctitate şi agent al
rtu vor face' studiile u- : trti _ osgpnteUţăîi ?, /(Kţy că neprimirea ar putea este. Din păcate, cfiiâr deţ^ reu- CJ.A. ta România comu­
niversâtare în iimba ma­ ne . ..db .-lRceşt- fi « manevră de cădere aşa şi este: ,.1a -Sfcrw- i t pStranzi ăt te- nistă. Asednsimmea tace-
ghiari Să revenim; a- argui#«it • ştomia* $» a Guvernului (şl a pre­ bouig. aşM â -siMKeie. Oe « s f i j te. !■«*, iar coa^fSa oferi-
vem evenimentele «fin fara feămpcfi 7. şedintelui) ? Aceasta e niei a *M o& t 'iSmaM «ttdte p o fffţ. ■ ■ . &-
13—15 ■ iunie, avem criza Des problema. Şi reversul ei a la Srit Îs» «-« aS# **- tetei pen-
rftorală şi avem starea pune - sensibil: cum sş putea tors, m -Aed*-teaf"’ ttn ■ mren-
libertăţii pentru naţiona­ tejie să o explic alegătorilor scut. - Napolaoii »■ a :pmtbrM un
lităţi In fapt, . acestea că întrebările există, cu mei din Ardeal ? Ce-ar spus: „încă o victorie ca tanclare care aparat de shor fără mo­
sint cele trei capete de toate că- întrebările se spune, oare. Nicolae Ti- asta ; şi mă voi întoarce nu erau la iudetntaa unui tor: propice ascensiunii.
atee ale raportului Noe- pun. Cu toate că, mgi tuiescu, dara ar fi con- înfrînt Ia Paris"; student. Şî astfel, student
• . i' i- , v-. v- ■; 7- tal toa a m ă Pmatpa a -■■■'-0 )ţ :'«««*#>'-7-