Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_232
P. 1
T E, D E M O C R A Ţ I E , A D E V A R t
INTUL LIBER
S M B A T A , 27 OCTO M BR IE 1990
- Anul II, nr. 2 3 ţy 4 pagini - 2 lei
DUM INICA, 28 OCTO M BR IE 1990
v
Şcoala, cămiaul cultural —
principalele instituţii ale satului
Şcoala, căminul cultural predă un absolvent de li rîndul ei, primăria locală
sînt, alături de biserică, ceu. Mai sînt încă pro a sprijinit cu fonduri re
instituţii de bază ale sa bleme cu manualele care pararea aşezămintelor cul
tului. Dacă şcoala asigură nu au - sosit în număr turale din Cucuiş şi Si-
un nivel de cunoştinţe în- suficient. Dar cea mai bişel, urmind ca anul vii
. tr-o anumită perioadă, că delicată situaţie o oferă tor să fie efectuate repa
minul cultural îi este des- : rechizitele, care lipsesc. raţii la Căstău şi Orăştioa-
chi&.ţsau- ar trebui să-i fie Credem că în această pri ra de Jos. Găsim firească
deschis — n.n.) permanent vinţă cooperaţia' de con o astfel de preocupare,
otnului, pentru timpul său sum va trebui să-şi su întrucît o manifestare cul
liber, oferindu-i clipe de plimenteze eforturile. A ■ turală are nevoie şi de un Pe tarlaua cu sfeclă de zahăr de la C.A.F. Băcia, recoltatul se desfăşoa
destindere. Lucruri bune, sporit şi gradul de auto cadru de desfăşurare adec ră în plin. Foto PA VEL LAZ A
dar şi „probleme" ale a- nomie al şcolii. întrucît vat.: în această privinţă,
cestor instituţii am aflat instituţia posedă internat, remarca directorului nu ne
cu prilejul unui raid- în s-a făcut o bună aprovi pare lipsită de temei:
treprins recent zionare a cămării de iarnă, „ Atlta timp cît instituţia Noi tarife pentru lucrările
La Şcoala Generală Be- a fost procurată cantita funcţionează în regim de In prima dimineaţă,
riu, directorul instituţiei, tea de lemne necesară atît autofinanţare, cultură a- pe la ora 7,30, cînd am
ajuns la magşzin, vînză-
prof. Nicolae Nistorescu, pentru şcoala de centru, cît devărată nu se poate face*. efectuate de către S.M.A.
ne mărturisea intenţia sin- ,, şi pentru cele din satele E adevărat, dar ceva, ceva, toarea pe care am ruga
ceră. a profesorilor de a aparţinătoare comunei. tot se pOate face. Deo Trebuie să fac precizarea t-o să mă- servească cu
face cu adevărat şcoală, Ini privinţa căminului camdată, însă. In privinţa în dorinţa de a răspunde 2 litri do lapte s-a uitat
urmărind ca efevii să-şi cultural, este evidentă activităţii culturale, la întrebărilor adresate de că adoptarea noilor tarife la mine ca la un „picat
către unii cititori ai zia
însuşească nivelul ogrut de .■ preocuparea directorului Beriu şînt doar intenţii. rului nostru privitoare la este determinată- de creş din lună". „Păi lia ora
terile preţurilor combusti-
cunoştinţe. Catedră sîftt Nicolae Brhsduş ppnjtpu -e - Aici-no se auzise la plata muncilor -efectuate .pbului şi pieselor asta, lapte? S-a termi
acoperite cu cadre cores fectuarea unor importante de nat domnule, de mult".
punzătoare, In afară de lucrări, de reparaţii la clă MINEL BODEA de către unităţile S.M.A., schimb, cît şi de necesi „Dar magazinul dumnea
catedra'de.' limbi străine direa propriu-zisă( cit şi. i-am solicitat domnului tatea de a asigura desfă voastră este o unitate-
ing. loaii Mlniguţiu, direc
(franceză—germană), unde la mobilierul aferent. La ‘fContimiarc în pag. a 2-a) tor td Trustului Judeţean şurarea unei activităţi .
rentabile, avînd îrf* vedere
pentht Ş,|ţA„ să ne 'facă acoperirea din venituri' Douâ
e-
proprii a cheltuielilor
precizările efe rigoare. Iată
m mit «spre warw imrnrmr ce ne-a . ratatat interlo fectuate. Concret, noile dimineţi
-
cutorul :
tarife prevăd următoarele
— Potrivit Ordinului nr. preţuri la hectar:' arături
Degringolada în apro ascund, yedeţti cumpărăto Doamnă Crizantema Gr- 93, din 19 octombrie a.c., — 835 lei, discuit-— 205
vizionarea du bunuri de rului „de Tind* unii ges dean — diriginta farma al Ministerului Agriculturii lei, semănat p&ioase — a întreprinderii de .In
consum a cetăţenilor con tionari7. Depinde. ciei nr. 91 din Hunedoara şi Alimentaţiei, sînt regle .225 lei, fertilizat cu în dustrializare' a Laptelui
tinuă ou largul „concurs" Geslibhara1 .magazinului — nu a . putut invoca ni<*i mentate noile: tai-ife de grăşăminte chimice — 90 Ar trebui să fie în per
al unor şefi de unităţi din 31 şl I.C.S. Mărfuti Indus o scuză pentru faptul că plată a lucrărilor prestate lei. Pentru transporturi manenţă bine aprovi
■comerţul de stat. triale Deva, doamna Pom- lucrătoarele din farmacie cu tractoarele şi maşinile tariful este de 180 lOi pe zionat". „Poate, eu nu
La eforturile primăriilor pilia Nejneş, ascunsese: răspundeau invariabil „nu agricole; pe categorii de •ră. De asemenea, iriaifac ştiu. Laptele s-a termi
pentru combaterea flagelu ■ sutiene, ciorapi, chiloţi, avem" la solicitarea unor lucrări, care se aplică în- precizarea că pentru dislo nat şi mai primim" mîi-
lui dosirii mărfurilor In maiexuri, marfă în valoare medicamente din import, cepînd cu dată ■ de 1 oc carea tractorului şi maşi- ne dimineaţă t*
scopul speculării lor prin de 28 000 lei. în timp. $e domnia să ţi tombrie a.c. în esenţă, mă • nilor agricole plata per Asta-i! Aşa că în di
interpuşi s-a' asociat cu Doamna Elisabeta Ciobot, nea. la loc dosit asemenea voi referi, ţinînd seama cepută este de 122 lei pe mineaţa următoare, la
mai multă convingere şi care gestionează dpar o medicamente In valoare de de specificul judeţului şi Oră. Deoarece lucrările din ora 5,50, mă aflam deja
Poliţia. minusculă tutungerie", cea , 37 000 ,lei. . Colejfa dumi- de solicitările ce le avem această perioadă s-au aglo la rînd. Se vede că
La controalele efectuate ■ cu nr. 110, tot a I.C.S.M.I. , sale. Viorica ’Firin, de la din. partea producătorilor merat mult (situaţie ce
îr» 42 de unităţi eoţnerpiale Deva, pusese deoparte 400 particulari, la tarifele sta Gheobghe pavel
din Judeţ au fost depistate pachete de ţigări „Car- ION* CIOCLEI bilite pentru' lucrările rea NICOLAE TÎRCOB
mărfuri dosite în valoare paţi;“, 100 pachete „Bucegi*. lizate pe terenurile situate (Continuare în paf), a 2-a}
de peste 240 000 lei. Ce mai 67 pachete cu lame Triton. (Continuare fn pag. a 2-a) în pantă de peste 9 grade. (Continuare în pag. a 2-a)
ADEVĂRUL DESPRE „GENERALUL - LEGENDĂ" <lli)
A S C E N S I U N E A
Şefii ierarhici ai loco sau să-şi dovedeaScă abi turi in băncile străine, terii figura sinistră a
tenentului Pacepa erau litatea pentru a-l recruta. plata vinzării de ţară. dictatorului Nicolae Ceau-
de-a dreptul inbîntaţi de Ii fusese, pur şi simplu, Agentul însă trebuia spri şcscu. încă nu începuse
el. Reuşise in foarte scurt pus în braţe de patronii jinit să ajungă şi la alt ascensiunea către putere
timp să contacteze şi re comuni, iar informaţiile fel de informaţie, in spe a „savantei de renume
cruteze pentru serviciul pe. care le furniza erau cial cele privind siste mondialM, dar un om abil
secret român, nici mgi ceea ce în limbajul spio- mele de apărare ale ţă simţea bine din ce parte
mult, nici mai puţin decît nilor se numesc „informa rilor din Tratatul de la bate vîntul.
un fost agent al C.I.A., ţii de intoxicare". Para Varşovia şi la acestea nu Tot demaseînd. agenţi
in vremurile acelea (anii lel, către C.I.A., pe ca putea ajunge decît dacă străini; provocînd din
’50), o adevărată mină de nale oculte,- începuseră să . se inălţa cit mai mult în cînd în cînd şi apoi vin-
aur pentru cineva care se scurgă informaţiile ierarhia securităţii din zînd ca un adevărat Iuda
vrea să ştie cît mai multe despre modul de organiza România. . Pentru asta dte un camarad de ar
despre tabăra adversă. re a aparatului român de trebuiau făcute sacrificii. me, Pacepa urcase în
„Fostul agent" ii stre securitate şi chiar .des Intre performanţele pro ierarhia gradelor militare
cura informaţii care rezis pre serviciile, sale secrete, fesionale ale ofiţerului pînă la cel de colonel,
tau J,a verificări şi, in con despre amplasarea obiec- . lori Mihai Pacepa au în avansînd in acelaşi timp
secinţă, prezentau un tivelor militare şi tot ceput să' se numere de-' în funcţie. Speranţele
grad ridicat de credibili felul de astfel de infor ' mascările de agenţi ai puse in el de patronii
tate. Ceea ce hu ştiau şefii serviciilor secrete străine, săi de la ' C.I.A., cu ani
ierarhici;ai locotenentului maţii care interesează în Erau „piesele de şah." în urmă, nu se dezmin
Pacepa era faptul că activitatea oricărui ser- . sacrificate de C.I.A. fie ţeau. Era tot mai aproa una pezi
„fostul agent. C,I.A.“ nu viciu secret. In norgcti- . din reţeaua' proprie, fie' pe de marele obiectiv*
ieşise la înfîmplare in clatura C.I.A.„agentul dine din' '„grădina" Altora cu
calea acestuia, ; ba' chiar RoMânid atît de bine, care avea legături. Intre . (Va urma) Unde -tai şi unde crapă, cugetă croitorul,
uitîndu-se .visător pe geamul prin dreptul că
nu trebuise să facă nici plasat figura- deja cu 'un f timp în /tentante se ridi ruia trecea t> domnişoară cu fustă de blugi...
un efort de inteligenţă grad militar şi cit con case v binişor în şaua' pil-, : n ico lae delureanu