Page 3 - Cuvintul_Liber_1990_232
P. 3
iTMBĂTĂ, 27 — DUMINICA, 28 OCTOMBRIE 1*90 PA O . 9
Limbajul mut al ochilor omul» (II)
Din cele 95 de nuanţe boală de nutriţie provoca intea ochilor; şl-a pus
de priviri enumerăm m - tă de lipsa îndelungată a ochU pe 2 } t-a iaut ia
REFLECŢIA ZILEI mal citeoa: ochii lumi vitaminelor din organism} ochi} ţi-a văzut visul am
noşi arată bucurie, satis
ochii gbbuloşl indică pre
ochU} e cu Ochi şl sprln-
facţie, împlinire, sita a» zenţa anal glatteom; cene ; şl-a dat ochii peste
„Nimic no costă moi scump decit dosea Ochii îndrăgostiţi- ochii încercănaţi Indică m p} m m Ochi la făină
lor; ochU trişti, pierduţi, o durere, o suferinţă fi şi cu oltul la slănini;
noşUiiiţQ • Un reporter întreabă arată o stare sufletească zică ţxu sufletească; munceşte dc-l ies OchU
GR. C. MOfSilr un contrabandist: afffctivă pesimistă ; ochii ochii cu «rborizeţU vas din cap ; a pus ochii ta
-Spune-m i, te rog, mori înseamnă teamă, culare pe m m stnt m i pămînt; a făcut-o (o
nu te obsedează vame anxietate; ochii medita zaţi de tuse (în special *Ln >) de ochii lumii} a
şii pa care i-ai ucis ? tivi, oi cugetătorului, au cele tabagice), sau de efor privit cu ochi de piatră;
Oarecum* răspunse privirea intr-un punct fix, turi fizice mart} ochii cu l*a sorbit din OCkl; t-0
DESPRE ŞTIINfA contrabandistul. Dat «u im ortaBntal imaginari sclete palide denota ane spus-o verde în ochi etc.
am de im it ea acuta p* och iisincerisbit aceia m ii} ochii cu setare gal Specialiştii au stabtlit
care nu bum omor®. care privase spre iutarlo- bene denota hepatită vira că lacrimile au acţiune
• „Nu există un prieten mai bun ea ştiinţa şi " V ★ cutor cînd vorbeşte ; ochii lă -'im icter mecanic} bacterictdă: mldobii *•
un duşman mu* aprig ca boala". vinovaţi stat aceia care ochii «U .«tafta «tata de /laţi intr-un tab de cul
• „Tristeţeareshnţită de cel cane e conştient de Intr-un ^restaurant: privesc ta jos cînd «sta notă pierderea funcţiilor tură, inm ntact eu cîtem
neştiinţa sa e ca o bucurie a cerului". — Ce ne pute# oferi vorba de o faptS sau ac vitale, : picături de lacrimi, stas
Proverbe indiene foarte rece ? ţiune etc. ^?tacuăfeo, eumarsa «i emeriţi mu anihilaţi, De
• „Cine ştie nvai moli crede mai puţin". — Un grătar. De asemenea, OchU înţelepciune, a formulat asemenea, s-a constatat
• .fogîMforea denotfl neştiinţă*. completeawă limbajul mut Zeci de expresii legate de că toate vertebratele au
Proverbe italiene ; Un beţiv, care se ai feţei, puttnd exprima Ochi, ca de exemplu l nu trei ochi: doi v&ibtH, ta
• ..Toţi vor să ştie, puţini var să se adînccaseă întoarce acasă pe două mai ochi ţi urechi; a faţă, şi unul nevfxlbil. o-
tastildii". cărări, după o noapte hd. De exemplu, ochii dormii numai eu un ochii eeste afltndu-se în pro
• Oamenii neştiutori se deosebesc de animale petrecută m băieţii, vă£u «tiet indici enemlte boU l-a îngrijit ea pe m M funzimea creierului, fn
numai prin înfăţişare". pe acoperişul casei m mal ofta din top : ba arătat di» partea din spate şi poar* -
Proverbe latine papagal eu un penaj preeminenţa ochi } ba Iubit mai mult tă denumirea de ,glandă
• „Cine vrea să ştie multe trebuie să doarmă văi colorat, trupă «e oculari (exoftal- ăecît OchU din Cap ; şi-a ptneoiă“ sau „epifiză",
r“|
-puţin". reuşi, Cu multă greutate, miej Vedică htpertiroidism scurs ochii după X ; m-« (Slîrşit)
• „Soarele luminează lumea, ştiinţa pe am*. să ajungă sus, M *fi-i fBasedosV); ochii sticloşi, avut oeW e&4 t *dd pe
• -Neştiutorul , e ca un topor neascaţH*. prindă. Atunci papaga fără umiditate, indic» « V ; a UU-i mai vedea îna ION D. MANOIU
-: Pttarâi* ruseşti lul se uită la el. şi-l
• -Ştiipţa învinge neştiinţa, nu şl pScaiete*. întreabă:
V Preverb turcesc - — Ce vrei?
• ..Învăţata! recunoaşte pc cal ce e neştiutor — Vă - cer Iertare,
pentru c i însuţi a fost neştiutor, iar neştiuto domnule, zise beţivul R U G A V A R I E T Ă Ţ I T
rul ou feetmţmţte pe înviat, oSein-a fost ei politicos cu mîna la Ascunde-mă în inima ta,
şapcă, credeam că stn- InCăiZcştC-mB-n etntecul tău. d e zv o lta r e a
Proverb arab teţî pasăre. înfăşoară „ml trupul cu suflet, in fo r m a tic ii
Bcapă-mk dc-al nopţi! urlet.
Selecţie de Sărată-mi bxreAe, _R9Sta Republică Federală
ILflB LBARir. LAtfRENŢIU BORCA Twtptti m i-1 trezeşte. Germania, împreună cu
H ftfic-vd Pteoame, Marea Britanie şi Franţa
r a e M tr S H ftta se afli ta fifumba ţăriter
Frigul mi-1 alutdţă.. europene ta ceea ce prf»
tniăta nu^mismA^b - veşte dezvoltarea informa
x GEORGE PARAU ticii. Qe aceea* Stat inte
resante datele despre mo
dul cum a , cresCut şi va
LEGI FUNDAMENTALE PENTRU «VŞte ta canumure numă
rul angajaţilor care Utili
INGINERI NAIVI (II) zează tehnicile de calcul
ţî. Cele care pot fi mon cesitfi reglaj sau întreţi eemputeritete. Astfei, eon-
tate. ta orice ordine, nu. nere o* găseşte in form datelor statistice, ta
^ 12.^ Perfc^anţfeie eo- cel mai greu accesibil al anul 1970 de-abia cinci ta
aparatului. sută din totalul «ngajafiw
18. Condiţiile de ex lor au fost ta activitatea
In
tehnicii computerilor.
cientul de 0,5. - ploatare prevăzute în acest an. acest procent a
13. Performanţele eo- cartea tehnică vor fi în
muiyeate de comerciant călcate do toată lumea. crescut la patruzeci şi trei
la sut
vor fi multipliaate cu c o 17. Dacă pentru o eroa .-foştii
efictefttea da «J& re do calcul stat mai o t i
14 Instrucţiunile de te persoane responsabile,
tiltabre şi întreţinere ir& - atunci «ici o persoană au tehnic*., âbfipttiiiiOi* V»
oricărei instalaţii se pierd mai este responsabilă. folosi» de apfuape
totalul anga
treimi din
deja ta serviciul de a des- 18. Piese similare, care
Desen de fcBNSTÂj&^GAVR&JlL facere. se comportă similar jaţilor.
18. Orice piesă care ne- la probe, nu se comporta
similar în exploatare. Selectate de
PETRU STOlANOV
„ D i n L i b i a s o s c b c to t< $ G a u n a c e v a n o u t ă ţ i "
A m Ş T Q T JS i,: IS T O R IA mici ( ■ ■ ,■ Lovitura de stat a avut eşuat proiectele, de . unire
AmtAAmbOU'- - S^i născut lr» ăniţ| iSţl loc : îâ I septembrte 1W9; fu Egiptul, respectiv Tu
în tribul Kadhadefab,' â regele Idris care doamaa nisia. Manevrele politice P e drum d e |orâ
Cuvintele lui Aristotel avut o copilărie obişnuită, din anul 18S1, anul dobîn- pumeroase ale Iul Kadhaîi
s-au adeverit eu prisosinţă în ciclul primar era ex diril Independenţei, a fost fu făcut ca ei să fie sus
în perioada ; in care la trem de tăcut, *e izola de înlăturat In timp ce se alia pectat de o suferinţă psi
conducerea statului libian ceilalţi colegi. în timpul în Turcia la o cură bal hică ; Kamai Râssan Alî,
se află Mohmamar Kadhafl. ciclului secundar prinde neară. Noul regim a fost viitor mţnîstru de extefite Pielea îi mm Zbirdtă şi arsă de soare, gura aproa
Afiat In fruntea unei • na gustul politicii, începe să rapid recunoscut de către egiptean, declara unui ziar pe ştirbă, părul alb îi era ascuns de un batic cernit,
ţiuni de trei milioane de se intereseze de figurile diverse ţM .Incepînd cu din Viena că premierul doar ocMI albaştri neobişnuit de senini ţi Urnii «rea
suflete, «1 nu a încetat un marcante aia epocii: Nas- marile puteri. Kadhaîi, pro libian este bolnav mintal* * în contrast cu făptura îmbrăcată bătrtneşte în negru,
moment să Ameninţe Occi ser şi Ren Bella. $i-a fund mistic, vedea mîna motiv pentru care Intre A coborît din autobuz aranjîndu-şi plasele ce-i atirnau
dentul, în primul rînd 1.8 septembrie — 4 octom
S.U.A., cohsiderlndu-i pe brie Î972 ş-ar fi tratat in grele în mmhtle mi' obosite, Am ajutat-o pină la
poartă sâ-şi ducă bagajele, -poveetirm pe drum.»
, /
preşedinţii americani, (Ri- • PUTEREA Şl BOALA tr-o clini că din Cairo. Pre
chard Kuxon, Geraîd Ford, • BOALA PUTERII şedintele Sadat declara — Apăi maică acu că mi-o murit bătrtnu, eu sin
Jimmy Carter, Ronald Rea- unui ziar kuweitian r „co gură fac piaţa, că cei tineri s-ou mutat la oraş, s-au
gart) inamici personali, «PUTEREA BOLII lonelul Kadhafi este bol fămt domni şt vin tex pe acasă. Am fost la oraş să-mi
chiar dacS nU î-a întîlnit nav sută la sută. Un de cumpăr încălţări da nici măcar cizme de gumă nu-s.
niciodată, O deosebită a- creat o „mişcare revolu mon 0 posedă şi îl tace loca n-am găsit ce căutam da banii tot f-am cheltuit,
tenţie a acordat susţinerii ţionară secretă" structurată Iui Duthnezeu în succesul să-şi imagineze lucruri că ce pot eu cumpăra 0 k pensia mea de «99 de tei
său.
mişcărilor teroriste, ca cele din - celule după modalul care nu există": ulterior el pe fum, cînd toate ţs aşA t£e scumpei... Am fe<a go-
din Irlanda (IRA) sau Spa comunist, fără prea multe Pofta de putere l-a făcut sleia; „colonelul: Ka- goşaricu 25 de lei hUu, că nu am pus nici uit castra
nia ' (ETA>. A fost totdeau pe Kadhafi să îşi înarmeze dhafi a atins de o dedubla vete acru, nu t-aw mai făcut de cîfiva ani din cauza
na gata să sară în spri documente, periculoase dacă ţara cu cel mal modei» re a personalităţii. Aceâsta cenuşii de la termocentrală., am luat un borcan de
jinul a tot felul . de aven ar cădea în ' mîînile poli armament, petrolul fiind e o boală. Intr-o zi se miere cu 80 de lei că nu ne-au mai dat raţia de zahăr
turieri africani cum a fost ţiei. La 17 ani, Kadhafi mijlocul de plată. Exiaziin- găseşte !h prezenţa bună de pe tari Z*»t, am căutat âiibrfte da au tis de mine
CaZul Iui Idi Amin Dada. Visa să răstoarne guvernul du-se a promis poporului tăţii şi generoritâţii perso dna am întrebat ţi aici ciorapi patent — dth ăia
Dornic de putere, a făcut Libiei 11 La 21 da ani îşi că, la nevoie. Libia, cu o nificate, mline ta taţa unei pentru bătrtne — nu stnt, da 'nu-i nici un material
diverse încercări de consti programase deja lovitura armată de , un milion de făpturi demontace, nesta mai negru să-mi/fac şi eu o haină... Am intrat ia
tuire a tot M ul de Uniuni de stat A apreciat că oameni <1 din 3 locuitori), tornice". Preşedintele Sa farmacii s» caut spirt medicinal da mi-au spus tă nu
de state. lift arabo—ber pentru* aceasta este nece este gata să înfringă orice dat a făcut fsubliee şi u- &u primit de muitk vreme. ţ
beră Mohamtnar tasermtea- sară infiltrarea în armată; putere din lume 11 nele conflicte anterioare S-a oprit din mers, răsuflînâ greu, şi-a mutat din-
ză „cel care construieşte", a intrat în consecinţă la Proslăvind învăţăturile iale Tui Kfidhafi cu Nasser, tr-o mtai în alta un săculeţ de ffrmfl legat le gară:
îeum se ştie nu a reuşit academia militară din Coranului, considennd Is în cadrul cărora. preşedin — Uită aici am luat făină r» 20 de lei tufe de
nici Un fel de construcţie Benghazi, împreună cu alţi lamul drept esenţa religii tele libian trebuia „adus pe piaţă... greu ne-a fost maică şi încă ni-i greu. c-am
stabilă. Infrlnt în o^tetate doi complici, ţelul înde lor, Şi-a răspîndit „învă la realitate". ajuns noi ţăranii să luăm făina şi plinea de la oraş...
rînduri, s-a ridicat pur şi părtat fiind constituirea ţătura* în nudul conce Bine c-am ajuns, mulţam de ajutor.
simplu din cenuşă ca pa uniii nucleu de „ofiţeri tăţenilor priiitr-o „cărţulie (Va tă-maj Pefttrt» puţin. Sărat mî»* --şsţ multă sănătate.
sărea PhSenix, dar la alti liberi". Treptat a reuşit Verde*.
tudini din ce în ce mal sâ-şi extindă Influenţa. In anii 1973 Şi 1974 au Dr. CORNEL STOICA INA DELEANU
