Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_233
P. 1
Din dorinţa de a ne aduce o contribuţie mai sub
C A P L I M P E D E stanţială la înţelegerea problemelor cu care se con-
frdntă judeţul nostru în această perioadă de tran
OPOZIŢIA ATACA... ziţie spre economia de piaţă şi făurirea unui stat de
drept, redacţia ziarului „Cuvîntttl liber* iniţiază, în-
cepînd cu acest număr, rubrica „CONVORBIRI —•
Că ţara se află bitr-o perioadă extrem de grea —
pe plan economic şi social în primul rind — este clar CUVÎNŢUL LIBER", în cadrul căreia .von» prezenta
' pentru oricine. Că ne paşte pericolul şomajului şi in periodic' principalele prcocupărtaleunor^ factori de
decizie, execuţie şi opinie, în vedweasoluţifmfirii pro-
flaţiei — o vede, o simte toată lumea. Că ne confrun
tăm cu o criză’ de, autoritate — nu măi este un , secret blematieii complexe' cu care se confruntă - colectivi
pentru nimeni.' Că lupta pentru putere continuă la tăţile umane, cetăţenii judcţuiuiîn această etapă.
toate nivelurile * ; — nu mai trebuie demonstrat.1 . Că - Pentru începdt, redacţia ziarului „Cuvhrtniliber*
partidele şi iorţ^e ‘ politice pe de'o parte se, înmul a organizat o convorbire cu domnul inginer COSTEL
ţesc continuu, iar pe de alta se divizează din varii ALIC,, prefectul judeţului Hunedoara.
motive, se clatină la fiecare bătaie de vînf este
limpede şi poate este şi normal, într-o perioadă de
consolidare ă democraţiei, de stabilizare a valorilor Avem un judeţ greu,
autentice. Iar că opoziţia ia forme diverse şi atacă
fără rezerve,,— este, de. asemenea, firesc, aşa cum se
lntîmplă în orice democraţie. Nefireşti ni se par însă eu probleme grele şi trebuie
metodele dure, violente, de manifestare a opoziţiei,
critica virulentă şi atacul perfid, la persoană, con
testarea vehementă â puterii la numai cîteva luni de să muncim din greul
,1a instaurarea ei în mod derhocratic, contestare fără
argumente logice, fără a se propune soluţii de spri-
jin,'de ieşire ă ţării din'criză. (Relatare în pag. a 2-ă)
•Lideri de partide obscuri, care au căzut din întim-
plare în oala revoluţiei, iar după aceea au îmbrăcat
piei de lupi, se erijează în mari conducători de oşti...
•manevrabile, caută cu luminarea prilejuri de greve
şi manifestaţii, pentru a incita poporul la revoltă, la-
ură împotriva puterii, strigînd ca apucaţii’ sloganuri
la adresa Guvernului, a preşedintelui ţării, in fapt, la
adresa mersului ireversibil al societăţii noastre spre
democraţie şi progres.
Ba Imai mult, promiţînd poporului marea cu. sarea
în campania electorală din -mai a.c., apoi acuzînd în
dreapta şi în stînga că alegerile qu fost trucate —
pentru că nu aii ieşit ei victorioşi -v-, domnii Radu
Cî-mpeanu şi Ion Raţlu, oameni în vîrstă, care au trăit
ani mulţi departe de ţâră, rupţi de realităţile,ei dure,
'ăjy ajuns azi Să-l acuze pe primul ministru Petre Ro
man că prevederile din programul de reforme pre
zentat în faţa. Parlamentului sînt de factură liberală
şi ţărănistă şi, vezi doamne, meritele .le aparţin. S&>4>—
■ admitem, prin absurd, că este,aşa. Oare asta are acum
cea mai mare importanţă, ori faptul de a face front
Comun şi a transpune în viaţă acest program ? Oare
pantofii de care avem nevoie sau zahărul care ne lip
seşte au culoarea unui partid anume ?
Dar opoziţia atacă şi mai puternic. Domnul Ion
Raţhţmerge pînă acolo încît cere demisia imediată-
j» ",(guvernului, contestîndu-i ■ competenţa,' nereuşind
{sŞ. înţeleagă că dacă slntem unde. sîatcm este, şi '„me
ritul" • partidelor - de opoziţie," care aduc doar r acuze,
neagă 'şi puţinele roade culese, dar nu propun solu
bil şoncrete. nu vin cu măsuri dare. viabile, de redre-
«ire; d situaţiei grele în caute se află -ţara.
Sigur, Guvernul a făcut o serie de greşeli/ Ştie m m s
toată lumea. Noi le-am aşezat şi altă dată sub lupă.
Guvernul ^viitor va face'altele'. Iar ţjpoziţja fi vă cere „ZILELE CULTURII HUNEDOREfîE"
şi -Jui demisia Bşte dreptul ei. să o făcă. Oitedku acesă
„lueju este foaite urgent, foarte necesar 'şi foărte iiri-
-jaoţHapt acum, ei strîrigerea rîndQfllor, înVidgereâ or- toă CMCirte drexsepţie
rcrtUlor râoihSf aplecarea cu sîrg,'de către toată lu
mea, asupra anmcii. Ajunând atei vom liota un ftăg-
&u*SM *ai' «M&bşţsător al • r r 'lT - ■ Ea Sala .festivă a.. Pala-v Schgpin într-o. inter-
'tăţUor ,:d«» .f< met A W â V * * ^ ' i . tutui Culturii..,dîn,~^ 'Devp,'. pretare îkmtri-
şi-a$»tfiâ*at şi a înc^put treaba <ai şţtg. orgfpizafaţii .',%iieUftzcul-;i
' celui 3in'peeaj*ha sa cu: J&RU turii hunedarene* au pro- I de (faŞipe iŞnesmh - - •
dă-te la' io parte 1*. $i Uhda se .graqşat două: concerte de - Evoluţia. M 4Cr**ăpfee*î.
astăzi L. Ar putea fi, credem, un mo A DURA LEX. SED LBX ■ excepţie, oferite. <tc pianls- Bechett '.odt'fmip.tdNt'&rnua»
tiv de ţi*;.. • ....... .................- , • DIN TOATA LU&BA ,. ţml jrdneez. CHsţapher Bic- nio's cu m ofu pt ^ cdfmnt
D V W IS V GnXONKA Icett şi, respectiv, corul canşeral feminin al Insti
cameral tRenaisaşnc»* dl tutului de Arte .Unsdbâşi-
<iJ*m i SE 'fy&iltutHlui "d «r Âfte ' "din năvi,' ^primiţi chiar deom-
două
Ctâşinău. Au fost
APEVARUL DESPRE „GENERALUL - LEGENDĂ" (IV) ..momenţe -de înalţă-■' ■ • f a r '
f
care- s-mt ---bucurat: de o ■ metjete la -piesa .Ave Ma
^ 0 i • J .caldă- primire -din ■ partea rfa* de OhutlHo Cacinni. ■ ■
PA D ţT U N " publicului devean. . In : ce -priveşte, fşrmgţfa
. Profesorul'. Cristopftar din1 Chişinău, rar i-a • fost
,, . Pacepa, , înilfat. Intre uha invitaţia preşedin avansat la gradul'de ge aici înainte ■ indispensa Becfcett a: susţinut concer dat publicului devean . să
fţim p fă fmmeţU de şef of telui Republicii Chile, neral) nu ■ trebuia expli bil lui Ceauşescu şi con te ,fn mat multe oraşe din asculte pe viu o formaţie
r Direcţiei de - Informaţii doctor Salvador AUende, cată nimănui. Şeful Di soartei sale. ţara- noastră, aplauzele pu cu astfel de ctftităţî, care
Externe ,(D.t.EH în fond preşedintele Consiliului recţiei de Informaţii Ex La Bucufeşti se făceau blicului răsplătind bine
spionajul romAn), trebuia de Stat aî Republicii So terne pleca peste hotare pregătiri intense pentru meritat o interpretare de — MINEI BOOEA
sa intră neapărat .in gra cialiste România (urmea de cîte ori l-o dictau in anunţata vizită în Chile. fineţe. .La Deva, pianistul
ţiile lui Nicolae Geauşes- ză numele dictatorului, teresele dublului său ser Presă chiliană îi luase, a oferit piese de Bach. (Continuare in pag. a 2-a)
cu, care, însoţit de mole- însoţit de cel al „sinis viciu. La Pfaga Insă fu după'uzanţe, interviul de
fica-t soţie, începuse pe tre i./ va întreprinde o sese „convocat"1 tn mod rigoare lui • Ceauşescu, '
lerinajele prin statele vizită oficială. in Rgpu- ' expres. Secretul care a- ăşa că se poate' spune că
Europei şl ale lumii, ode- : Mica’ Chile, in a doua'ju vea să i se Încredinţeze delegtţţia română era cu
pătate parade de opu- . mătate a lu n ii septem nu putea fi încredinţat un picior pe scara avio
lenţă pe spinarea po- . brie\ intre graniţele României. nului. . Pacepa d cerut să'
porului. Ei bine, vizita aceasta Ce va mai fi vtnăut Pa- fie audiat de Ceauşescu. ■ J” j^u ?e *n^ mai fac eu copilul ăsta;
Presa din România pu nu a mai dvut loc nici- - cepa' legăturii sale din (Va urma) toată ziua vorbeşte şi mereu întreabă ceva.
blica tn 26 august 19 74 odată. cadrul la Praganu — Ţu eşti de vină, dragul meu. fi-aduci a*
această ştire, încredinţa Plecarea: precipitată la se ştie. De acolo insă s-a ■ NICOLAE DELUREANU minte cit m-ai bătut la căp să-l învăţ să. vor
tă ei de defuncta Agen Prăga a generalului Pa înapoiat cu o 'informaţie bească ? Acum învaţă»! tu să» tacă •
ţie Română de Preda i cepa (intre timp fusese careavea să-l facă ■ de (Continuare tn pag. a 2-a}