Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_233
P. 2
P "rt 7 CUVÎNTUL LIBE
BUN DE PLATA
Avem un judeţ greu, eu probleme grele Judecătoria din Deva a
încetat procesul penal por
şi trebuie să muncim din greu l nit împotriva lui Alexan
dru, Danciu. pentru infrac
f ţiunea de neglijenţă în
serviciu. Foarte bine, un
Redacţia: r lovride>' servii* ,*au turis Primăriile au in această - ţări este -nevoie. Indiferent vreme ne .străduim să adu candidat mai- puţin la puş
—r Care sînt, stimate mului. * privinţă autonomie depli de proprietate, pământul cem marfă, nu vom per cărie. 'w
domini Ie Coste! Alic, prin Redacţia.; nă —> orizontală — ca, de trebuie lucrat şi Iftsâmîn- mite ca unii -conducători A scăpat Alexandre
cipatele preocupări alC — Alături dc necazurile altfel, şi în sdluţlonarea ţat, pentru că din sâjnîri- de reţele comerciale, şefi .Danciu de pedeapsa închi
Prefecturii Judeţului Hu din economie, cetăţenii ju tuturor problemelor din ţă va ieşi recolta de care de depozite sau gestionari sorii, dar nu şi de conse
nedoara fn aceostă etapă ? deţului se confruntă şi cu teritoriu, prefectura ş,i- Gu avem toţi nevoie. Cînd va să împiedice ca produsele cinţele financiare ale ne
Răspuns :- o seamă de privaţiuni in vernul intervenind doar veni legea, se va vedea al să ajungă te rafturile ma glijenţei sale. Era cioban
—? înainte de a enume domeniul vieţii sociale. De- atunci cînd posibilităţile cui va fi pământul. Ori gazinelor şi de aici la şef la C.A.P. Ţebea. Prin
ra 'S'râilMtMAp, aŞ > 3ori. să stgur, prefectura cunoaşte locale nu acoperă necesa cum, proiectul legii fun cumpărătorul obişnuit. neglijenţă, a păgubit coo-
relef -latura. calitativă spre aceste probleme. Ce se fio- rul de fonduri . sau cînd se ciare se află la ambele ca Redacţia:
caret tindem, afft noi, cit , treprinde pentru soluţio încalcă legea. mere .ale Parlamentului, — Există, ‘domnule pre
şi cpuălţi factori care ne narea lor ? Aş m ăi' dori să subli dar pină la aprobarea lui, fect, şi în judeţul nostru
ajută-in desifâşurărea ac- Răspuns; niez Un aspect: se impune noi trebuie să semănăm, un număr însemnat ide
favimţii: dorim 3ă dăm do- — Le avem permanent valorificarea locuinţelor de nu să oprim activitatea din copii orfani şi handicapaţi.
vadf de corectitudine ma- * pe masa de lucru, Sursele gradate datorită unor vicii ■: agricultură ! Cum se glndeşte prefectu
ximă- Irv tot ce întreprin de alimentare eu apă a de construcţie *au negli «, Redacţia: - ra să-i ajute ?
derii şi, pe baza acesteia, Vmi Jiului tea şi de agent jenţele* In exploa tare. (Np- -i- Km m wm scrisori şi Răspuns:
să asigurăm eficienţă de termic, de altfel) sînt in- mai în municipiul HunO- redacţiei —i Avem -fat' vedere so
mersurilor noastre. Por-. luţionarea radicală a pro peratjva de 99000 lei.; Pa
nim| de Ja? ideeacoafirma- blemelor caselor de copii gubă trebuie recuperată şi
tă de* realitate că sîntexa şi ale handicapaţilor. La Alexandru Daneiu o va
un jjudeţ greii, că tpţem prefectură am constituit un recupera din munca sa,
probleme grele, ceea ce ne compartiment special ca pitiş doblncte. de 8 la sută
obligă, firesc, să muncim... re are în atribuţii -această pe an, despăgubirile de-
din greu. ; problematică. Primim, de curgînd, evident. de la m o
In cele-trei filări- mură- _ ■ suicieţtoi:: avem ^toWleme doara avem , asemenea, un ajutor sub mentul stabilirii pagubei.
cipii — Petroşani,'' Hune- * deja cu încălzirea foesin- apartajgepte). I*,* stanţial din partea organi-
doare, Deva cit ţi în u- ' ţefor ia Hunedoara, Brad şi peritrt» aceSţ-- ^ . zaţiei „Medica fără fron EPILOG
şt chiar la Deva. ■ Pentru
nelp ortejg imfaortante ale “soluţionarea acestora ac măsuri tiere" şi avem convinge
termicA■ <te . i.OZitMifa, l'ţ a
judeţului, desfăşurăm ac Ce rea că, prin conjugarea e- Intr-un număr trecut al
tivitate industrială vde gra ţionăm, în parte, prin mă conderjg» Aid, t&bttnăW - . ____rewfawtt pentru fortului propriu cu Auto ziarului nostru, relatam cu
dul zero: minerit, siderur suri imediate. In acest an rea pardoselilor etc. Dar asanarea* acttvitSţlS fa» *- rul Internaţional, copiii
gie, energetică. 3Kit sec am înlocuit o seamă de trebuie combătută şi -men cest sector 7 • orfani şi abandonaţi, cit şi lux de amănutm%‘ faptele
conducte de apă menajeră
unui; r t r i de tineri agre
toare prioritare la nivel şi de termoficare; au fost talitatea că totul «a va ri*- Rlsp»MP*, - handicapaţii vor ave»' o sivi, săvfrşite asupra loca
naţional, cU multe pro zolva de Ia prefectură. Stă- — Aş putea spune că viaţă demnă, civilizată. lului de alimentoţie publL
reparate mai temeinic cen
pînii apartamentelor sînt,
bleme care interesează tratele şi punctele de ter de fapt, consiliile de ad activitatea comercială este Redacţia; că „Transilvania" din Dc-'
„Cuiul lui Pepelea" în ju
atît' sindicatele, consiliile — O ultimă întrebare,
de -administraţie, cit şi - moficare. Handicapul cu ministraţie din întreprin- deţ. Lumea doreşte comerţ domnule prefect: Ce cbn- va, La vremea respectivă,
organele de» eercetare pe
prefectura şi Guvernul. care am pornit la drum deri, sindicatele. Ei nu tre civilizat şi pe bună drep tribuţie aduc la soiaţiona- nate au procedat după cu-.
este însă prea mare şi de
tate, dar o parte din co
buie să mai permită aban
Sindicatele şt asociaţiile aceea am iniţiat clteva mercianţi sînt priviţi ba rca problemelor Judeţului viinţă sau, mai bine-zis,
iau pulsul zilnic al vieţii donarea apartamentelor şi deputaţii şl senatorii aleşâ după necuviinţa făptaşilor.
cotidiene în toartă lărgimea proiecte de investiţii In lăsarea for în paragină. nişte-rechini, şi aceasta nu în judeţ ia 2& mai, cît şi
paiete? ei de probleme e- Valea Jiului, în alte mu Redacţia: din vina noastră, ci din conducătorii organizaţiilor A » 'fast deferiţi astfel Jas*
conomlce şi, mal ales, so nicipii şi oraşe, care să a- — Vă ritgăm domnule a lor. locale ale formaţiunilor tiţiei Cristian- Jitariu. Pa-
vel Mihai Lupşa, Teodor
ciale. Sâptămînal, şi dacă copere în viitor cu. surse prefect, ştiut fiind că au S-au făcut numeroase , politice din opoziţie ? Furnică şi minorul Cătă
este nevoie mai des, ne corespunzătoare necesa existat atitea deficienţe In controale (şi dumneavoas
intîjnim "cu cartelul, sindi- rul de apă. şi căldură al aprovizionarea cu alimen tră, ziariştii din judeţ aţi Rfispu ns; lin Constantin Cîocăriel.
S-au epuizat toate mij
cal ..Valea localităţilor. Este cu atît te, să ne spuneţi care va întreprins anchete pe a- -? Deputaţii şi senatorii loacele ,de apel ale incul-
-Liga Mini mai greu de înţetes aceas fi situaţia fa» viitor. ceastă temă). Atunci cînd se SntHnesc săptfimlnal cu paţiforşi asîfte Cristian Jita
lea Jiului, tă problemă, ctf cit ţara BlhpHiw: a fost necesar a organizat electoratul, în cadrul bi- riu şi Pavel Mihai Lupşa vor
narjea. pi noastră produce de ani de . Dacă avem in vedere şi prefectura judeţului un . rourilw deschise te pre- petrece cîte un an. şi şase
ra. Ceea ’ Zile cazane de apă fier potenţialul propriu, se pa control general Iri comerţ. feeţurft şi primăriile .mu-,
zol va noi binte competitive, livra re că nu vom sta prea Cu toate acestea, deşi nicipale. se deplasează în‘ luni din tinereţea lor la
închisoare. Teodor Furni
tribuţiilor şi eo; te cu succes la export, în bine. S-au însâminţat în ştiau că vor fa controlaţi, întreprinderi şi la .sate, ne
pre
unii gestionari Vau
lor ,— înaintăm sp^moBoIu- timp- oe noi, în -judeţ, a- această toamnă doar «069 tat , în continuare, la do -ajută.fa» rezolvarea unor că, în sarcina căruia s-au
reţinut mai
oale
multe
ţiortare Guvernului.-^ * vem un singur asemenea ha cu griu şi orz In ioc sitiţaţii. iar atunci eteri
cazan la Hunedoara.. de 17 pOQ ha, cit am se sirea mărfurilor. spftrte. va fi privat de li
Rcdaeţte; ' w Redacţia: mănat în toamna' trecută- Aş dori să Îitformaţi ci esţd necesar, adresează bertate o perioadă dă doi
• T .q m spriltnifi eam^i - — Se pare, domniile Aceasta nu e bine. fiindcă titorii că facem eforturi interpelări Guvernului te ani, Cît despre inculpatul
Parlament.
erei întreprinderile ? ' .V prefect.' că problema care . este vorba de plinea noas ; deosebite pentru a aduce minor, acesta a fost inter-
Răspuns; doare cel mal tare In ja-. tră şi de hrana animate far judeţ strictul necesar A vem o colaborare con nat într-o şcoală specială
— Noi nu dăm -preţioa deţ. este cea a constrae- lor. Au fost şi sţnţ toan de mărfuri. Par se pun structivă şl ou opoziţia. de muncă şi reeducare.
se indicaţii" întreprinderi ţiilor de locuinţe,- neajunsuri in agricultură, ..multe piedici lrv calea dis- Menţionez că te această Este epilogul trist 'dar ne
lor, ci sprijinim consiliile Râşpvn'i; îndeosebi datorită faptului tribuirii corecte a acesto toamnă am primit sprijin cesar al unor faptei săvîr-
a
din partea U.D.M.R.,
— Intr-adevăr,
de administraţie . In solu — !ntr-« cererea eă aplicarea măsurilor din " ra chiar din partea unor şite sub influenţa băuturii,
ţionarea unor probleme de locuinţe noi este foar Decretul 42/1990 nu a mers conducători de întreprin Partidului Naţional Libe luată In doze capabile să
ral, a altor lideri
locali
maţ dificile. De exemplu, _ te mare. Ce patern să fa pină la eapăt. S-au des- deri comerciale sau şefi întunece minţile şi să-l în.
cem ? In primul rina. să nu o da- care sînt alături de nea fi demne pe om la acte ne
^fgftŞîăm m ii '‘hilie eort- mnparţfr pamirrtur şi ne dau sprijinul necesar. cugetate.
Dorim să organizăm în
eficienţa scăzute, recoman strucţia de locuinţa cu animaleie,-Unită» intregi ______ ___ _____ graniţă curlnd o întrunire cu toţi
dăm să nu se recurgă în dezvoltarea economică a (cum ar fi ferma de la pentru obţinerea de valu- liderii .formaţiunilor poli Rubrică realizată
mod simplist la soluţia re localităţilor, pentru a sta Mesteacăn a I.A.S,, întreprindem tica pentru » diversifica a- cu tprifanul
ducerii de «pessopşl, ci să bili precis .. . necesarul. de de oi) au rămas , Pentru asa Trtetmalului -judeţean
cea$tă conlucrare,
indeo-
se analiste * "ţioşMajlitatea! spaţîţi ritejjmri. ■ Ht -.jsfciaastă mîift, fără păşuni. ■Si ii une narea comerţului de sus ■sebl pentru- finalizarea mai
creării ae activităţi cone bază, vom finanţa pro le asociaţii legumicole ca- în jo s! Nu vom face ni- bună zr pregătirilor de iar
xe «au extinderea unor gramele de construcţii de nă tn judeţ:
servicii pubHce. Se poate, locuinţe şi de înzestrări „Lovitura
de asemenea, recalifica a- edilitare a localităţilor jur Redacţia:
ceastâ» forţă de muncă şi deţinui, prin alocaţii N de — Vă mnîţumim domou-
dirija spre sectoare noi, la buget, din surse proprii aşteaptă Legea Fondului există activitate comercia le prefect şi vă aţteptăm de tun“
cum ar fl cel. al prestări- şi atrase, ca şi în regie. Funciar. Dar nu de aştep- lă statuată p ri», legi, cîtă la o nouă întllnirc.
(Urmare «ret Ti
it -
Două concorte d© După audienţă, vizita fn
A DISPĂRUT QLASE DE v
C ^X tW TA CUte s-4’ contrăStaridat
m CAZAM Pei
(Urmare din pag. I) o piesă extraordinară îa- bit (te interesant H . .mol LAŞCO AtA le
terpretată pe măsură), Do- fbst recitalul la pian SPOETIVĂ DEVA fu:
Auzim şt ne mh-ăm a sunat ca a orgă, eviden minico Danolla, li de
că au foc fmturi de tot ţiind un simţ tittt do apro cadelli, Gounod,
t -solicită
felul de obiecte. Iată că piat de ceea ce înseamnă , Cacinni, şi două piese dă evotuţtet' mt rilor unui număr mare
ag ajuns -pe rol*, acum stilul de interpretare re autori necunoscuţi- Oftase» formaţii corale. a fost a- de cadrul munismului .fn America
'
nascentist,
Meritul revi
poteotlc. ' .
in-
Latină. Dacă nu se
cînd este sezonul fier ne deopotrivă etntăreţe- ■ Şcolii Sportive Seva au ttmphx âţa, dacă Cearşes-
berii ţuicii, şi furturile lor, dar poate mai cu seu* hu# «fastă două dare cu apuce să ajungă in
Viă cLirijontiui Teodor Zgv- A G E N D A de RriUţtelţK, în eare au
de eazane. lln aseme reanu, Artist al Poporului asfapră lU pregătire deo- Chile, poate, cbie ştie,
nea caz s-a petrecut tn- din Moldova de dlnicolo sebltă. vreo lovitură de tun gr *-'
Şită, din cete
destinata
• In cadrul .Zilelor cul
tr-tma din nopţile tre de Priit, un om echilibrat, turii hunedorene", Im De- rilor populari", manifes Faţă de programa pătatului jLa Moneda",
tare care a reunit cums-
cute, cînd a dispărut de mare ţinută prafesiona- va, a avut ioc, timp A» euţl mofteri ce trudesc pe af fi lovtl avionul p'--
cgaanul de Ia sediul (de ,, lă, cruţe a ţtiut să ţină în tret Zile, Msiunea ştiteţi/i* tărimul creaţiei populare, d i ^ & v ^ re prtriau zidenţiăl şl ne-ar fi . -ă-
mină voci .calde, rafinate. pat Dumnezeu la tbnp
ce nu se afla oare în Ia conceţţ, formaţia stu că .Judeţul Hunedoara — tfucfnd peste oni e tradi şi limbi străine.. Pen de cea mal odioasă -’ a-
magazie ? — n.n.) Coo denţească 'd in Chişinău prezenţii ţi continuitate M ţie tineeetrolă, minunaţi, tru cepiii catm de ia a* tre dictaturi. Dtndu i a-
istoria României’', organi
4e mare specifie&ate. Tat
perativei Agricole din ne-a oferit răscolitorul zată de Muzeul Judeţean, duminică, te GoRrfate «te ccastă vîrstă, dovedesc - ceăStă informaţie dirta-
Hgşdah sperăm că făp- JZaudeamus teftar*. Aa eu participarea' m or cer Artă rite Dem, a tort Ver aptitudini sportive, se torulhi ffăcind tn ţoid
Urmat dteva bijuterii mu jOiul adevăraţilor 'ni
tafnl va *1 desatoerit zicale, creafii ale Renaş cetători din mai multe nisată expoziţia de pictu asigură şi pregătire ta patroni), Pucepa a u- r-
iar „fabricantul* ama- terii, ditţ care n-au lipsit judeţePteţării. ră şi sculpturii eu AfcriM acrit domeniu, In mod dut .trenul istoriei". ■ .a-
to# îşi va primi plata unele aparţinînd lui Or- • Duminică, ja ., aparţtnind deosebit fn rtfaBn glm- re ţ-ar fl îndreptăţii, ■*
ji'wţş lu R j - o f.
cuvenită. <N. TIRCOB) ' landa di Lasso (,Ecoul“ — s-a deschis meşte ţene a V.A.P. nastlcîî. ventuaL la respectul
porului romdn, fn cam
vor unii să-l crediteze.