Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_234
P. 1
C U V IN TU L L IB E R
AnuF II, nr. 234 MIERCURI, 31 OCTOMBRIE 1990 4 pagini - 2 lei
Ţînâm pasul cu minerit... Realitatea trebuie privită cu dreptate,
Muncitorii de la Secţia să vedem secţia, cum se ac de mecanicii Simion Tu-
Auto a I. M. Hunedoara se ţionează concret. naru, Traian Georgescu, nu cu ochelari întunecaţi
consideră, pe bună drepta —• Aici reparăm Bela- Romulus Toma, toţi mese
te, „tftîna dreaptă" a mi zuri. Ne-am profilat şi riaşi de elită, cu ceilalţi Florica Sicoe, care a avut
muncitori se constituie în
nerilor. specializat pe aceste maşini singura unitate’ din ţară • O doamnă frumoasă, dar vehementă. • Dc ce funcţia de preşedinte al
— Trebuie să ţinem pasul gigant — sublinia maistrul specializată în repararea sînt îngrijoraţi oamenii ? • Început dc bun augur cooperativei şi înainte de
cu ei — ne spunea domnul Petru Clep, un meseriaş cu Belazurilor. Atît la întregul în domeniul culturii. • Cui i-c frică de iarna ce vine ? revoluţie, dar oamenii i-au
• Schimburi echitabile între sat şi stat. • Ce-i drept
inginer Nicolae Chiriacescu, experienţă deosebită în autovehicul, cît şi Ia mo îi drept: mai sînt probleme de rezolvat. cerut — în cadrul adună
şeful secţiei. Dar mai bine acest domeniu, care alături toare singulare. rii generale — să' rămînă
în continuare. Pămînfc s-a
dat tuturor celor ce au
O doamnă tinerică îi lui specializat din Piaţa
spunea, într-a dimineaţă, Devei că, în acest an, a vrut să ia, toţi cooperato
vecinei de coadă la lapte, fost de mai multe ori în rii au primit orz şi grîu,
formată în faţa magazinu- Ungaria, Iugoslavia şi au dus acasă mari canti
tăţi de cartofi —
chiar
Germania şi a văzut că
pe acolo sînt de toate. Şi mai mulţi decit au nevoie,
în prezent culeg porum
mai zicea că la noi este bul şi unii sînt realmente
F u r i a . . . sărăcie de mărfuri fiindcă îngrijoraţi — cum ne spu
în fruntea ţării, a judeţe nea Ioan Ştef, secretarul
g a r a f e l o r lor, oraşelor şi comunelor primăriei — că n-au unde
se află acei oameni carfe pune atîta recoltă. în frun
„Vă invităm să - veniţi au fost şi înainte do Re
în zona M. Viteazu, între voluţia din Decembrie. tea căminului cultural a
blocurile 7-8-9-44 (din „Ei, nu-i aşa, sînt alţii" fost numit 'domnul Ovidiu
Iov —, funcţia fiind câşti
Deva — n.n.) pentriCa ve — a încercat cineva s-o gată prin concurs — un
dea cum înţeleg unii de contrazică. „Ba aşa-i, a om tînăr şi plin de iniţia
mocraţia şi ce se întîmplă sărit cu arţag doamna cea
cu spaţiile de joacă ale tivă, ce şi-a început acti
copiilor, şi aşa destul de tinerică. Uite, la noi la vitatea cu renovarea celor
restrînse". Aşa îşi începe Rapoltu Mare, conduc, tot .cinci., lăeaşe de. cultură. în
vechii şefi şi'lucrurile' stau'
doamna. Dorina Bem ea ca pe vremea dictaturii". ultima vreme s-au distri
— Cine sînt beneficiarii?: alte mii taţi miniere şi şan de ani de zile pe reparaţia scrisoarea trimisă ziaru A dat şi cîteva nume ale buit oamenilor peste 1000
mc lemne de foc, toate in
lui nostru, în care ne re
— I.M. Moldova' Nouă, tiere din ţară — răspundea Rabelor — continuă mais latează despre iniţiativa” unor oameni pe care îi stituţiile comunei fiind
Mina Coranda-Certej, Ro domnul inginer Chiriaces- trul Traian Codreanu. Cu unor locatari de a înghe cunoşteam, căci fusesem asigurate cu combustibil
meseriaşi ca Teodor Ilea,
pentru iarnă, afirmaţie fă
şia Poieni, Rîu Mare-Rete- cu. sui în spaţiul dintre blo- cu o zi înainte în comuna cută de domnul ioan Oa-
îmi
respectivă. Aşa -. că,
zat, Roşia Montană, multe — Noi ne-am specializat (Continuare în pag. a 2-a) . curile amintite o sume permit, în rîndurile de nă, şeful districtului silvic.
denie de garaje.
Pe aceeaşi temă ne faţă s-o contrazic, adueîn- Au sporit considerabil pre
scrie din Brad domnul du-i argumente că Rapol ţurile şi avantajele oferi
Ioan Matei, în numele ve tu Mare se înscrie cu în te celor ce livrează carne
cinilor din blocul A 10, sufleţire în înaintarea spre şi lapte. Ca urmare, comu
situat în strada 7 Noiem democraţie şi progres, ca na a predat pînă acum 50
brie, lingă care mai le pe care România păşeş bovine îngrăşate şi 475 hl
mulţi cetăţeni au parcelat te cu fermitate. lapte, cu mult mai mult ca
terenul şi au purces la Primar al Rapoltului este în întreg anul trecut. Şi
trasarea fundaţiilor pen domnul Florian Siivâ.şa'n, dacă vehementa doamnă
tru garaje, în detrimentul om al acestor locuri, ce a a putut lua în ziua aceea
spaţiilor de joacă ţtentru lapte, probabil şi carne a
cei mici şi âl liniştii lo avut de suferit în vremu- . cumpărat, căci a fost
catarilor. rilo apuse pentru totdeau
Am răspuns invitaţiei na şi pe care îl susţin a- TRAIAN BONDOR
doamnei Demeai In zona proape toţi cetăţenii loca
precizată în scrisoare, o lităţii. .Unitatea agricolă
mulţime, de fundaţii* be este condusă de doamna (Continuare în pag, a 3^a)
tonate său şănţuleţe „a-
nunţă” viitoarele garaje,
VIORICA ROMAN
(Continuare în pag. a 2-a]
ADEVĂRUL DESPRE „GENERALUL - LEGENDĂ”
(V)
s e i Ruperea „cercului de fler"
f i e
După ce l-a avertizat rului, dar -şi pentru fa această cale mai mari p rotejind de indiscre
pe Ceauşescu asupra imi riseismul fără pereche al lor din partid, altele ţiile contraspionajului ro
nenţei loviturii .de stat primului. Plecată la plim numai personal iui Ceau mân pe agenţii serviciilor
din Chile, informaţia con- bare pe unul din bule şescu, se „scurgeau“ în de spionaj străine. Teri
firriiîndu-sc peste numai vardele marii capitale, o- afară. Spre a putea mer toriul din afara graniţe
două zile. (>acepa a in chii „sinistrei" s-au ţin ge prin eliminare la des lor rămăsese în exclusivi
trat fără rezerve-in gra tuit intr-o vitrină asupra coperirea trădătorilor, ge tate al lui. Eliminase deo
ţiile perechii dictatoriale. unui colier de briliante, neralul C.N. a încercat camdată pericolul ea le
Cui . i-a căzut in mină valortnd cel puţin cît să-şi conspire reţeaua, A găturile lui să fie• desco
cartea generalului pe ca vila lui din Bucureşti. obţinut permisiunea să-l perite in străinătate şi
re am invocat-o la înce (Azi reşedinţă a preşedin informeze nu maţ pe Ceau demascate în ţară, reţea
putul acestui serial („Ori telui Uniunii Scriitori şescu, Pacepa a simţit ua proprie care acţiona
zonturi roşii"), nu i-a lor). A doua zi, Elena . pericolul. în fond, servi peste hotare fiind ma
scăpat un pronunţat fa- Ceauşescu primea cadou ciul generalului C. înce nipulată doar de el. Per
miliarism instalat intre de la Pacepa acel colier. pea să siringă în jurul fid şi abil, Pacepa in
general şi solia dictato „Să ştii Mihai, că . dacă lui un nevăzut cerc de stituise controlul său şi
rului. După propriile-i doream să mi-l cumpăr fier. Şi-d pus în funcţie asupra şcolii de ofiţeri
mărturisiri, pentru aceas- aveam bani“ — n protes toată influenţa pe care de unde se selectau ca
ta ,‘cl devenise ciad „Mi- tat miorlăit şi fariseic o avea pe lingă perechea drele cele mai dotate
hai, dragă", cină „scum- „savanta". Colierul, însă, prezidenţială şi a obţinut, pentru a lucra „afară“.
pule“,. depindea de ce ur l-a reţinut. în primă etapă, ceea ce La absolvirea fiecărei
mărea „savanta" să-i a- La serviciul de contra dorea cu ardoare: inter promoţii, el avea lista ce
ranjeze Pacepa peste ho- spionaj al generalului dicţia ca lucrătorii din lor ce urmau să execute
• tare. Un episod petrecut C.N. (acei oameni care serviciul de contraspio misiuni în străinătate,
intr-una din vizitele fă în orice ţară duc lupta naj să se mai ocupe de aşa că reţeaua română
cute de dictator şi con aspră cu spionii puteri persoana străine atît în de informaţii externe era
soarta sa intr-o ţară asu lor străine pe teritoriul ţară cît şi peste hotare, în siguranţă, în siguran
zi sd din vest este ilustra naţional) se observase „ca să nu fie prejudiciate ţa lui Pacepa. Este uşor
tiv pentru amiciţia şi de multă vreme că infor interesele şi prestigiul Ro NICOLAE DEI.UREANU tn spate o bornă kilometrică, in faţă o sfeclă.
complicitatea generalului maţii de cea mii mare mâniei peste. hotare" a- A crescut — sfecla nu borna — în grădina C'.A.I*.
trădător si soţia dictato însemnătate furnizate pe firma Pacepa, în fond el (Continuare în pag. a 2-a) Băcia. Are peste 10 kg. I)a ă ar fi fost toate la