Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_235
P. 2
PAG ? CUVTNTUL USER
DORENE
ILUZIA FALSA 1974 lucrează la ■ Şcoala
A BUNĂSTĂRII Generală din comuna To- .
„Carte, frumoasă, cinste se află actualmente în vpliţa, ca profesor de e-
cui te-a scris !". Cinste Salonul compania unei delegaţii Este O certitudine că ducaţie fizică. Nu se lau
itt'sŞ şi celui:, tee te-a ti franceze, pe alte itinera- nu prea stăm bine cu dă, că nu-i place aşa ce
părit t Şi celui ce te-a Deschiderea festivă a mului „Basarabia", aflat rii româneşti, este lesne . producţia de energie e- va, dar se mindreşte cu
adus' în faţa sufletelor' fost' făcută' 'de"scriitorul însă, ■ deocamdată,— sub de înţeles că a- absen lectrică pentru a ne per cîteva împliniri ce i se
noastre, ■ veşnic flămînde Radu CioBarid,’ reprSzerw' ; teascurile Tipografiei din tat de la Deva. mite unele consumuri ^'ăatdresc în mare măsu
' de . cartea de calitate. Şi tantul literaţilor din ju- Sibiu. Redactorii Editu- în schimb, azi, 31 oc ^inutile şi risipirea aces- ră. Aţtfel, in comună e-
pentru foamea co-a Bîni. 'deţăS-a.făcUt'yorbiredes- ' rli Mileniul in au aşigu- tombrie, s-a produs la ' ţeia sub orice formă. Dar, xistă o echipă de fotbal,
tuit şi eontinuă a bîn-. -pre'criza actuală de. car : rat cititorii- că lansarea Salonul. Cărţii-: intilnirea ca un făcut, in dimi „Cerna", care acţionează
tui generaţiile, un- salbn' te '„născută, alături de volumului sus-numit se celor mai mici cititori. Jcu neaţa zilei de sîmbătă, in campionatul judeţean.
al cărţii nu poate fi decît', - marca criză, din colapsul va face în ambientul Ca .Nicolae Băciuţ, redactor 27 octombrie a.c., între Alături de ea activează
un dumnezeit prilej de . moral af societăţii de sei Cărţii, imediat după- la revista „Vatra" din jora 7 şi 7,30, _ . începînd trei echipe' de Oină — de
hrănite spirituală- Orga după Revoluţie". Am re tipărire. Tg. Mureş, şi cu Eugen de la Deva şi pînă la copii, de juniori şi de a-
nizatorii „Zilelor culturii ţinut, din ţuvîntul dom- i Tot o acţiune aminatfi Nistor, tot din Tg. Mu Bretea Streiului, pe ruta dulţi — care au , ajuns
hunedorene" nu i-au uitat niei-sale, speranţa în „re a fost şi aceea din dată reş, care-şi vor. prezenta Simeria, toate becurile ptnă in finala pe ţară.'
.pe cititori şi, pentru dom- intrarea in. normal, după de 30 octombrie, cînd la. noile apariţii editoriale, de pe stradă sau de la In finala pe ţară a a-
niile-lor, au deschis, luni, recului postrevoljiţionar". Casa Cărţii a fost pro destinate celor aflaţi ‘încă unele unităţi erau aprin juns şi echipa de tenis
20 octombrie, la Casa Evenimentul marcant al gramată o seară de auto la vîrsta descifrării abe se.: de masă, De aceste for
Cărţii din Deva, o retro-, salonului de Carte de la grafe, aparţinînd scriito cedarului. . Indiferent cine răs maţii se ocupă cu multă
spectivă a apariţiilor edi Deva ar fi trebuit să-l rului Marcel Petrişpr, din punde de aprinderea şi grijă inimosul profesor,
toriali din anul în curs. reprezinte lansarea volu Bucureşti. Cum domnia-sa NAT ALIA VASIU '. de stingerea acestora, este aşa cum s-a ocupat de
bitie să ne gîndim că in- crearea unei puternice
r (reţinerea, prin procedeul baze sportive ce - există
respectiv, a iluziei de la Topkţa — un teren de
a
festare a kitsch-ului,
de a deschide în perioa
Perenitatea artei subculturii acceptate de da următoare în cadrul 'bunăstare este diţ se poa fotbal, unul de tenis de
o bună parte din public Galeriilor de Artă a unei te de păgubitoare? şi fal cţmp, de volei,-1 baschet
să în acelaşi timp. (N,T.) ş.a. Succes in continuare,
.. Galeriile de Artă- din crări mult, mai aerisite, întrucît. se adresează u- cafenele de interior în domnule profesor ! (TR.
Deva, primenite priii gri- . al căror semn grafic se nei recepţii minore, ce care cei prezenţi să poa BONDOR) !
ja Filialei Judeţene a constituie întrTun sim rute de „piaţă". tă, deopotrivă, audia con PUTEM ÎNCHIDE
U,4,P„ au oferit dumini bol. Sînt prezentate crea ■ Intre semnatarii lucră certe muzicale, să1 ia BALCOANELE.
că puţinilor iubitori de ţii de dinainte şi după rilor, menţionăm pe ar contact şi tu alte forme DAR CUM ? MERCEOLOGI DOAR
artă care. le-au - trecut Revoluţia din decembrie. tiştii. Gheorghe. Pogan, de. artă. Mobilul unei PE STATUL DE PLATĂ?
Mircea Bâtcă, Eva Săto,
pragul - (de altfel nici Continuitatea este evi ■ astfyl de iniţiative îl con ■ Cred că foarte mulţi
timpul au i-a îndemnat dentă pentru că "adevă . Iosif Matyas, Ion Tehghe- stituie realizarea unei au ■ dintre Cei care locuiesc LucrătoareleSecţiei
pe, oameni să iasă. din raţii artişti nu creează ru, Ioan Şeu, Şimion tonomii inclusiv financia la bloc s-au bucurat, că lenjerie a - Cooperativei
casă- — n.n.) vernisajul . intr-un sţjî pompieristic. Cristea ş.a. re. % filialei. Sîntem ne s-d găsit posibilitatea le mStrciult din Călan se
unei expoziţii cu lucrări Arta majbfă- are nevoie In final, am dori să gală de închidere a bal confruntă cu o situaţie
riguros selectate ale mem de perenitate, Uh argu amintim intenţia filia răbdători şi noi să ve coanelor şi logiilor. A a- grea. jdteva zile, din. lună
brilor filialei. Au fost ment pe care adpcea, lei, exprimată prin cu dem despre ce este vor părut şi in ziarul nostru au de lucru şi-n rest şo
etalate lucrări de pictu ia un moment dat, cu vintele preşedintelui ei, ba! o asemenea informaţie mează. Motivul? .Nu, au
ră, grafică, sculptură ca noscutul artist, l-a con pictorul ‘Gheorghe Pogan, MINEL BODEA privind modul cum tre asigurată materia primă.
I
re merită neapărat să stituit privatizarea (un > -* buie Să procedeze cei in „Avem trei merceologii
fie / văzute pentru valoa- , termen şi o acţiune -tot" teresaţi, şi anume, să se dar .nimeni niciodată nu
rea lor,, pentru conţinutul * mai la modă — n.n.) pe I adreseze asociaţiilor de ne întreabă dacă avem
ideatic.'zămislit prin ta care creatorii au , trăit-o I» locatari cu o cerere, ur- ori nu de. lucru" — ne
lent şi dăruire,, dar, mai şi în trecut. -Nefiind .aju I mind ca apoi să se ela spunea una dintre per
alşş din duţeriţs- actului taţi de nimeni prin . achi boreze proiecte de închi soanele din schimbul I,
de creaţi» *ate onor ar- ziţionarea de lucrări, de- I % • dere tipizate. Mereu alte care a ţinut să nu-şi
tişti car» sa respectă. în cît de rarii cumpărători $4 alte balcoane au fost dezpăluie identitatea.
acest eaiMaxt, nţ s-a pă inchişe in ultima vreme. „După marfă merge nu
rut extrem- de revelatoa ocazionali, artiştii au a- Atita doar că aceste lu mai şefa noastră de sec
vut prilejul de a se ex
re aprecierea- sculptorii- prima cum âu simţit şi crări s-au realizai fără ţie, d-ha Eugenia Suciu*
lui Nicolae AdtHR* care dorit A fost însă o li foame legale. D e.. ce se — a completat altă lucră
.aducea'în atenţie "terme bertate în sărăcie. preferă amenzi’ cînd se toare.
nul de „expoziţie? de ilu Actuala expoziţie., co poate folosi calea legală ? Am notat aceste opinii
zii* ale unor oamea» ca-
i rei.se străduiesc să- otate lectivă de la galerii, ca IV. ROMAN) cu speranţa că rindurile
de mai sus vor ajunge la
un. semn ai valorii, , nu
' ‘ A.. lucrări capabile să expri mai oferă ţţ^iţri-jd^crip- ţintă, respectiv la con
me sufletul, starea lor la tiye, peisaje, ci compo ~ SUCCES ducerea cooperativei în
* un moment dat. DOMNULE PROFESOR ! cauză. Poate ii pune la
ziţii care nu fac . rabat de
Da rîndul său, picto la calitate. Aceasta* în lucru pe cei care sînt plă
* rul şi graficianul Mircea contextul unei tendinţe r Gheorghe Enache este tiţi pentru a aproviziona
Bâtcă menţiona că ac evidente, dar deloc dori oltean, dar a crescut şl atelierele meşteşugăreşti.
tuala expoziţie oferă lu te în societate, de mani Aspect de la deschiderea Salonului Cărţii. a trăit în Ardeal, iar din (ESŢERA St NA)
I
1
Fascinat de ingeniozitatea meşterului popular' J PUtSUL AVICULTURII
Tîrgul meşterilor popu . fascinat de ingeniozita -m°tivul brîului dacic ca Fără îndoială, o bună
lari, organizat de Inspec tea meşterului; de modul re şi astăzi, după două impresie âu lăsat meşte (Urawr* «fin pag. 1) zilnib, chiar şi peste orele
toratul Judeţean de Cul aparte in care acesta îm milenii, împodobeşte oa- rii hunedoreni, prezenţi de program, renunţînd la
tură şi Centrul Judeţean bină motivele şi culorile, lcle_ din ceramică. de fiecare dată cu un faptul că . acum sporurile ■ sîmbete şi duminici libere,
al Creaţiei Populare a potrivit specificului zo Cunoscutul ceramist mare număr de obiecte, ,-de producţie sînt de 3—5 în rîndul celor ce şi-au
reunit diri nou, dumini nei etnofolelorice din ca- Nicolae Iorga şi soţia sa atît de- diverse. Este vor- jîori mai mari. adus o contribuţie' de sea
că, în Piaţa Devei, crea . re provine şi potrivit Maria, din Horezu (Vîl- ba de Nicolae* Marcu din In, sporurile respective mă Ia menţinerea la un
tori din maj> multe zone propriului talent, simţ cea), au oferit cumpă Dobroţ, Leonte Borza, se reflectă nemijlocit şi nivel ridicat âl pulsului ac-
ale , ţării, căpiaţi în fie estetic. Cu toţii sînt oa rătorilor castronaşe, ser Sabin Nedea, Petru Ne- eţpriitrile salariaţilor din ■ tivităţir întreprinderii se
care ân de. localnici pen meni, extraordinari, dă vicii de cafea frumos îm dea, Petru Borza, Ion toate cele 14 ferme ale u- situează domnii Roman
podobite, motivul de ba
ruiţi profesiei lor prelua-
tru a ie admira şi cum * tă şi îmbogăţită din ză rămînînd „cucoşul de Nedea şi Sorin Marc din nităţii, care au înţeles că Buble, Constantin Florea,
păra lucrurile lor din generaţie în generaţie. O Hurez". Din Săpînţâ Ma Obîfşa. Ceramica lor u- aprovizionarea populaţiei i Victor Herbai, ‘ Ovidiu
ceramică, lemn, ţesături. dovadă a vechimii meş ramureşului au venit Ion tilitară, atît de căutată nu şe poate face muncind Dane, Gheorgîie, Răfăilu,
De fiecare dată rămii teşugului lor o constituie şi Irina Steţ, care au ţe- în gospodărie .. (ulcioare, doar cinci zile pe sâptă- Vioreî. Roja, Ioan Marcu,
sut cergi albe sau colo ciur de strecurat, hale . mlnă sau nerespectînd
rate, pulovere pe care de sarmale şi covăsit, blj- Gheorghe Băiăceanu, Ion
oricine este dornic să le de, ulcele ş.a.) â atras a- tehnologiile prevăzute, aşa Şutcu, Dorin Popa şi
poarte. Şi tot diti aceeaşi tenţia unui mare număr cum se mai tntîmplă _ în Gheorghe Dobrei.
zonă — Ţara Lăpuşului, alte sectoare. Aici oamenii De la domnul director
de cumpărători.
Alături
Nicolae şi Anica Man au de obiectele menţionate sînt prezenţi zi de zi am reţinut că şi sub as
lucrat sculptură în lemn
— icoane, casete, sărări- şi-au făcut loc şi cele ar la lucru, inclusiv sîmbăta pect financiar, rezultatele^
ţe. Trebuie să menţionăm tizanale ale lui Vasile şi duminica. unităţii sînt notabile, du
că Nicolae Man este rea Cărnaru din Deva, inte- ' O misiune dificilă, dar pă 9 luni volumul benefi
lizatorul troiţei aşezate resante. ' îndeplinită cu-multă con
în faţa catedralei metro Consemnăm în final ciului depăşind 30 milioa
politane din Timişoara. dorinţa cîtorva' cumpără ştiinciozitate au avut-o ne lei. '■■■ ...
Aşadar, un meşter cu o tori ce vizează organiza şpferji de la această uni In legătură cu activita
* certă forţă de creaţie. De rea ulterioară a tîrgului: tate, îîial ales In perioada tea viitoare este de men
un real interes s-a bucu-. realizarea unei mai bune
rat ceramica de Hălmă- popularizări a manifes cîrid nutreţurile combina ţionat că, pe lingă lucră
gel (Arad) a lui Aurel tării şi, dacă se poate, să te se aduceau de la Orăş- rile de modernizare în fer
şi Minerva Golea, Mar- • tie, fabrica de lâ Mintia me, se va trece la con
ton Molnar şi Laszlo To- nu se mai perceapă taxă fiind în remont. Trecînd strucţia unui nou abator,
falvit din Coruhd (Har la intrarea in tîrg, Eco
ghita), ultimii fiind pre nomia de piaţă începe peste greutăţile întîmpi- dotat cu utilaje modeme,
La Tîrgul meşterilor populari, ceramica a fost zenţi cu apreciata cera să-şi spună cuvîntul! nâte cu lipsa de anvelope, ceea ce va permite o pre
la ea acasă! mică albă, atît de cunos- ' baterii şi altele, şoferii au lucrare şi o calitate mai
FOto PA VEL LAZA cută. MINEL BODEA lucrat cu multă tragere de bună a produselor destina
inimă, rulînd cite 300 km te pieţei. , ^
