Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_237
P. 1
t I B I B T A
SIMfAŢA, 3 NOIEMBRIE 1990
Anul II, nr. 237 DUMINICA, 4 NOIEMBRIE 1990 4 pagini - 2 lei
0 N0APTE..US0AR1 una pe zi
• I,a sfârşitul lungului şi întunecosului tunel,
Vrîncl, nevrînd, . infla ţiune care să ne că DE GARDĂ LA URGENTĂ tânărul spuse,fetei; »
ţia şi şomajul nu pot fi lăuzească spre refacerea — Acest tunel a costat nouă milioane.
evitate. Ca un semn al psihicului zdruncinat de • Era trecut' de miezul sta de. vorbă- Am aflat că — A meritat — răspunse tata, aranjindu-şi părui.
apariţiei previzibilei in- - instabilitate. nopţii de joi spre vineri în afara numărului mare
flaţii, api asistat în ulti Fiecare dintre noi este de suferinzi, care au ne
mele zile la un adevărat marcat de faptul Că cei (25/26 octombrie), cînd âm voie de asistenţă medica ŞANSA DE A DEVENI
asalt; ăl C.E!C.-uliii ■ şi ' ce au fost mai „des intrat în Cabinetul „Inter
magazinelor .' comerciale. curcăreţi" s-au -îmbogăţit ne" al Serviciului de . ur lă de urgenţă, acest servii „IZVOR DE SĂNĂTATE*
Se vinde şi şe cumpără peste 'noapte fără mun genţă de la Spitalul. Jude ciu sş mai luptă ş f cu lip Primim de la domnul Ion Coţol o amplă şi bine
de
sa unor medicamente
tyţtuiT. indiferent . dacă că, dovedindu-şi: .spi ţean.'Deva. Am fost îritîm- documentată scrisoare în care ne vorbeşte despre ,bu- ,
cum
necesitate,
strictă
mărfurile răăiase în mai, ritul întreprinzător”., pe pinată prompt:.de dpamna stat antibioticele., . „N-a nele intenţii ale unui.om care, deşi infirm, doreşte1
gazihe' sînt sau ml de u- fărîmul bişniţei practi Floarea Polverea, asisten încă să fie util societăţii, prin ideile şi, iniţiativa,;::
îilitate imediată. Unele, cate în'stil’ mare şi' în tă de : serviciu în noaptea vem, de asemenea, hemi-. sa. Acestea vizează punerea în valoare a propriaţa--
■ ie condiţii; normaţi, nu văzul lumii, sfidînd orice, ■ respectivă. 'Pînă la ' acea succinat, ccintindă domnul ţilor- fizico-chimice ale apelor , unor izvoare din satul .
ar fi fost cumpărate poa legi scrise ' şi nescrise, în oră doar 4 bolnavi solici TrUşcă,' enumerarea medi Chimindia, aparţinînd comunei ilărău.
te ftiritfaaţă,.' ceea ce de numele democraţiei şi li taseră ajutorul cabinetu camentelor „absente”. C e. ■ „Foarte, mulţi locuitori din satele Chimindia; Hă-j
notă'"că , s-au v produs şi bertăţii. Nu ■ întimplător lui. „E un eveniment feri facem cu un bolnav cu
- articole fără: căutare. • am văzut că libera,. ini cit să. avem o noapte u~ tensiune arterială zero ? rău, Birsău şi alte idealităţi apropiate îşi fac Ih casă^
rezerye.de apă de la anumite izvoare din' Chimindia ‘
. Era previzibil şâ se a- ţiativă a deschis larg pprr şoară. Dar să vedeţi.cum N-avem întotdeauna cele — îşi începe domnul Ion Coţoi. scrisoarea. Cu toţii
jungă şi la .o 'asţfej de ţile profitorilor.. de tot e la sfîrşit sau început de necesare pentru a ajuta un
situaţie în corîicNptto cînd 'soiul din' comerţ, şi nu săptămână, ori, în nopţile astmatic în criză...*. Şi, zic că se simt bine după ce beau apă de la Chim.in-
dia, mai ales cei' \cuv afecţiuni ale fierii şi ficatului;
disponibilităţile băneşti din domeniul producţiei de dufjă salarii... E jale". faţă de ee-a fost, doamnă Bătrlnii satului spun că „apele lor1' âii proprietăţi cu
au crescut; in progresie de bunuri materiale de mf&ă i swprinde — spunea Polverea Imi spusese doar
geometrică, iar producţia care .era acută nevoie în domnul dr. Constantin ceva idai devreme că „a- rative.'asemănătoare cu unele din cele mai renumite
de bunuri materiale s-a condiţiile sărăciei de ca Truşcă, medic de gardă — eum e încă bine". Grozav ape minerale din ţâră".
aflat îhtr-un- evident «re re sîntem stăplniţi. numărul mare de acciden „bine” Intr-o perioadă rece însumarea acestor observaţii făcute în" timp de
gres. Intr-o asemenea sta Sigur, nu ne facem ilu te din ultima vreme, da şi umedă, în care răeellky oamenii locului, ca şi experienţa personală, T-ău de
re de lucruri, pe "mulţi zii că există o soluţie ma torate consumului de al afecţiunile respiratorii sînt terminat. pe domnul Nicu Darie; din Deva, să isco
oameni i-am auzit expri- gică să fim scoşi curînd cool”. De! Pe unii într-a- la ordinea zilei, iac „cro dească mâi mult în legătură cu proprietăţile şi com
mînd părerea de, rău du din spectrul întunecat al nicii” sânt mo» răscoliţi ca poziţia apelor minerale de la Chimindia, de la locui
pă vechile stricturi or grelei moşteniri ce ne-a tit i-a ameţit democrata*, în alte lună. ale anulai, fă numit „Sub coastă”. Cu posibilităţile-i modeste, apelînd
îneît îşi iau libetţţMSsâf de
ganizatorice, cînd, cit de lăsat-o regimul trecut. a se juca cu viaţa îor şi când puseuri acute! la autoritatea unor laboratoare şi specialişti de mar
cit, se mai ştia de nişte Căutări sînt pe toate pla că, domnul Nicu Darie a aflat ceea ce-1 interesa:
Ţârr! Aţi sesizat ce stra
evoluţii’ controlate ale nurile; fiecare dorindu-şi a altora. niu sună telefonul in pu merită să se ocupe cineva de valorificarea în scopuri
Şi pentru că tot -era o
preţurilor. Acum fieca o viaţă liniştită şi pros noapte „uşoară” ,—.' ceea ce terea nopţii ? f „Alo? Da, de sănătate a apelor acelor'minunate izvoare; A decis
re este liber să cugete- peră. Esenţial 'cred to nu se prea întâmplă la ur sîntem urgenţa". Urmea ca începutul să-l facă dînsul.
Vor deveni apele de „Sub coastă” de ia Chimin
în felul său. De reţinut tuşi, în conjunctura ac genţă, întrucit aici sînt a- ză o convorbire din care
că. aşa cum aprecia prî- tuală, este să ne regă duse nu doar cazurile din dia şansa acestui modest .sătuc în viitor? Tot ce e
mul-ministru al Guver sim pe noi înşine, cu ca Deva, ci şi de la Muncel, VIORICA ROMAN posibil. îi dorim întreprinzătorului vreme bună pen
nului, liberalizarea pre lităţile şi lipsurile noas Certej, alte localităţi din tru afaceri bănoase în folosul oamenilor şi al său.
ţurilor reprezintă cea măi tre. Ca un semn de în împrejurimi — am putut (Continuare in pag. a 2-a) I. CIOC "LEI
radicală măsură economi curajare am reţinut apre
că luată după Revoluţia, cierile unei delegaţii, ja ©©©©©©©©©©©©©©t»©©©©©©©©©©©»©©©©©©©©©©©©©©©»©©©®©©©©»©©©©©©©©©*
din decembrie 5969. poneze, care concluziona u citea timp în ur litară, fapt confirmat şi şit niciodată suma de 400
Dar, să nu disperăm! că avem o industrie so m ZIARUL f mă, am primit la de doamna învăţătoare lei. La organizarea po
-Legile economiei de pia lidă şi de siguranţă, nu redacţie o scrisoare Victoria Dcac, care a vor mului de iarnă, în punga
ţă vor regla mersul vie aşa dezastruoasă cum, e- DE ASTĂZI : din partea unui copilyde bit personal, . la rîndul copilului s-au mai adău
ţii economico-sociale. Cei ronat, tind mulţi să o a- nici nouă ani, din Satul dîflsei, pentru acest lu gat articole de îmbrăcă
optimişti din fire, mâi precieze. De asemenea, Măceu (Bretea Română). cru. La rîndul său, al minte. Primăria comunei
cred că lucrurile se vor potenţialul • agriculturii, CALEIDOSCOP O scrisoare emoţionantă, doilea unchi, Mircea Tă- este pregătită să-l ajute
îndrepta. Cei pesimişti, mai bine valorificat, bi DUMINICAL dar mai ales dureroasă, lăboni, din Bretea Strei, pe acesta după ce va sta
din contră, sînt de păre neînţeles, este proinlţuxor «>»«!• a 3.381 pentru tragismul unei.si este de acord cu încadra de vOrbă cu unchii săi,
re că prăpastia pe care şi în stare să ne asigure tuaţii familiale in care rea într-o unitate mili copilul avînd posibilita- ■
alunecăm se va adinei. cele necesare traiului, fă • Nero — incen trăieşte: mUn copil orfan, tară, probabil la Hune tea să fie trimis într-o
Indiferent de urmări, este ră a apela la importuri. diatorul Romei? fără mamă, fără tată. Mă doara. şcoală specialăUn -alt
o fază prin care, cu dure Paradoxal este însă fap (D numesc Boantă Marcel, In ziua înmormîntării aspect, care va fi rezol
re, trebuia să trecem. Im tul că resursele ce le a- cu domiciliul în satul Mă vat de primărie,, este a-
portant acum este să ne • „Din Libia so ceu. Vreau să arăt că cela de deschidere a pro
regăsim echilibrul, să NICOLAE TtRCOB sesc totdeauna am rămas fără părinţi de cedurii succesorale, în
noutăţi" (II)
la-etatea de un an şi ju
trucât bunica Coti Boan-
manifestăm calm şi luci mătate, cînd tata a; omo- la nouă ani,
ditate în deciziile de ac (Continuare în pag. a 2-a) t/t'"l-a înfiat i>'e Marcel
• Umor, proverbe rît pe mica mea, cu cu Boantă^ .bithilrile . aces
ţitul, iar tata se află a- teia, In ' primul rînd casa,
cum in puşcărie. Eu am al nimănui? trecihd-o pe numele co
awitt norocul că m-a cres pilului. Aducem această
cut o bunică, care sufe stare de fapt şi în aten
ră de diabet...". ţia Oficiului de Asisten
Concursul nostru de fotograiii L-am căutat pe Mar I\lu! ţă şi Protecţie Socială,
cel Boantă la şcoala din precum şi a comparti
satul Măceu şi mai apoi mentului ce se ocupă cu
acasă. A fost o zi neferi problemele minorilor din
cită, care a accentuat sta bunicii, era aşteptat să cadrul Prefecturii. Jude
rea dureroasă în care vină în sat unchiul de la ţene, care pot urgenta,
trăia acest, copil, întru- Hunedoara — fratele ta prin intervenţia lor, re
cît tocmai atunci îi mu tălui — Emil Drăgan, ca zolvarea situaţiei acestui
rise şi bunica. Aşadar, la re lucrează la Aglomera- copil.
nouă ahi a rămas sin torul II al C.S.H. Se aş
Dincolo de aspectul ma
gur. înfiorător da sin tepta şi acordul acestei terial, extrem de impor
gur! Ce se va întimpla rude în privinţa copilu tant pentru Marcel Boan
cu el? lui. Si cu aceasta, şirul tă, cel mai delicat lucru
In ziua înmormîntării celor apropiaţi se încheie. îl constituie la această
bunicii, am stat da vor Doar vecinii l-au mai oră, faptul ca el să nu
bă cu doi unchi ai săi ajutat pe copil, dîndu-i rămînă singur, fără căl
— fraţi ai bunicii — ca da mincare, oferindu-i un dura şi înţelegerea omu
re domiciliază în alte lo pat să doarmă, acum, în lui. apropiat. Aşadar, ci
calităţi. Gheorghe Tălă- aceste momente grele pen-- ne îi va fi tutore ? O via
boni 'crede de cuviinţă tru el: Ne gîndim la Ti ţă întreagă, chiar dacă a-
că cel mai bine ar fi ca ran Budiu, "dar şi la alţii. ceasta nu numără nici
Marcel să fie dat unei La Primăria comunei măcar nouă ani, a stat
unităţi militare, să devi Bretea Română, aflăm fără părinţi. Meandrele•
nă fiu al regimentului, de la d o a mn a se care-l pot abate din drum
pînă la vîrsta în care va cretar Elena Pribeag, că de aici înainte sînt mul
putea să-şi facă un rost această instituţie cunoş te şi la vîrsta sa, pasul
în viaţă, poate o mese tea situaţia copilului şi a greşit nu sa află dccît
rie chiar în armată. In încercat să-i acorde, c.ît la un... pas!
acest sens s-au şi purtat a fost posibil, un ajutor
„ZORII". Foto ANTON SOC ACI discuţii cu o unitate mi social, care nu a depă MINEI, BODEA
©999990909999999999999999999909999999999999®99999999909999999