Page 3 - Cuvintul_Liber_1990_237

4 NOIEMBRIE 1990 PAG, 1

M » ? >KWWW»t»HWt*tMt»t< >!«>♦»»»»>»»»♦♦

4 XJ&k 3 B 8 âC
NER O-INCENDIATORUL ROMEI? 0 )
/d momentul răsăririi 4iu, toţi făcând parte din Una, care de curînd îşi
ZILEI soarelui, in ziua de jg neamul Qeţqrilqr- /ş pe­ pusese capăt zilelor.,
decembrie 87 e.«„ venea rind Agripptnri 1 m tvl pă nuntă, iat&4 pe
„Calomnksâ ctt mdrăiaaolâ; până pe lame Nero, fiul fru­ ocazia: unchiul ei, împă­ devenind, atît fiu cît
moasei Agrippina şi al iatul Claudiu (10 î.e.tţ, ? intre dl împăratului
urraâ tot r&DÎne c e * o ‘ pstrictemdui Omesuş Bo- «- 54 e.n.) rămase văduv laudiu. Agrippina este
JBSm tete t a f t »
HBIOD naiului relatarea mitus Afţenebaţbis /„Sâr­ la virate de 5» de m i. pusă pe fapte mart. Im
b i de argmă“p I a « j-
lui 4 manL naştere# unui copil Şmecheră ea întotdeauna mijlocul turui octombrie
54 ea U omoară pe Clam-
Şi făţă scrupule, nepoata
— Acuzatei tp răsăritul soarelui era Agrtppim sş virt* pe diu, servindu-i I » i n i
-- ţ) Ţri^Jşyţ
DESPRE CALOMNIE viată. Perioada considerată d* tate au­ s i -Q pe |t ciuperci otrăvite (al trei­
o«r. l to naştere, tatăl htf
lea soţ otrăvit}.
preventiv de M tis; silo 1 fterp #t *pu* celor ee ta, căsătorită cu Claudiu. A g^plnd ia rs»
• „Aruncă netei P« z*d ; Dacă a»,se lipeşte, va se va scădea dla termenul veneau să-l felicite i „Dragul meu soţ fi tţngbt le fa mMM h ă ţu rile
lăs» totuşi urme*. de detenţie... „...din mine şt Agrippina -r— * 09V m npermhil şi adună ia
— t se adresă intr-o zi
• „Gura catornwatorului c mai periculoasă ea nu se poate naşte decit Agrtopina I tui Claudiu «~ scurt timp suma de 2Q de
'•ft '
guna ţevii de puşcă*. — Tatăl meu şi-a luat o ceva detestabil, o mono- a»a mgt m i milioane de sesterţi,
«3
proverbe arabe maşină nouă şi c foarte răcire pentru popor". Să de a cornul nostru, al « are cumpără pa o,
• ,jG piatră pe «ar* fiecare scaîpă. pisă la pe­ mtodru de ea. - ■ . ■? f i .f<Vţ, $9&U, un profet? Cezarilor, f i gărzile pretoriene
rnă v iM -m m eZ -' •,■■■•■■'■ Acest '«Of** eu părul şi dormem" să-l accepte pe Nero ca
proverb danez — Cum aşa ? . . ” . faţa roşcată, a trăit liniş­ pată (a pradina noastră t împărat. Şi iată-l pe a-
«1F4 bluc «ji Mag. lumea să vorbeaşcg". — Toată noaptea a stat tit pînd Io vârsta de trei egsta, la vîrsta de numai
proverb - J&ancez în garaj, a vopsit-o, i-a Iad răpţeşe erjpn ea stare, iti cer mina 17 ard, al cincilea im p *'"
fiicet tale Octavin pentru
• „înnegrini pe altoi, au te albeşti pe, tine". schimbat numărul... aceşţft fiind q- frumosul mm fiu ffero*, rut al imperiului ramau.
proverb ‘mttataesc ", $ţ ' soţtn ba, prbt. JDe «cord* — răspunse Agrippina îşi văşaim vi­
• „De-ai fi limpede ca gheaţa şi curat ca zăpada, — Faci cute Vrei, dor eu miiteare. In aurind, A- Claudiu, fără a sta uuOt sul cp ochii. Primii rinei
şi tot nu vei scăpa de calomnie". n-am să-ţi asal dau ounie, &SfWfW .se mărite . cu pe gtnduri. „Săptămîna -m i ai domniei lui Nero
pe
un bogat patrician,
proverb englez «s p u n e ; tatăl fiului său. . anine ’Rassc nins Crispau.. viitoare va avea toe lo­ m -5 9 o,n.i rămîn c«t
l H»wB*TwW \rfTT5jlwOr
„Elogiul nu trece dincolo de «şa încăperii In * căsătorie a. AtaA-şta'ta nun- godna celor doi tineri, « a i buni pe care. f-« m
cane se' dfoebtă, in timp te caloj *Ş» pentru mlncfdşttma^- *- : tfi^acesţd tt m Ş Agrippi- far peste patru ani, în m t Roma. El
esţi
pile şl zboară ptaă la capătul lumii”. — Dă-mi «tasul bani meii prin arfn testament, toa- anul 33, nunta, finind ză o parte dm
r VallaitaK ; peptru impflsţnînigre 1 td averea. După două luni seama de vîrsta lor şt de reduetţ pe altele,
• „Nu vg temeţi de idmle, calomniaţi totdeauna? ☆ Agrippina tşt ucide saţul legile imperiului roman" te Romei o sumă imen­
să de bani: 400 de ses-*
chiar dacă acuzatul vă va răsturna spusele, zaa» » ş- Sc spune că alpiniştii tot prin . otrăvire. Visul * - a încheiat-cu emfază terţi de persoană. Plă­
făcută, şi deşi se va Vindeca, cel puţin se vor vadea cad de pe sttnca aceea fnal- <fi grf sâ afungă împă- împăratul. La 25 februa­ teşte pensie ruMIMm şi
cicatriceloft, tă de trei sute de Hfeţră /. ^ r&OesS, fiind strănepoata rie 50, Nero este adop­ senatorilor fără avere,
M ă t a m i a 1 Exagerări ! De o ^ c g ttyţifyaŞfLţbi Wiberiu, sora tat ea tiu de către Ctmr
» „Na-l forţă sau mărire în astă lume, care să cad numai o dată. ' ' diu, alături de fiul său (Va urma)
scape de cenzura calomniei. Ea loveşte pe la spate împăratului Qallmla şt Germanicus, ee La avut I. MÂNGIU
cu soţie Valeria Messa-
nepoata împăratului Clau-
virtutea cea mai pmă*. Selectate de
Shakespeare LAURENŢIU BORCA NNhNh*ep WWiMSWM*.»
Selecţie de ILIE LEAHII T -
J»SEUOO FABULA
O lecţie deschisă, c-un grup de personaje FLASH !
ea nişte animale din jungle africane,
lipsite doar de blănuri şi dc atari penaje, ploaie de frunze roşii, din
dar care se mănîncâ şi care-şi pun capcane. pruni au căzut ultimele
Să zicem cam că leul, ce le ţipep aproape, prune vinete de frig, ră-<
a fost muşcat de coadă şi, wuiţt prea înţelept, ■mase pe crengi încă de
a părăsit terenul şi, fericit să seape, ^ la cules, cîteva mere ro­
a mers văzînd cu.mâgL urmfnd««şl AntaUl drept. şit acoperite de un strat
Treziimu-se deodată"ant de „democrate*, albăstrui, ea de parafină
cg-şi devorau ţi M i s-ajungă elf «nai sas, au rămas pe crengile ne­
sc-mpiedioaa ta jufiito şl Vuş gp» periate gre, pustiite de frunze,
şi-atunci, m luat berbecul ş»-n.feoKtea lor l-au pus. i arbă părea presărată
Se pâre a t ih t a şl treaba rWSotvatt cu făină, ce sclipea sub
căci la aşa glndire şi fapte-s PC mţkusră, razele reci ale Soarelui.
dar orişice s-ar spune, in junglă niciodată Crizantemele — prinţese­
ca leul nti-i berbeeui, de maro anvergură, le toamnei — îşi zgribu­
fh-icît de darnici sintem, căci ne-a-azestrat natura, leau triste petalele rugi­
să nu-i dăm Unui singur atît cît poate luă, nite. Grădina toată era
şi-n viaţă niciodată să nu-ntrecem măsura pustie şi rece, brusc pă­
Căci marc este, Doamne, împărăţia ta! răsită de frumuseţile ei,
MORALA: * m , Un cocoş eînta mirat pe
Cînd cel ce te blamează e doar un biet zevzec, • - ■ vtrful unui gard brumat.
•URMĂRIT! m * m m DC5CNEir arimatc. se bucură cînd arc în frunte şi-un berbec ! Sub plopii înalţi — făclii
galbene în
picioare —
ALEXANDRA NiCULA s-a aşternut un covor gal­
Desen de ALEXANDRU RUGESCV ben foşnitor, de
Doar la două zile după triunghiulare,
ce am cules strugurii a ruginie ca blăniţa Ţinut
căzu* prima brumă. Noap­ impura de ctmp, se peOr
sosesc totdeauna ceva noutăţi^ (II) tea ţmcă stelele răsd' fila pe cerul albastru, de
fi îngheţat apa şi gheaţă. "
Iată un model de atdu- Oirca 5 atd. CXA, organi­ ÎOM Douăzeci şi patru de centuaţ, dormea 4—5 ore Ţăranul a ieşit în 44-
dine ire^xmsaMîă » ' bA za subtile acţiuni împotri­ bcnfljardiere P-Ul au ple­ pe noapte, îşi schimba re­ rele tăsăritrj^ m s rece fi, c » «ta s
Kattţafi- up grup de per­ va Libiei: „comploturi* — cat de la Lakenheath diri şedinţa ta fiecare seară, ceaţă,' părea tn&on; streaşină la ochi, a pri­
sonalităţi britanice ş-ău false — în Libia, lovituri Aştaia, eu acordtd „doam- conform sfaturitar găraii vit peste hotar:
îmbarcat la 15 aprilie 1973 de stat false prolibiene în ricâ de fier*. Erau însoţi­ sale personale, formată de o pojghiţă de gheaţă- — Oare la pr imăvară
Via, pîna mal iert gal­
la bordul vasului „Queen Sudan, susţinerea inamici­ te Je *S avioane-ristemă tari militari est-germani *om semăna în pămtntul
Elizabeth", cu destinaţia lor lui Kadhafi din exil, pen|ru aiimmttare în zbor Există şi data ofictale benă, peste vpapte şi-a nostru f
Israel, pentru! a pOt&eipk presuni aspira oamenilor ii avioata tadtei în «pro- asupra suferinţei psihica a scuturat frunze rugi-
la ceremoniile prilejuite de afaceri americani peri-' pta»a Gcaîuiai Syrta sta­ lui Kadhafi, diftgnoşticul nU, vişinii răspîndem O IN A DELEANLT .
de a 25-a aniversau « sta­ tru a părM Libia, Astfel ţionau două port-avioane variind îritre sghiZOitac şi
tului- evreu. în 17 aprilie s-a ajuns la executarea a eu fo aparate la bord, ga* sindrom manlaco-dcpresiv;
Kadhafi i-a ordonat co­ 75 ofiţeri htâeni, proba- ţa de A neutraliza mane- profesorul Franz Gerstm-
mandantului unui subma­ ţg-and din Innsbruck l-ar
rin egiptean care făcea es­ fl avut ca pacient taeeplnd
cală la Tripoli să torpileze PUTEREA Şl BOALA eu 1982; de asemenea, ar mmm
pachebotul! t \ Megaloma­ • BOALA PUTERII fi fosţ Îngrijit ta Geneva,
nia lut Kadhafi a condauat şâ Lausanne. Bizareriile Cu iuţeală las îa urmă Carta Ilare. .
să se manifest*, informa­ • PUTEREA BOLII cere-şi tae ioc ta eompefr Luna nu-ml Inspiră aici un ciut
ţii pawişe Ammsti'ao «S tamentul său stat ceva #* Ard meteorit pe bolţile stelare
arme şi bani pentru tero­ hi nevinovaţi. Au uratei vrejte libiene. Nouă avioa­ biruit. De ia îndemnurile Am strălucit, mai laminez, au stat
rismul internaţional ple­ deturnări şi distrugeri de ne F -lll gu aruncat 00 adresate poporului pentru
cau do ia Tripoli. Infcun- avioane, atentate lă Roma, tone bombe hi ctteva ae- a se angaja 'ta lucrări fa­ MIEZUL NOPTU
tînd fără « ţinem Ş.UJC, Viena, Berii». Reagan a or­ raonice, ameninţtad cu o
cutae, unul din ele chiar
Kadhafi tasta şi oapasita- donat -pedepsirea lui Ka­ ja ţintă. Kadhafi lipsea nouă revoluţie, ta ' «nul Scriu ş| nu mta am răbdare,
tea şi disponihilltaţea de insâr! A foşt ucisă o fiică 1988 a interzis pedeapsa cu Starg şl rup şi nu mai pot,
a riposta a acestora. Jimmy dhafi, ţinta atacului fiind adoptivă a şa In Vîrsiă de 'ea, a ordonat demo- Hiezal nopţii-i pe cărare,
adă­
cazarma El-Azizia,
Carter a îndurat cu stoi­ postul liderului libian. Mai an şi, jumătate şi ră- . t o seri* de tadri- M-a împresurat de tot
cism şicanele, dar Ronald mult ca sigur e i se dorea p ii doi fii Comportamen- i anunţat sfîrşitul
Reagan, asigurîndu-se că moartea „păcătosului*, deşi tm iul Kadhafi s-a schim­ Ai f. letului cu Ciadul I Ce VISURI
sovjiettcrt nu vor concura constituţia americană in- bat ta continuare: a deve- îi mai rezervă pare m -
la declanşarea unui işăz- tar&ta atentarea ta vlti» nta taai Virimi libian acest lider Clipele-rohătate dc visuri dispar,
boi mondial, s-a hotărît să taEtar ta tafta. ttaet, m i pasionat t, instabil 7 Păşiri călătoare spre ţărmuri neştiute,
riposteze, administrîndu-i Raidul a fost taaîşMri, pmdm (Sfîrşit) Rătaîn pe marea-nttasâ legănate plute,
lidefjdyi libiaş o lecţie pe locotenent-colpnelul înconjurat de femei tine­ Gtoduri ta derivă spre nevăzutul far,
care ■£$£.' p jşi^ateau de îri nbaptea de 14 re, Insomniile ’ i s-au a- Br. CORNEL STOICA GEQRGE PÂRÂU