Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_238
P. 2
c ţ ? COVINTUL LIBER f
. Constantin JSiştar, din , O economia naţională cauze, astăzi ne aflăm în costul. Şi aceasta, fără a
comuna Br&feea, tact uns orpasisiR - viu. - penibila situaţie, - că ttoes m ai pomeni de mmra ex-
JiU mai multe tUMcţii de , TVate ‘orgrotele* şi sisteme ce se produce fetîrse isesivă a mtfloacdor de
UUare importaufă sla fet le sale ifttiitŞionează CO- parte, nu poată‘M trans transport, mare “necesite
tea ferată. ît v trcaMt: vespunzătăr doar toate portat medio unte se me eSâsumwrf duble de car
ŞNUisionfeţ mto'iiborfei’i -este un & *Ur ce d i toO- til, âectt cu tă&B&eli burant ţi eteeltdeli die in-
îi invidiem sau nu, „tu Iugoslavă n-a ridicat pwr- •W S oeottşwî: UăenziZet um mstetk ner Ştmrte maH şi la viteze trefinere toiple.
rişti" de profesie continuă bleme, aceasta considerînd — Puneţi în ziar o vos care te transmite, un foarte mici. Or, econo Transportul aerian, la
şă-şî facă de cap, sfidînd Că la noi s-au Hkftft veri Phestfe va»; feseem ■umscutor ce te mie de piaţă nu se poa riadul său, este msublim,
prin tot felul de subter ficările . de rigoare. THdlCOl spun? execută, ţi desigur un te face cu întreprinderi dar lipseşte cu Hsi&vîrşi-
fugii Orice măsura ale Gu a fost, pentru incepătoci, —« Ainem,'de ee nu ? «iŞtem oircutator care aşteptând timp ide săp re". Oraşul nostru, mnl-
vernului privind scoaterea că oameni de vază s-au Despre ce e vorba ? %B>se iegătura între tonte tămâni sosirea tutui sta- ţumită inîţietwei ptirte de
mărfurilor dm 'ţară, situa •dus încălţaţi w* -tfee două —>-Strada-eetowce ia în organismul gen cu materiale seu nritr- zel a uimi mărunt -eeau-
ţie carte sfeeteate nivelul «mut ă U to iţm 4m -era şescu îocat, a fast Vădu
nostru de trai. Goana du- piele. Mare mirare a fost trul satului, este asfalta- v it de aeroport, cu mai
pâ valută şl îmbogăţire ra că îa •tmuai'tgne au venit adU iMra i-A^^^dmra^rara . * bine de 20 de ani in ur-
• <Pp «Im» U VMBQT
pidă pus stăpînire, se „dezetafetaţi* dte haine de nţă. Cred £â şşadtmmtar
pare definitivă, pe mulţi pieile şi alte «fiteeŞe, dar rU hunedoretri *m mai «ii
oameni, wH ou 'funcţii şi - cu1 cneva noxa ws tnurci m nevoie de arţpnaente su
stătut profesional de prim buzunsri flame «a tnga plimentare grrivtad nece-
rtag, respectabile în ierar furi. Dntexeenpîhî t&ntsht- 'dtat&t AntervenfldŞagu
hii soiâtaâ. ®in fetetfeiîe -.•• enntiitatonvVif hvI' ,,wSWC':mPP';; dent, se poate lua caisul vern, în măerea'Oăpttterii
u*ui Şutate iacsepător, afia urnii tren rapid, care pe fondurilor necesare con
desprins vătewa te^teipsări A tem jeeâfasi& -mă- ■mm mgpitfe | IS a | ^ 5 ' o distanţă de 400 km, rea struirii lui.
ce merită «tenţfe şi medî- fel te m seM aesim m i» lizează viteza medie „re tsa ora actuală, una
t4ţi«.? Îîu^dim «n a e con- dragul f e a cord" de 50 kmJoră! 3in priorităţi este consti
cifete, spetind că cei vi- lufe, cefe tn acelaşi -Un^p,-reţeaua tuirea unei reţ&e mo-
z^ţi se vor recunoaşte în anuiSei» rutieră ■msts .dmm totem fe m » de toanspontoi, de
postum pe ca*» ■ Singuri la toarne»™------- m . 0 *' " şt mai ’pm tM , €«că mstS ■■Mmmri sulopfte — î«
şi*au creata care, H ism M ^ — tor — este postiră aşa ceva. nivelul stanădifdelor eu-
Plecarea'autocarului din muncă, ' M § g j § Mtatâ msm s-tir înmarce do perna
DŞva spre Iugoslavia s-a treabă *t * » •«* «uuwiHMk ia sat, cel puţin © meăte Dacă acest de ziderat se
fiteut, apaţgmţ, nil» bane să s & iA m J g M R M »k nod m etod to w t l m fo va realiza în perdîeî cu
aispicii. ^Problemele aU curile de muncă de jfei dezaotfewea obiee&GeiOr e-
apărut însă pe ŞSSWUrs. La tr«, ■ otm. Dar «şa ceva «sta eonamttee, ele crestând şi
glaniţă s-au petrecut o se Ca « e tă fefe :tn • imposibil din cauza met snaturisunău-$e -1» 'a&tâaşi
rii de fapte incredibile, pttdMrtotimiiMfr&Ilfe*** rii eatmtrofate a 'drurau- timp, tm fi bine. îOr dacă
d»r ^rvăSBBs. fJritaaî cete. 'vsawsjB- -iuneStoti - rtior iŞt-a stării rpăteului de nu «Mm rcufi aee& :pa?iă,
rmd.. UB; Ş®fer ce se con le*ae tofetete m 0m ee -de tnanspert ^n atunci nu ne fămide âc-
sidera versat, aflat pe tulra '««M liK 4 «P IV '> yf emumt, mu met bine-da, cît să şptaunii ce «tai-
pbst de turist de astădată, vdcer* şi atom i W . -wwUWllU11C8ir’6 . de tortură in eommn. De -mupt dSsStmfeă cu jtfirQfa:
a încercat sâ-i miluiască Alte eesasîfarii ,«m « t e geaba s-ar produce reeal- „toate ar fi bune, numai
pfe vameşi, oferind suma sîht necesare. «tul' ofidol, ia r rad temi ta AeŞtine la SUdva, toacă drumurile ne vmodră i .
f e 36â0 lei, bani colecţio nu aduceau. Din ie dublează GÎJON GKSOil«i.IIF.
naţi de la ceilalţi turişti. NIGOLAE ?ÎEe&B
Cinstiţi şi corecţi, nu ca
altă dată, vameşii l-au con A m cercetat
dus politicos pe -ofertant la
poliţie, mufe *»a întocfliit •crisoaree de rime a vcmstrâ
proces-verbal de reţinere a
sumei respective. Bănuind Stimate domnule Nicu ne scrieţi c«at fi ieşit cu
ce-1 aşteaptă la întoarcere sacoşă cu sece pachete de
pentru încercare de ;dare Moţ, din Deva; aţi vizat în hîrtie diri această unitate
scrisoarea pe ,care
ne-aţi
de mită, şoferul respectiv şi ■ le procurase din altă
a r&mas în Iugoslavia, dar expediat-o trei unităţi co parte.
merciale cu. profiluri dife
n-a uitat să dea procură rite, situate în cartierul In fine, a trăia imitate
pentru recuperarea bani- vizată este magazinul ali
lor (?). Dacia şi str. EminesCii. mentar din aceeaşi zonă:
Ne-am deplasat pe Urmele
în al doilea rînd, este în Ziua deplasării noastre
de reţinut că mulţi f turişti celor relatate de dv. / aici, se primise bere şi
magazinul
Intr-adevăr,
«profesionişti * s-au.. „blin-
dât* cu tot felul de artico cu articole electrice din hîrtie igienică. Să vindeau
fost
strada Eminescu a
le ce nu făceau obiectul unei persoârte: bîte 6 sticle
' artizanatului. aprovizionat prin efortul cu bere şi tot ălîtea bobine
Aşa se explhsâ de ce, propriu al responsabilei a- de 'Mftie. Vinzabea se des
după controlul corporal, cestuia, doamna Tatona făşura normal, feîa unită
Burcin, cu becuri şi
cu
s-au iţmplut containere în ţii, doamna Maria Herbei,
tregi eu indispensabili, su numeros:se alte articole so recunoaşte că s-au creat
tiene, efcmăşi şi alte arti licitate. In ziua la «*re Vă nemulţumiri ta zilele pre
referiţi s-au vîndut 6 25S
cole ce aveau destinaţia cedente în rîndu! cumpă
vîftzării dincolo, pe pre de becuri, timp de B «re.- rătorilor, dar ntim^: din
Goi eu care am stat de
ţuri umilitoare. Am mai cauza unora care se aşază
consemnat eâ, noapte fiind, var bă consideră că numă la rînd de cel puţin două
rul de zece becuri, cît a-a
mulţi turişti au ascuns pe vmdiit unei- persoane, nu-i ori, „Vin, intr-adevăr, din-
unde ău putut, pe citnp, tr-o familie 3—# membri
dfeiecte greu de găsit în ite faţa blocurilor 0 2 fi O 3, din Cartierul Gojdu al Devei, rrţra bătfeşte «c exagerat. Magazinul «u şi «e aşăză la rînd, Eu
are telefon, iar dacă unete
comerţul românesc, pe oare multă vreme. Chiar dacă a tost secetă, s-a toăât i ş i să se' rlsipcăstâi. de cunoştinţe au fost ©fii nu ce pot să fee ? te condi
ferau .recuperat* «după con unde ? De ia condutdele Sparte, dascoperOe pentrai a fi reparate, tefecUBc ÎL . anunţate în prealabil nu ţiile eă aduc bani separat,
trol şi ap6i le-au dus spre părăsite. FOto PAVBl. m * A n-am de unde «fi ştiu pen
stsăssara». Trecerea la vama avem «am afla. . tru cine cum^ră". inter
La librăria din acelaşi
cartier Dacia «a b ă mai locutoarea recunoaşte că
primit hîrtifi igienică — personalul unităţii îşi re-
după cam ne demwr^rea- ' ţine im^e mărfuri, dar în .
<S0 ză doamna Ileana Ciocan cantităţi rezonabile pen
— de trei luni de zile. Boa- tru eonstrmoi pr^riu. ţ®.
(Urmare din ,pag. 1) uă teţşpd*., provizionate prin I.C.p.A. torilor în - executarea o- te- că .persoana dtepre care «SÎNA).
Mstoazintd de mezeluri O structură VCCfte, «SSe pef^ţiianilcr fehaoibgicto
«r. , €?, din str. Xabertă- deocamdată • rtenfts .aş». crdd' Că eătă reteiiţâlâ.
săr«*ea ■■ş l w*im m o 0 *pm m - Noi preparăm mult, dar O Curai In aiareri
şpqţ dttîă. /tot m^ptoămn^tmm.ţxo- tot de mei se -aprovizio Mai . mulţi lucrători
f| îŢifi tfnrl
I i •'**%• .mBtoamm •«P*toPs«Hfc .,»l.toWUI - ■şSŞg&Bpc şmBfe -0e t e A~ nează cîtev* consumuri şi-au ejgwiftiat unele ne-
[«dto»M '’Maeak* tete». ,jm fstetot te*- colective mazj. CÎt şi coo mulţizpmă şi opinii. .vfftantm tom miog 11 îrtţieies pe bamj'tegfcă a ’
teteto* ItfiUŢif:. ter «toi peraţia. Pentru «ei trei Le-am notat: salatiil» <*flctaefeara şi avaatatalm de
tată parte, tm eeeetem că
beneficiari importanţi — stat m ici; s-a ajuns Petroşani. tafemama mfetrizaţiBor
a«d. di* c a » g - i.C.HA. iDeva, 1J? S.ăî. A. treptat de îa grupa â îî-a 3tot ta fază de
de această dată 1© Deva^
Hffiiedoarto gi I .&SM. de şea» era ta
se află o reprezentanţă a
^WWUv.einu -jwi.il I Brad — rămîn 11 tone uitosâ cu 30 toe .ataî, ia fiţtaei daneze J3iri“, î»n - tfetato-te m :mte :mta to
tem, cu mai mult discer-
nai de preparate. gtepa a VLa. S*ar fmtea tra vtaaaraa de ptese atrto, nămint, «a şi atagtwarea
■&&&& viRă — «iei cateatea «oto produce mal mult festa anvelope tec. Avem © se spaţiilar ,petttru magazine,
stângă te A «tot tototee oenstaoiă. Linoori prepa ar Ti mecantante tmete rie de oferte pentru cola- firme, umtăii.
.«erseăne?'*.. ratele *îat să<tee, «U stat operaţii >ţta piuMtot taan* borări ta turism, viztad, Cnedaţi. decâ că ju-
O , gustoase, «a» fowte ptami- şasea se tace «tenualţ, «ta îndeosebi, redotări şî mo deţul Bunefeaato pasde ieşi
■./ Xe-am âqpteat fe -A- siontic că s-a reveni ta că ar exista «tei puţină dernizări în staţfenea Ge- fn lume mal feaamlc, mai
batarul din Iteva. iunie reţetele vechi. birocraţie (ta fee să sca o^ia-Băi. i?U firma Italia convimfăter» «ă «oaie atra
labertăţii, primise îna~ am purtat o discuţie cu Calitatea ppşparate- ■ dă, schema de 'fuueţhaii nă „Danâeir, precum |i |*o- ge inv^titorî străini db va-
tem VSl U> Zi SS2 kg de di. ing. Bhrbcfe Martin, tar este data -fe >todi- a perscmaiuiui i® S A fă piBieri de colaborări ©a loarc, ettrf tai ne ridice
mezelari: salam „Leor- ^eftd secţiei, « t p « tatea căraii e • memtm*’- întreprinderii s-a măaâţ). finme fen ţară şi din sttei- staotowdia totoemutf, ca-
deni", carne de mia, XniauătmS de te tranşa neb», care ®u“i întotdeau Cfă 'vizr^t :& t ta\3ta^ itatate tatr-o arie tergâ fe nwar^tel ta fe tolvţftiaţîc ?
şunoă de v^ă, slănină a- re şi preparare. na coreăpssteSesne. Gus- să recepteze toWtet» ne- preooapări comerciale. — Stat Sofi'vtajâl fe Asiei.
Aimată, polonez. A fost — Care-i producţia me tid taitof aOMăder că toate — ISe pare că stat ta lucru. Pdbenţîaî'Ul ftamle al
şi pateu, dar luna trecu die zilnică de preparate stdâectrv. In pretam, a- Tăn^ism i-. Q tim *. «toi, unele frîw Ipwiphibitri uj uh^ă^lOr noăstre. de inte-
tă (? !}. După cum ne ta luna octombrie ? vem b t e w id t e t a toa cumpiritttfa, aşf#«nt 'aerat daoacnlu. ligenţS ateul&are şi de hăr-
spunea doamna Elena. O — 153 tone. Lucrăm te tetesue să găsim ta magaztae me N-aş apwoe chiar aşa. nîcţe «st$ ta a& siffk şă pe
colişan, unitatea este a- peşte rapacitatea pro- , ta ptwpavate, ilar teu e* zelari în ^ftîfftăţi suÎ!- Mta degrâfcâ -este vorba de fate tata ţn lu
provizionată cu preparate priu-zisă, de cea. 10 tone. xistă -ritmieâtate ta şmre- ciehtn, -fe ţfeftate iâh fetol lnecistanţa tufei Ugistaţii me, mai sutaîrd & ftoî dca-
din came de două ori ■— Cum vă explicaţi vizimmre, ^uraata te fă bubă, ftite ihiltatgfta darţ, vitob&e, <»re afi gta- , măi M «ţi. 'Ite tre-
pe săptămînâ. Situată că populaţia nu găseşte peste o lună te vom avea, unor ver .. «tafe cţzra| ta ataccri,
însă într-Un bun văd co in magazine mezeluri? în fine, coitetitac^e^tar ar aduce «1% s^PăhMţ < gă ta •__ ftâre In mumâ,. 'sertazl-
mercial, totul şe cpuxzea- — Magazinele stat a- tea profesională a lucrâ- acest sens. cetaora garanţia invedtîţS- tafe pe tofee -
v * ~ iiiădhlă j|j m ta tâw m^s^-btfe- « tebotftft.