Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_239
P. 1
i » a & T
L I B E R T A T E , E - n a r t r c r a ţ i e . A D E V A R !
CUVINTUL LIBER
Liberoliiorea preţurilor şi tarifelor 1 DECEMBRIE — AD EV ARATA SĂRBĂTOARE
Concursul nostru NAŢIONALĂ A POPORULUI ROMÂN
Atenfie la aspectele de fotografii
Ideea, tendinţele şi lupta
colaterale !
pentru unitate ale poporului
Guvernul a hotărît ca, beneficiari un număr de
începînd cu 1 noiembrie, piei de ovine cu preţul de
să se declanşeze acţiunea achiziţie în vigoare la data român
de liberalizare a preţurilor respectivă. Neonorîndu-li-se
şi tarifelor, operaţiune ex comenzile pînă atunci, oa Originea latină a limbii noţiuni ale vremii, au un
trem de necesară făuririi menii au intrat în alertă, şi române şi originea romană conţinut clar şi precis. To
unei adevărate economii 'de pe bună dreptate. După 1
piaţă. noiembrie ei ar urma să-şi a poporului nostru, per tuşi, îo sensul general, de
comunitate etnică şi ling
manenţa vieţuirii sale pe
Liberalizarea, aşa cum plătească hainele de blană
ne-o prezintă teoreticienii la noile preţuri liberalizate. teritoriul său naţional, uni vistică, este evident în
— economişti, manageri Fabricantul nu poate pă tatea etnică, lingvistică, cul foarte numeroase cazuri
industriali şi reprezentanţii gubi prin livrarea comenzi turală şi politică constituie -pentru a putea formula
concluzii ştiinţifice.
Guvernului nu trebuie să, lor după 1 noiembrie . la premisele unităţii naţionale
ne sperie, din contră, va preţurile vechi, deoarece a poporului român. Ideea Asocierea celor două nu
trebui să ne ambiţioneze la într-o haină de blană se în priginii şi a- limbii sale, me este concludentă în scri
muncă, să ne stimuleze corporează substanţe chi prezentă la poporul român soarea Papei Clement al
Vl-Iea din 1345. în care se
gindirea în direcţia reali mice, furnituri şi muncă, în întreg evul mediu, . a vorbeşte de românii din
zării unor produse şi ser obţinute la preţuri • mult generat o conştiinţă de Transilvania, Ţara Româ
vicii de o calitate superi mai mari, decît ar reflec neam tot atit de activă şi
oară, cu consumuri optime ta-o respectivele preţuri. de înrădăcinată. Din ne nească şi Sirmiu, pe care
de materii orime, energie Dar nici cei ce au predat număratele mărturii se îi numeşte Olachi Romani.
şi muncă socială, fiecare piei nu pot păgubi, căci constată existenţa senti In legenda eroilor eponimi
producător fiind la rîndul nu e drept. Stă însă în po mentului de apartenenţă ia Roman şi Vlahata din Le
său şi un consumator. Dar, sibilităţile consiliului de acea comunitate umană topiseţul Moldo-Rus, scris
pe acestea le-a mai citit şi administraţie al fabrican numită neam. al cărui pe la începutul secolului al
auzit cititorul. tului să reevalueze pieile cheag unificator l-au con XVT-îca, se ascund în mod
In „bucătăria internă* a achiziţionate la nivelul ce stituit mai mulţi factori evident cele două nume
liberalizării preţurilor sînt se va stabili prin negocie dintre care cel etnic şi ale poporului român:
însă şi aspecte colaterale, rea preţului la această ma lingvistic par să fi fost mai român — vlah, la fel ca
care,- necontrolate cu auto terie primă. puternici în această vreme. şl în scrisoarea papei Cle
ritatea legii pot să produ Alt aspect colateral. In Conştiinţa cie neam a fost ment. Intr-o cuvântare
că perturbaţii şi denaturări magaziile unităţilor... pres o realitate vie neîntrerup rostită pe cînd se găsea pe
soldate cu crearea de ve tatoare de servicii, tn spe tă chiar dacă manifestarea teritoriul Moldovei în 1590,
nituri artificiale şi, în ulti cial în profilul de construc ei nu e . surprinsă în scris cancelarul Poloniei. Ioan
mă instanţă, necuvenite u- ţii se află un volum oa decît uneori. Zamovşkj, cerea moldoveni
nor unităţi economice sau recare de materiale şl se Conştiinţa ele neam a fost lor să nu- aleagă domn din
prestatoare dft servicii. mifabricate achiziţionate la Brilinsky V ladim ir: „ECHILIBRU" exprimată de poporul ro tre români, adică . dintre
Marţi, 30 octombrie, ne preţurile în vigoare la.tim mân în felurite chipuri, boierii Vaialiiei. Ceea ce
aflam la „Vidra" Orăştie. pul respectiv. In acelaşi dar prima dată prin- în sporeşte şi mai mult în
La poarta unităţii — buluc timp, unităţile au încasat suşi numele cu care se semnătatea fenomenului
de lume, încît personalul avansuri pentru a efectua numea pe sine : român — este faptul că explicaţia nu
de la poartă, suplimentat lucrări- pe care, pînă la una je zi rumân, românesc — rumâ- mai este apanajul exclu
pentru caz de „forţă majo negocierea noilor tarife ncsc, limbă românească — siv al cărturarilor şi învă
ră" abia reuşea să facă pu în domeniu, nu le-au pu limbă rumânească ctc. In ţaţilor. Legătura nemijlo
ţină ordine. Ce se întlmpla- tut onora. Incorporarea a- Rudele unui om, presupus bogat, se adunară acest caz cuvinlul. ca şi cită dintre numele şi ori
se ? Producătorul orăşiian cestor materiale şi semi- să-i audă testamentul. Acesta conţinea un singur multe altele, nu e ceva ginea sa şi in aceiaşi timp
de blănuri angajase în rînd : „Fund în deplinele mele facultăţi mintale, abstract, ei exprimă o rea
cursul anului comenzi pen ION CIOCLEI am cheltuit pînă şi ultimul ban pe care l-am' litate istorică obiectivă. Nu Prof. ION FRAŢILA
tru haine de blană, scop avut". _ _____ totdeauna insă noţiunea de
în care achiziţionase de la (Continuare în pag. a 4-a)- român — rumân, ca şi alte (Conhnuore in 009. o 2-oi
Iată o întrebare pc
care o pun, cu justificat De ce Traian ?!
temei, ca şi în anii tre
cuţi, -bolnavii internaţi
la Secţia Dermato-vcnc-
ricc a Spitalului Jude „Ceea ce ai moşte rîrite acestei conştiinţe. demia Andrciană din
ţean Deva,. în legătură nit dc la părinţi sau — Privitor la conceptul Sibiu. Mă gîndesc la prof.
cu asigurarea încălzirii de naţiune. Consideraţi Haţcganu, Şortan,, Faur,
pc perioada anotimpului de la străbuni — în- că se poate aplica o uni Cotruş, Blaga, Ciorna. A
friguros. Este adevărat suşeşte-ţi, spre a stă- tate do măsură Stas, fost acesta un mediu bine
că s-au făout unele de pentru toate naţiunile ? cuvântat pentru educarea
mersuri pe l i n g ă pîni !“. — Categoric, nu ! Şi conştiinţei de latin, cu
G.I.G.C.L.. pentru sepa asta deoarece fiecare po care mărturisiţi a vă fi
rarea unui circuit din Stimate domnule Cor- por este un produs spe născut. Au existat, to
centrala termică la care ncliu Stan, sînteţi fizi cial al istoriei. Spre exem tuşi, şi alte intîmplări care
cian, rezident în Cana plu, conceptul în discuţie au precipitat cxplieitarca
TOT IN da şi S. U. A. Aţi re are la americani o bază acestei conştiinţe ?
venit în ţară după 22 dc diferită: ei nu sînt na-, — Da ! O primă întîm.
SUFERINŢĂ ? ţiune în sensul european plare am trăit-o în Piri-
ani, pentru a organiza,
în premieră la Deva, sim al cuvîntului, ci în sensul ncii Orientali, acum două
csfc racordată secţia, dar pozionul TRAIAN. „Dacă în care Roma antică a decenii. M-am .simţit a-
ecoul acestora este, deo Traian n-ar fi existat, ci fost o naţiune. De aici tunci un călător care re
camdată, tot sub semnul s-a şi născut celebra Pax vine acasă după un timp
întrebării, deoarece calo ar fi trebuit inventat!“ — Americana şi cunoscuta a- imemorial. Am avut acolo
aţi afirmat. Simt că este
riferele se incăpăţîncază o convingere. Aveţi ama firmaţie a americanilor : parte de o trăire şocan
să rămină reci la „mă „Noi sîntem romanii tim tă, pe care n-am accep
surile* stabilite. bilitatea şt explicaţi-o! purilor modeme". Conţi tat-o însă pe baza expli
Bolnăvii dc aici îi I — Este o convingere nutul noţiunii de naţiu caţiei pauşale. Să concre
invidiază pe cci care născută' din pasiune. Şi ne este dat de cetăţenia tizez. La un han în
suferă de alto maladii pasiunea este din naştere. americană, care-i uneşte munţi, hangiul ni s-a a-
şi sînt internaţi la ce Congenitală, i-aş zice. Ve prin ideal: lege, limbă, dresat într-o asemenea
lelalte secţii alo spita deţi, eu sînt născut arde drept la vot şi obligaţii vorbire, încît am excla
lului unde, ce] puţin sub lean.. Şi aici, ca pe între cetăţeneşti, toate prevă mat : „E un român care
aspectul temperaturii, nu gul cuprins ■ românesc, zute în Constituţia ame şi-a cam uitat limba,
sînt nevoiţi să mai în conştiinţa latinităţii a fost ricană. neapucînd încă să înveţe
dure suferinţă, mai ales şi rămîne o evidenţă. Sta - — Ştim că în perioada bine spaniola I"; Adevărul
că tratamentele ce se tul de azi, ideea de na Diktatulul, copil fiind, dţi era altul. Locuitorii acelei
aplică aici presupun, ca ţiune au fost precipitate avut şansa dc a întîlni în
o condiţie elementară, de trezirea conştiinţei la casa d-voasiră un marc Interviu realizat dc
să se' asigure cit de cit tinităţii. Iar urcuşurile şi număr de intelectuali de NATALIA VASIU Să fie pădureni ? ! Să fie maramureşeni?! Nu,
un climat acceptabil. coborlşurile neamului co elită, obligaţi a se refu stimaţi cititori! Sînt ţărani din sudul Spaniei, fraţi ai
(N.T.). incid cu urcările şl cobo- gia, după cedare, la Aca {Continuare in 009 o 2-a) noştri întru nobilă gintă latină!
' 1 / ' ' -i. _ a
