Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_239

CUViNTUL USER NI

în oraşul Brad, numărul facerea de băuturi alcoolice.
Celor ce au depus cereri Primăria oraşului a in­
pentru a desfăşura activi­ tervenit şi pentru ca în­
tăţi privatizate se ridică la treprinzătorii să obţină spa­
peste 89, iar al celor ce au ţii pentru activitatea ce
obţinut autorizaţii depăşeş­ vor s-o practice. Astfel, la
te 30. Cu toate acestea,
„BOALA" PAM ţNTULUI ca deranjat de mai multe ori. Con­ din anul 1976. (I.M ) doar circa 20 de cetăţeni trei dintre posesorii de
form reglementărilor in vigoare, pe autorizaţii li s-â acordat,
perioada de nefuncţionare a telefo­ • Călina Densuşan — Colonia practică libera iniţiativă. spaţiu din cei deţinut de
Domnul lemn Roncea, care are în nului, abonatul a fost creditat cu A.C.H. Oriea. Dacă aşa cui» precis Din spusele doamnei Ale­ comerţul de stat Această
proprietate personală un efectiv de contravaloarea: tâiei de abonament za ţi te scrisoare fetitele semene nu xandrina Faur, inspector la preocupare tesă putea fi
103 oi, a venit foarte supărat la re­ prin avizele de plată lunare. sînt sănătoase, Jar pentru îngrijirea biroul relaţii cu publicul mai mare întrucît s-a ape­
dacţie pentru faptul cfi nu mai are Cu ocazia deplasării la domiciliul lor este necesară prezenţa mamei, din cadrul primăriei, am lat la tot felul de impro­
unde adăposti animalele. De ce ? domnului Marton, în data de 11.10. urinează ş i vă adresaţi unui medic reţinut că 4 din unităţile vizaţii- Unii, cum este ca­
Pentru că este ameninţat cu demo­ 18®H sH» OOnstatat că la acest post de specialitate din cedrul spitalului private care funcţionea­ zul atelierului d« repara­
larea grajdului din comuna Crişcior, teiefpnic sînt în funcţiune şi două în raza căruia domiciliaţi^ care în ză sînt întreprinderi mici, ţii electrice şi de obiecte
care a fost construit de cooperativa sonerii suplimentare, instalate de raport de cele constatate, poate eli­ 5 asociaţii familiale, iar 10 de uz casnic, şi-au amena-
agricolă pe terenul actualului primar abonat fără forme legale şl fără bera certificat medical de îngrijire desfăşoară activitate In­ jat spaţiu de lucru în blo­
LueacŞ, acesta revendicând terenul respectarea normelor tehnice cores­ a copilului, te vlrstă de pînă Ut 3 dustrială. Aria sectoarelor curi, ceea ce va aduce, pro­
respectiv ca proprietate personală. punzătoare. Deci, deranjamentele ani. Aceasta este reglementarea le­ vizate este foarte largă — babil, reclamaţii din partea
Deşi proprietarul oilor este dispus reclamate au fost provocate dă că­ gală te vigoare, prevăzută te H.C.M. de la activitatea de pro­ locatarilor. Alţii au con­
să plătească preţul cerut, «fii găseşte tre abonat. In data de 15,10.1890 nr. 889/1965. (I.M.) iectare te construcţii, te struit tot felul de barăci,
înţelegere pentru renunţare la de­ pctentul a depus cerere de insta­ desfacerea de băuturi al­ cum stat cele din piaţa
molare. in prag de iarnă fiind nevoit lare a unei sonerii şi s-au emis for­ • Nicolac Cadar — Deva. Potri­ coolice. Dram de remar­ Oraşului, inestetice, ce url-
să găsească alt adăpost pentru oî. mele necesare, pentru realizarea vit Decretului nr. 188/1980, anexa 3, cat este faptul că primă­ ţesc locul cu pricina. Ar
Grea mai este, Doamne, „boala” lucrării conform normelor tehni­ modificată prin Hotărtrea Guvernu­ ria â avut grijă ca între­ fi util — aşa cum s-a pto-
pămSntului 1 ce prevăzute de instrucţiunile în lui nr. 440/1990, plafonul de veni­ prinzătorii să se orienteze cedat tn alte localităţi —
rigoare. „ turi te raport de care se acordă spre acţivitetea productivă să se facă o strictă inven­
sau spre împlinirea unor
bursele elevilor şi studenţilor se tariere a spaţiului comer­
CEI VIZAŢI RĂSPUND determină prin cumularea venitu­ nevoi ale cetăţenilor oraşu­ cial ş i a celui deţinut de
POŞTA RUBRICII rilor lunare ale părinţilor sau între- lui şi nu spre deschiderea prestările da servirii, să se
INTERPELĂRILOR de circiumi, cum se mai analizeze amănunţit utili­
tinătdrilor legali, Ja rare se adaugă Intimplă te alte părţi. Ast­ tatea fiecărui magazin sau
• Gheorghe Jlvan — Chişinău- şi veniturile elevului sau studen­
ZIARULUI fel, cele 10 activităţi in­ atelier şi. acolo unde a-
Criş. Arhivele fostei întreprinderi tului, provenite din pensia de ur­ dustriale-au profil de con­ eeasts nu este constatată/
212 Instalaţii Petroşani sînt pre­ maş sau de întreţinere. In situaţia strucţii, zugrăvit, reparaţii spaţiul respectiv să fie a-
Direcţia Judeţeană de Poştă şi luate şi se păstrează la Antrepriza la care,vă referiţi te scrisoare, pen­ electrice, tinichigerie ş.a. cordat întreprinzătorilor
Telecomunicaţii Hunedoara-Deva. Construeţii-Montaj Petroşani Dar sia de întreţinere, care o plătiţi lu­ N uraşi două din autorizaţii­ particulari
Urmare articolului „Două aspecte", pentru perioada anilor 1954—1955, nar, nu se scade din plafonul de le acordate sînt pentru des­ TRAIAN BGNBOE
care vă interesează, nu se găsesc
apărut te nr. 179/15 august 1990, documente de arhivă, acestea fiind venituri care se au te vedere la
stabilirea bursei pentru copilul ca­
prin care domnul G. Marton recla­ re este te întreţinerea de, Dar a-
mă funcţionarea defectuoasă a pos­ distruse, astfel că nu există posibi­ ceastă pensie de întreţinere sa •- Ide ea, tendinţele şi lupta pentru
litatea eliberării unei adeverinţe de
tului , telefonic 16561, instalat la do­ vechime. Vă îndrumăm deci să pro­ daugă la veniturile familiei, cam
miciliul său, vă comunicăm : . cedaţi la reconstituirea vechimii cu are te Sntreţinere copitei dv. din
Intr-adevăr, începînd cu luna fe­ martori, conform procedurii prevă­ căsătoria anterioară, pentru acor­ mutate rentau
bruarie 1990, în evidenţele noastre zute de Decretul nr. 92/197.6, pu­ darea bursei acestuia, dacă este ca­
postul telefonic a fost înregistrat blicat te Buletinul Oficial nr. 76, zul. (I.M.) ' (U-more oog I) se unesc peste graniţele
politice care hotărniceau
între adevăratul său nume, cele trei ţări româneşti.
eare-i indica descendenţa In perioada cind situaţia
1 şi numele pe care i-î dă­ politică şi militară a celor
deau străinii, intrase în trei ţări româneşti era do­
ORGANIZAŢIA JUDEŢEANĂ HUNEDOARA conştiinţa poporului ro­ minată de personalitatea
A PARTIDULUI NATIONAL ŢĂRĂNESC, CREŞTIN mân. voievodului Transilvaniei,
ŞI DEMOCRAT, NE-A ÎNCREDINŢAT Dacă am face o cerce­ Iancu de Hunedoara, a-
PENTRU PUBLICARE URMĂTORUL tară statistică, am ajunge cesta se socotea şi era
ia concluzia că termenul socotit în acelaşi timp „că­
C O M U N I C A T de român românesc cu pitan” sau chiar voievod şi
sens etnic şi lingvistic ge­ al Ţării Româneşti. Dom­
In data de 27 octombrie domnii: Mihai Bucur : — neral se întilneşte de 17 nul Moldovei Bogdan al
1990, Conferinţa Organiza­ preşedinte, Ovidiu Hagea ori in cele 11 tipărituri II-lea îşi exprimă la 1459
ţiei Judeţene Hunedoara a şi Corjolan Suciu — vice­ româneşti dintre 1559 şi dorinţa ca ţara sa (Moldo­
P.N.Ţ. — c.d. a ales prin preşedinţi, Ioan Popa — 1588. Adăugate la cele­ va) şi ţara lu î Iancu (Tran­
votul delegaţilor Delega­ secretar general fteanciar- lalte menţiuni incluse în silvania): „una să fie”, sub
ţia Permanentă compusă contabil, Liviu Petreu — izvoarele documentare, re­ aceeaşi autoritate a lui Ian­
din domnii Romulus Silvă- ■secretar general eu pro­ zultă o frecvenţă apre­ cu considerat şi „părinte"
şan, Leon Geapana, Pom- paganda, Leon Tomuţa, ciabilă a noţiunii cu ca­ al domnului moldovean. La
piliu Caraşcă, Ovidiu Bol- Sebastian. Domnariu, Radu racter etnic şi lingvistic 'rîndul său, Vlad Tepeş,
cu, Ioart Borcan, Mihai Bogdan Giurgiu şi Gbeor- român — rumân, românesc moştenitorul programului
Bucur, Vasile Sibişan, Pe­ ghe Tuţă — membri. — românesc, românească — politic al Iui Iancu de Hu­
tru Ciot, Iulian Caraşcă— Ca membri de onoare ai românească. Conştiinţa po­ nedoara de solidarizare a
jr., Leon Tomuţa, Mihai Delegaţiei Permanente au porului s-â transmis şi s-a ţărilor române în ' lupta
Prodan-jr., Petreu Liviu, fost aleşi domnii Iosif Ro­ transformat te conştiinţă antiotomanâ, socotea Ţara
Oetavian Purdea, Coriolan man -r preşedinte de o- Cărturărească. Răspîndind Românească şi Transilvania
Sueiu, Sebastian Domna- noare, Cornel Bănăţan, O- aceste noţiuni, cărturări- „o singură ţară".
riu, Ovidiu Hogea, Maria vidiu Racolţa, Adrian Teg- -AM 5U17ATÎĂ, CA IVIREA LAŞA Pf PORII- mea urmărea în acelaşi Ideea de solidaritate şi
Prodan, Emil Dobrei, Şte­ timp şi răspîndirea scri­ unitate a ţărilor române
fan Lup, Radu Giurgiu Bog­ zeş şi Victor Isac — vice­ sului te limba română şi s-a, manifestat şi mai preg­
preşedinţi de onoare. Cu
dan, Eugenia Alexandra ca urmare, promovarea nant In vremea domniei
Petreu, Nicoiae Rădos şi excepţia membrilor de o- limbii române ca limbă de glorioase, de aproape o ju­
Gheorghe Tută- Biroul exe­ noare, Delegaţia Perma­ cultură, fapt ce se afirmă mătate de secol, a lui Şte­
cutiv al Delegaţiei Perma­ nentă a fost aleasă prin Desen de ALEXANDRU RUGESCU limpede de către Coresi fan cel Mare. Decenii de-a
nente est# constituit din vot secret în predoslovia Psaltiri} /din rîndul marele voievod a
1570, în predoslovia Raitei încercat, prin domni cre­
de la Orăştie din 1582, dincioşi ridicaţi în scaun
(Urmare din pag. t) — Alte împrejurări ? da, şi eu sînt maghiar t* buie să fie : Paria, ergo precum şi în multe alte de d, să-şi asigure domi­
tipărituri din secolul al
— în America — sau — Găriţi s explicaţie sum! (vorbesc, deci exist). naţia asupra Ţârii Româ­
zone din sudul Spaniei se chiar te alte zone ale pentru această inexacti­ A gîndi nu e suficient XVII-iea. < neşti, pe care o socotea, de
Toate aceste manifestări
fard româ­
altfel, o altă
aseamănă izbitor cu româ­ planetei m-ara asociat, În­ tate t pentru a fi. Unul care dovedesc existenţa bine nească, alături de Moldova,
nii. Prin dialect, pori, totdeauna spontan, cu ita­ — Poarte uşor. Noi tace întruna — nu există. conturată a conştiinţei __ de aşa cum spunea, ta 1478,
obiceiuri, fel de viaţă. lienii sau cu spaniolii, suferite de absenteism. — înţeleg acum că tra­ neam, de „neam româ­ înfăţişind instrucţiunile lui
Există'în Spania două lo­ te cercetările d-voaştrS, nesc", de «seminţie româ­ Ştefan, solul acestuia tn
calităţi cu numele Deva; sistematice şl tenace, au nească”, care individuali­ faţa senatului veneţian. A-
altele cu numele Possada; ca punct de plecare con­ zează poporul român de ce­ ceeaşi politică a Urmărit-o
spaniolii au Şi el Plugu- DE M TRAIAN ? ştiinţa latinităţii noastre. lelalte comunităţi etnice. în Transilvania, unde con­
şor, pe care-1 recită la 1 ~ Punct de plecare, dar Conturîndu-se şi limpezin- tribuia ou fonduri pentru
Martie, începutul de an al şi finalitate. Prin latini­ du-se tot mai bine, con­ zidirea frumoasei biserici
romanilor; cîntecele spa­ tate — spre unitatea na­ ştiinţa de neam a. româ­ pe seama, românilor din
ţională şi europeană. Co­
niolilor au refrene ca şi chiar dacă miri auzeam Vina noastră e tăcerea. lonizarea Daciei de -către nilor va fi exprimata mai Feteăc, ridica biserica epis­
copală de la Vad din oare
cîntecele noastre l „A, ju, vorbindu-şi limba. Era Tăcem prin absenţă de la romani n-a fost o ruşine, dar şi *n izvoarele scrise, făcea centrul episcopiei or­
interne şi externe, carte-şi
iu/ iu, iu, lu, iu !". Asemă­ dovada afinităţii noastre datoria de a ne afirma ci un miracol unie te Is­ sporesc însemnătatea şi todoxe a Transilvaniei, stâ-
narea nu poate fi rodiii spirituale. şi apăra identitatea şi toria colonizării. Şi aste prin creşterea numărului pînea întinse domenii, Ci-
hazardului. Ea are 6 pre­ — Ce se ştie acolo de­ implicit drepturile. Nu deoarece în numai 170 lor te a doua jumătate a ceui şi Cetatea de Baltă.
cisă motivare istorică. Şi spre români, ca popor străinii care fac afirmaţii de ani, s-a creat o na­ seralului al XV-leâ şi în Din principatul de peste
unii, şi alţii, stot urmaşii latin? aberante cu privare la ţiune ce trăieşte şl azi. întreg veacul al XVI-lea.. munţi fi veneau apoi aju­
— Am să răspund In­
ramurii ibero—» romane, direct. Cind stat pre­ originea noastră stat cei — te catedrale: de ce Explicaţia este oferită de toare ta marile bătălii de
mai vinovaţi. Ceea ce un
care, la noi, s-a implicat zentat ca venind din om n-a auzit, nu poate Traian? îhsesi condiţiile poporului la Vaslui şi Valea Albi şi
în colonizare într-un pro­ Transilvania, interlocuto­ lua te seamă. Părerea şi-o — Din două uriaşe ramate te această vreme, în Transilvania era chemat
în 1479 de braşoveni cu
etnd legăturile de toate fe-
cent incomparabil mal rul exclamă: »A, «înteţi formeăzfi doar prin ceea motive: pentru că a fost lunii, tadutev eeta econo­ «arare dor şi dragoste",
mare deeît cea italo—ro­ maghiar 1* 11 aduc, însă, , ce aude. Concluzia: tre­ şl este Bădiţa ; patera că mice, » intensifică şi etnd, fiind Socotit „ales te trimis
mană. Sînt locuitorii din pe drumul bun, spunta- buie s i ieşim din izolare a fost şi rămtae Oprimua pentru a conferi luptei de Dumnezeu pentru cîr-
ţinuturile Italicei natale duri: JOacă Traian a fost şi şă intrăm pe scena lu­ Princeps — „sâditoruî pentru independenţă p va­ muirea şi apărarea părţilor
a lui Traian. bunicul lui Atilla, atunci mii. Principiu! nostru tre­ neamului român*. loare europeană, eforturile Transilvaniei*.