Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_240
P. 1
CUVINTUL LIBER
Anul II, nr. 240 J O I , 8 N O IE M B R IE 1990 4 pagini • 2 lei
Actul de culturi şi CO N C U R SU L NOSTRU DE FOTOGRAFII Ce-i mai îrămîntă
implicaţiile organizării sale pe săteni
Intenţionam să intitulăm şi formaţii din mai multe
articolul de faţă „Alături centre din ţară, Meritul Exprimîndu-şi încrederea kg borhot umed la o tonă
de cîţiva oameni de su unei astfel de rnanifestări, în reflectarea- veridică a de sfeclă da zahăr livrată,
flet, la un festival core dincolo de valoarea ei ar problemelor ce-i frămîntă iar, contra-cost, la preţu
grafic". împreună cu dom tistică, este - modelul . de • pe cititorii ziarului nos rile legale în vigoare: 6 kg
nii Ioan Sicoe, consilier comportament pe care îl tru, doamna Olga Socaciu, melasă.
şef, Ioan Groza, consilier, la oferă - practicarea dansului din Tîmpa, aduce în dis Este îndreptăţită indig
inspectoratul. Judeţean pen clasic în rîndul copiilor cuţie o serie de probleme narea exprimată în legătu
tru Cultură, Titus Burdu- şi tinerilor. Regulile sale de interes pentru produ ră cu grevele din. alte sec
cea, maestru de dans, am — ţinuta, figurile' şi deSe* cătorii particulari. Vom toare de activitate, în afara
urmărit desfăşurarea celei nele coregrafice — se do comenta conţinutul scriso agriculturii, dar nu este
de-a iV-a ediţii a Festiva vedesc extrem de severe, rii respective, care atinge întemeiată presupunerea că
lului interjudeţean 'al dan dar pînă la urmă, liber şi alte aspecte ale vieţii ţăranii- primesc acum doar
sului de societate, găzduit consimţite, generează satis economico-sociale, cu în- . 80 la sută din drepturile
de oraşul Deva. Alături facţii nebănuite. , trebări ce îndeamnă ia me-.. cuvenite..
de dînşii am înţeles ce' O deosebită impresie au ditaţie. .. Greu" de realizat este
greutăţi implică în mo - lăsat perechile de avansaţi, Referitor la problema legătura ce se face' între
mentul de faţă organiza dar mai ales formaţiile a- sfeclei de zahăr şi zahă problemele agriculturii şi\
rea unei astfel de mani parţinînd - unor instituţii, rului, putem spune că, pînă comerţului, în sensul că,
festări >— în primul rînd pe care nu o dată le-am vă acum, nu sînt alte preci aşa cum se specifică în
financiare, apoi de cazare zut şi pe micul ecran, din zări. In baza Decretului — scrisoare, nu. se înţelege
şi masă, dar ,mai ales de Oradea, Piteşti, Bistriţa, Ti Lege nr. 75/1990, preţul de cum s-a privatizat Restau
transport (cit de greu poţi mişoara, Cluj, Chgir şi.din contractare şi achiziţii este rantul „Bachux" din 'Deva,
să închiriezi un autobuz şi judeţul nostru, în interpre de 650 lei pe tona. de sfe contra unei sume fabu
cît costă acesta pe o rută tarea cărora am retrăit tan- clă. Pentru fiecare tonă de loase ! Evident, răspunsul
destul de. neînsemnată — goul, valsul, bostonul, fox- sfeclă de zahăr predată de ia o astfel de problemă îl
n.n.). E tot mai dureros trotul, dansuri sud-ameri- cooperativele agricole se pot. da cei ce se ocupă de
faptul că actul de cultură cane (cha-cha, samba, rum primeşte gratuit cantitatea astfel de chestiuni. Dar.
începe să nu mai aibă ba etc.) cu tot farmecul lor. de 4 kg zahăr, iar pentru interesant . de remarcat
sprijin din partea celor S-au remarcat grupul „Re- .< cea predată de membrii este faptul că cei mai -
care ar trebui să se simtă flex“ al Casei de* Cultură cooperatori şi producătorii
implicaţi. Singura .raţiune a Studenţilor din Timi particulari, 10 kg. De a--, fcfCOLAE TIRCOB
care merită să fie luată în şoara, formaţia Şcolii de Floca Vasile: „AM CIŞTIGAT!". semenoa, tot gratuit se mai
seamă de organizatori este Artă din Cugir,- dansurile acordă producătorilor 500 (Conttnuore in oţsq , c 2-al
gîndul generos, Azvorit din latino-americane oferite de
ataşamentul pentru public, formaţia 8 -f 8 a Şcolii de La secretariatul între vină cu zeci de telefoa
de a-i oferi acestuia clipe Artă Piteşti,- din Oradea prinderii sună telefonul: D-ale secreta elor ne în aceeaşi zi pentru
de satisfacţie într-un noian ş.a., a unor perechi cu- — Da, poftiţi, ce do că nu mai găsea pe ni
de dificultăţi sociale. Toc interpreţi ce au dovedit riţi ? — întreabă mieros — Scuzaţi-mă domnule răspunde bietei A. G., care meni. ■ ■Peste cinci minute,
mai aici intervine străda talent, simţ al ritmului, secretara_ directorului. director, v i caută doam- aştepta răspunsul ca pe personalul a plecat acasă.
nia, uneori lupta surdă cu nerv, sincronizare perfectă. — Cu domnul director, ■ na A. G., vrea să vor pîinea caldă. Era vineri şi programul se
imposibilul a unor oameni Reacţia celor din sală a vă rog frumos. bească cu dumneavoastră. — N-a venit, reveniţi termină la 13.30. A doua
— Aoleo, ce dracu mă
— Aşteptaţi vă rog o
de suflet între care se fost promptă, spectatorii clipă, momentan nu e în fac, am uitat să-l rezolv peste o oră. Şi hodoronc- Zi era simbătă şi... S.R.L.
tronc, trinteşte telefonul. .
înscriu şi unii dintre cei răsplătind cu aplauze fru birou, Parcă maşina dum problema cu copilul. Spu- Cei care eram de faţă P. S. Faptul este strict
amintiţi mai sus.. mosul artistic, măiestria nealui e în curte. Cobor ne-i că nu sînt aici. am fost surprinşi de cale autentic, dar din respect
In acest context trebuie dansatorilor, manifestînr să văd. — Da şefu’ nici o pro întimplate, punîndu-ne un pentru coala albă de Mr-
aşezat şi Festivalul Inter- du-şi deopotrivă doriaţa Secretara aruncă o pri blemă, o lămuresc eu. semn de întrebare, tot tie nu am nominalizat
juţleţean al Dansului de sinceră de a-i revedea la o vire în oglindă, îşi aran Sigură pe ea, secreta- odată asupra celor văzute. „personagiile".
Societate organizat de Cen ediţie viitoare a Festivalu- jează părul, apoi bate de ‘ ra închide pe dinafară Biata A. G. şi-a chel Poate cu altă ocazie...
trul de creaţie şi conser „ .lui dansului de societate. două ori în uşa directo uşa cabinetului, apoi cu tuit impulsurile telefonice
vare a creaţiei populare cu rului. Intră în birou. un aer birocratic, tăios, fără folos. Putea să re CORNEL POEMAR
participarea unor perechi MINEL BODEA
Cinci copii
Un ceas... a stat (II) îşi caută părinţii
e f »a Cei din sat cu care am nu era acasă şi nici nu ştia
buie să se întoarcă. „După ce am ucis-o, nieră, pe la 3 dimineaţa. stat de vorbă au început unde este plecată. Ne po
Cîntăreaţa găzduia, încă Mihaela adoarme. Dan pentru a nu o mai vedea Sună. Soneria e mută aşa: „Eu nu mă amestec vesteşte că principalul vi
din aprilie ’89, pe Maria încuie uşa, îşi pune mă — deoarece parcă sc uita (instalaţia electrică luase în viaţa nimănui. Dar sînt novat este tatăl, Octavian
Simbetean. Cînd aceasta nuşile şi taie 1,50 m de la tnino — am luat per foc). Bate: Se: îngrijo copiii la mijloc, Ia. ei ar H. Din cauza lui s-a des
revine în garsonieră pe- cablu telefonic din hol. na şi l-am pus-o pc faţă*. rează. Simte miros de trebui şă se gîndească...". trămat familia. Stăpînit de
la orele 11 din seară, Revine lingă pat. Spi Mai departe, faptele se fum. Face o spărtură în ...Dacă nu era vorba de patima alcoolului, n-a mai
Mihaela se afla în baie, cuiesc din declaraţia lui: petrec cu acelaşi crimîngl spre. cinei copii minori,. fost chip să. trăiască ală
iar „Dan al casei* ascul singe rece al ■ premedită uşă. Deschide. O găseşte poate că n-am fi dat curs turi. El n-a mai venit să-şi
ta muzică. Relzbucneşte „Stăteam' şi mă gîndeam rii. Aprinde lumina în pe Mihaela şi cheamă or scrisorii din Brănişca. De vadă copiii de cel puţin
că nu am cura} să fac. aşa
o ceartă între cele două dormitor şl adună lucru ganele de ordine. fapt anonimei, deoarece trei ani.
femei, pornită încă de ceva. Totodată^ o vedeam Omor premeditat prin „părinţii", în numele căro Dar unde-i acum mama
'dimineaţă. Gazda o dă a- pe Giulia şi-mi aduceam rile. Face 11 (unsprezece) acte pregătitoare: caseta, ra ne-a fost adresată, sus copiilor ? „Ea vine şi iăr
fară „definitiv“ pe Maria. aminte că arc nevoie de drumuri la maşină, pen maşina. Femeia complice ţin că nu ei au scris zia pleacă" — spune, supărată,
Ea pleacă; dar nu departe, bani*. tru a duce tot ce-l inte — Giulia — a fost elibera rului. Dar iată dS rîndu-
ci în parcul de peste Mihaela se trezeşte. Pri resează. De pe balcon ia tă in 5 ian., ziua imediat cea care i-a dat viaţă. „Este
drum. Este trecut de mie veşte spre fotoliul unde o canistră cu benzină. O următoare amnistiei. Pro rile prin care ne este dez doar musafiră în propriul
zul nopţii. O patrulă de ar trebui să fie musafi toarnă in rezervorul auto cesul se află în plină des văluită o situaţie aparte, ei cămin" — adaugă, as-
poliţie o găseşte aici. In rul. Speriată, se înalţă mobilului, dar păstrează făşurare. In acest timp, se confirmă. Tînăra ma cunzîndu-şi lacrimile. Şi
tre timp, Mihaela decide în aşternut. Crimina şi pentru Incendiere. Stro fabrica de zvonuri şi su mă, H.V„ despărţită în cite n-ar avea do făcut în
să se culce. îşi pofteşte lul se decide. Mina lui peşte plapuma şi covorul poziţii funcţionează. Cre fapt de soţul ei de cîţiva gospodăria părinţilor, care
musafirul să închidă apa dreaptă'se înfige în gru de Ungă pat. Dă foc. ln- dem In stabilirea adevă ani, a luat-o de cîtăva vre ţin pe lingă casă păsări şi
ratele şi să plece. Aces- mazul femeii. Şi strînge. rului. me pe cărarea cea mai u- animale, au şi o grădină" şî
ta-i cere găzduire peste Nu se desprinde pînă cînd. . cuie uşa şi pleacă. Cu lu şoară a vieţii; lăsînd pova se străduiesc să fie în rînd
noapte, motivînd că a fost crurile jefuite se duce,, In minte-mi vine o altă ra cu griji, cu răspunderi cu sătenii.
alungat de acasă de ta victima nu se mat zbate. bineînţeles, la concubină. imagine: aceea a ceasu familiale, grele, în spina
Făptaşul rămîne pe loc, . . Ii mărturiseşte,, cu ace-
tăl său, surprins fiind un timp nedefinit {măr lui deşteptător al, victi rea părinţilor ei. Trăieşte — Alina, unde-i mama
cînd a luat caseta. Cîn ' laşi > singe rece, că . a mei. -■Victiină şt el a vio în concubinaj cu un sătean, ta ?
tăreaţa acceptă şi-i ofe turiseşte el). Intr-un ţîr- ucis-0 şi a /urat-o pe ar lenţei: Aruncat la ri de meserie şofer, mai în
ră o pătură pentru a se ziu, Mihaela dă semne tistă.-. Ii propune ' să-şi golă — s-a oprit la 12,30. vîrstă cu 14 ani decît ea, — Nu ştiu. A zis alaltă
culca în fotoliu: II îm timide de viaţă. *Am aleagă ce-l place, pentru Un ceas al lumii, un ceas îşi neglijează copiii. ieri, că pleacă la -lila şi
piedică- să încuie uşa . reacţionat fără să-mi dau că rostul va fi vindut. al vieţii tinere — a stat. O găsim pe „bunică” — mi-a promis că vine „cu
garsonierei ■ şi să stingă seama" — declară incul Dimineaţa, vinde deja, pe o femeie. încă tînără în trenul de cinci", dar n-a
lumina, hol, sigură Cq patul. Q strînge de git datorie, colegilor de mun (Sfîrşit) curtea casei. Pare surprin venit.
Maria —• care n-avea cu cablai telefonic,: ptnlt că. ■■■ r, : să de vizita noastră, ar vrea
unde se adăposti — tre- . e consflns că a murit. Maria revine la garso NAT ALIA VASIU ESTERA ŞINA
chiar să ia apărarea fiicei,
mm dar nu are cum. Iar fiica (Continuare in pag a 2-a)