Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_242
P. 1
L I B E R T A T E , D E M O C R A Ţ I E , A D E V Ă R ?
CUVÎNTUL LIBER
- 1 ......■■.m. ... . .. ...... ..
SlMBATA, 19 NOIEMBRIE 1990
Anul II, nr. 242 DUMINICA, 11 NOIEMBRIE 1990 4 pagini - 2 lei
ANCHETA DE SÎMBATĂ Concursul nostru de fotografii
Cu găuri în tălpi şi sacoşa goală
De cîte „mărunţişuri" nu — Unt, margarina, şer invariabilul „n-avem", răs
au nevoie gospodinele în veţele, chibrituri ? punsul presupunea puţină
prepararea mîncărurilor, — Nu. Chibriturile vin schimbare în sensul „Fa
în efectuarea şi întreţine rar şi se vînd imediat. Da cem haz de necaz". Căci
rea curăţeniei în aparta că m-aţi fi întrebat ce a- lipseau atitea alte produ-'
mente şi anexele gospodă nume avem, v-aş fi răs se- foarte necesare în ca
reşti 1 Oe -oferă-• comerţul puns mai repede. sele noastre: chibrituri,
din municipiul Hunedoara Notăm că nu sc află în detergenţi, compoturi^ ge
dintre articolele căutate a- aprovizionare nici oţet, muri... Orez, de pildă, n-a
proape zitnie In unităţile nici compoturi (doar cîte- mai primit alimentara din
sale? va borcane cu compot de primăvară. Ar fi mai uşor
Instantaneele surprinse mere), nici biscuiţi, nici de făcut lista, produselor c-
în raidul efectuat marţi, 6 făină de mălai. Doar bor xistente (fiind mai restrîn-
noiembrie ale., sînt, cre cane cu mazăre, tomate, să) decît a celor absente.
dem, revelatoare în acest spanac, ghiveci pentru gă Aveau. în schimb „Moli-
sens. tit; din gama pastelor făi toX*, care dădea magazi
noase — doar fidea. „In nului un iz de' te trăsnea
ZECE ÎNTREBĂRI, tr-o astfel de zi — preciza cum intrai pe uşă. Cel pu
UN SINGUR R.ASFUNS : doamna Sabina Logofătu ţin , nu vor mai avşa mo
„NU AVEM" — numai pîinea, laptele, şi- lii ! Deşi borcanele n-am
Orice-gospodină ştie că mezelurile (care vin . 'de auzit să facă aşa ceva, iar
pentru prepararea celor două ori pe sâptămînă) mai făină sau griş de unde...
mai simple prăjituri, a u- ridică vînzarca". „Peisajul" era cam ace
nor aperitive sau garnituri Aceeaşi situaţie am în- laşi şi în alte magazine
este nevoie de făină, orez, tîlnit-o şi la magazinul cu alimentare. Variaţiile e-
ouă, zahăr, unt ori ulei, ca ■ autoservire nr. 65 din Mi rau, de la caz la caz, foar
să nu mai amintim de alte cro 4. Cu o singură excep te mici, nesemnificative
ingrediente ca: praf de ţie: aici se afla în vînzare chiar. Alimentara 20 avea Gyulai Konrad : „BAZINUL BUCURA".
copt, zahăr vani lat, scor zahăr vaniiat (în Deva sare. însă atît de mare. In
ţişoară, gemuri fine, ca n-am mai găsit aşa ceva cit pentru a o pune în sol
cao, ciocolată etc. Găsesc de luni de zile); Sarea era niţă • trebuia mai Intîi pi
gospodinele din Hunedoara pe terminate, deoarece din sată -şi cernută. • In rest,
astfel de produse în ma cinci tone solicitate prin din abundenţă era bulion
gazinele alimentare ? Con nota de-comandă, s-au pri sau suc de roşii, mazăre,
cret: mit doar două. alte conserve fără. o prea
Autoservirea nr. 38 din mare căutare. Aceleaşi pro i «Gîn<l I
Micro ă. Dialog cu o vînză- . „AVEŢI"... ? duse abundau şi la alimen Uneori mat bună, alte
toare. „A V E M . NEVOIE!" tara din complexul „Du-.. ori mai rea, pi toca nu
— Aveţi zahăr vanilat ? ..Aveţi hîrtie igienicii?". “ ~ •* • ne lipseşte de pe masă.
— na. „Avem, nevoie" — a fost JESTERA SIN A. ne primim părinţii ta naştere, ei sînt 4e acum M i Ană -oft, îri- jurul
— Dar făină aibă ? răspunsul primit la Ali VIORICA ROMAN atit de mari M nu te mai putem schimba el. Se niise o serie de
— Deda săr-bâtoriie .'de mentara nr. HO. Trebuie . «W cdddte rele". discuţii legate ba de a-
Paşii n-am mai avut. să recunoaştem că fată de (Cootimiore irv png o 2-o) provizionUrea magazine
lor dc specialitate, ba
de calitate ţi, cu sigu
ranţă, începi» «î de anul
Ca încredere şi speranţă Suflet cTn sttfhiul neatmjkn viitor, dc costul produ
selor de panificaţie.
ZUele trecute am asis
■Su. majoritatea ei covîr- Peste pichete de graniţe, sintem cu ghidul şi inima tat la nişte replici sub
şitoare, populaţia din peste gherete, vămi şl lingă ei, le susţinem e- nici un aspect plăcute,
Interviu eu domnul profesor dr. ing. Vi^SILE ZAMFIR, Moldova de dincolo'. de sWrrC&Mklmpdlă a clrcdtăf forturile, aspiraţiile si ce au avut Ioc la Ma
decanul Facultăţii de Maşini şi Instalaţii Prut e suflet din sufle şi e tm m rUţkstut neawra- idealurile uabtte & legi gazinul A Prezentare şi
Miniere de Ia I. M. Petroşani tul neamului nostru si lui de-o jObirşic. şi de a- time, condamnîrtd în ace Desfacere dc pe bule
toţi la Râm ne tra cclaşi linge. laşi timp cu toată hotărî- vardul Timişoara din
gem". împreună ne-am Tocmai de aceea, as rca vrajba absurdă, duş Deva aT întreprinderii
— Domnule profesor, specializărilor şi al coh- trăit perioadele de glorie, tăzi, cînd fraţii noştri de mănoasă şi extrem de
v-am ruga xă ne vorbiţi ducătorilor de doctorat. de bucurie; de amor ţi dincolo de Priit trăiesc, dăunătoare a aventurieri-
despre ee a adus nou anul. — Ne-aţi putea aminti întristare chiar şi cind momente de tensiune dra- IMSCIJpELA
universitar 1990—1991. citeva dintre acţiunile con vitregiile istoriei — cu matică datorită extremiş Prof. DUMITRU SUSAN .., « I N E
— Sînt . multe noutăţi. crete întreprinse ţi menite pactele şi dictatele ei — tilor separatişti — gă
Vei înreepe eu secţiile noi, a îmbunătăţi calitatea pre rte-au separat arbitrar. găuzi şi transnistrieni — (Continuare în pag a 2 a)
Înfiinţate după Revariţie. gătirii studenţilor din ca dc MorSrft şi panifica
Am eltit că la nivelul în drul facultăţii? ţie. Despre ce , este
tregului învăţămint supe •— în primul rînd âş a- vorba ? Văzîmi cum unii
rior, !a 1 februarie 1390 minti noile planuri de oameni veniţi .«te la sa
existau 101 facultăţi şi Jnvăţămînt, întocmite dife te cumpărau cltc 8—10
274 secţii. După această renţiat pe specializări şi şi chiar 24 de te « a r
dată au apărut în plus profite, care au intrat în ie (?>, cei aliaţi ia Itmga
peste 90 de facultăţi ş i' vigoare din acest an uni şi permanenta coadă ee
peste 335 secţii. versitar. S-a procedat, tot-" se formează aici an în
Cifrele respective cu odată. Ta reorganizarea u- ceput să-şi exprime ne
prind şi cele 5 specializări nor laboratoare cu dotarea mulţumirea faţă de asi-
noi ale Institutului de existentă, dotările noi fiind, fel de rituaţti motivînd
Mine din Petroşani, trei,din păcate, nesemnifica că, după ce au fuat atita
ale Facultăţii de , .Mine tive. Cred că aici trebuie grht, ca nictedafă, mulţi
(prepararea substanţelor să menţionăm şi reducerea săteni Vin şl sc supra-
minerale utile, management numărului de ore ţsăptă- aprovlzionrază cu pline
industrial, geologie minie mînal la 30 pentru stu dc la oraş, Iar ei vînd
ră) şi dduă ale Facultăţii denţii de la secţiile de zi kilogramul de făină albă
de Maşini şi Instalaţii Mi şi la 24 la • secţiile serale), cu 20 dc lei (!). Ba s-au
niere (utilaj tehnologic şi situaţie ce permite întări
electromecanică minieră). rea studiului individual al auzit voci care ziceau
că, poate, era mai bine
O altă noutate o consti studenţilor şi organizarea
tuie faptul că s-a conso mai eficientă a timpului înainte cînd plinea se
lidat colectivul de cadre liber de către aceştia. îm distribuia pc legitimaţie.
didactice al facultăţii noas bucurător, . mai ales pen Sişur, nil este bine să ne
tre prin desfăşurarea unor tru studente, este faptul reîntoarcem la ceea ce
conoursuri pentru ocuparea că na se mai face pre a fost, dar nici nu este
de posturi didactice; 10 gătire militară. Posesorii de autoturisme circulă care cum vrea şi parchează pe unde a- echitabil ca lucrurile să
de pesteser, 13 de confe pucă — pe trotuare, pe spaţiile Verzi dintre blocfi ri, prin pateuri ş.a. Iată, sc petreacă după sce
renţiar, 9 de lector (şef de Interviu consemnat de 4n fotografia de faţă, şi Un caz ades întîlnit: în piaţa Devei, un cetăţean şi-a nele la care am asistat.
lucrări, • de asistent, şi V. COZMIN rus nuntea în faţa celor parcate regulamentar. Oare pe unde vor scoate cei (N.T.).
i> de preparator. Oe ase* din spate maşinile ? Foto PAVEL LAZA
menea, s-a mărit numărul în p«g. o 2-a)
