Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_242
P. 2
G 2 CUVÎNTUL LIBER NI
Primăria din Brad — implicată cu
răspundere în viaţa localităţii
Primăria Oraşului Brad se ria insistă pentru introdu stat. S-a început cu inven I
preocupă cu perseverenţă cerea în oraş a gazului tarierea acestuia, cu care
(Urmare din pas- 1) „DACA NOI NE băm, în acest caz, care de buna desfăşurare a vie metăn, cel puţin în bucă prilej s-a constatat că
unii cetăţeni ■ au mult spa
a
ţii
economico-sociale
tăriile din blocuri,
în a-
DEPLASAM DUPĂ este rolul I.C.R.A,? Dacă am localităţii, de soluţionare ţiu excedentar* că există
nărea". Mai era şi apă mi aştepta să ne aprovizione ceste zile lucrîndu-se la
nerală. Şi cit am căutat-o MARFA, CE ROST ze gceastă întreprindere, cu maximum de ăperati- elaborarea documentaţiei apartamente sau garsoniere
însetaţi toată vara! Aici, M AI ARE" I.C.R.A. ? n-am realiza mai mult de vitate a problemelor ridi ce se realizează pe plan ce nu sînt locuite de vre
me îndelungată. Rezolvarea
dacă întrebi de detergenţi, DOAR SA ÎNCASEZE 50 la sută din cit trebuie cate de cetăţeni în cadrul local.
probleniei
se
respective
audienţelor ce se acordă în
ţi se recomandă, săpunul BENEFICIILE?* ' spre a ne lua salariile"; fiecare zi de primar sau de O altă preocupare de află abia la început şi ră-
de rufg, căci şi .Trialul" „Ceva nu-i firesc în acti prim ordin a primăriei este
lipseşte. De alte produse Notăm cîteva idei des vitatea noastră — era de notarul instituţiei. - In a- îmbunătăţirea aprovizionă mîne bi sarcină da prim
ordin şi în continuare.
cest context, la loc de frun
întrebi însă degeaba. Nu prinse din dialogul cu res părere şi doamna Moţiu rii oraşului eu apă rece, a
O chestiune destul
de
sînt şi nici nu ştie nimeni ponsabili de magazin: „Fă Piroşka, de la Alimentara te s-a situat aproviziona încălzirii şi apei calde îh "acută pentru oraşul Brad' 1<
cînd vor primi şi mai a- ră efortul nostru direct —■ 26. Aprovizionarea se face rea populaţiei cu. produse apartamente. Astfel, . s-au este aceea a asigurării cu 1<
agroalimentare. Reprezen
les în ce cantităţi (în ul sublinia dl, Vasile Enescu prin eforturile noastre: noi echilibrat cerinţele la un pline. Fabrica din localita
tima vreme infime faţă de — n-am avea în vînzare ne deplasăm; la furnizori^ tanţi ăi Primăriei au fost număr mare de blocuri, iar te nu are capacitatea su
de mai multe ori la Ti
so’.imtfiri); aproape nimic. Dacă tot noi încărcăm, noi descăr mişoara, Arad şi Alba Iu- timpul de întrerupere a ficientă, de aceea se adu
noi ne deplasăm după mar căm şi noi rie gospodărim lia şi, chiar în Moldova, • apei reci: se ridică doar că pline de la Deva, C.a-
DIN GREŞEALA...* fă, ce' rost ' mai are marfa. In acest caz, de ce la cîteva ore în timpul
lan ş.a. Din iniţiativa pri
.Din greşeală, n-a veţi I.C.R.A. ? Doar să încaseze să impărţim rabatul co- de. undo s-au întors cu nopţii. Au lo.st efectuate măriei va fi pusă în func
un va muştar ?“ — între beneficiile ?" ; „Noi avem . mercial cu I.C.R.A. ? De însemnate ■ cantităţi de şi se află în curs lucrări ţiune o moară, la construc
ba un cumpărător la ma- tot interesul să ne atragem ce această verigă interme marfă. Ş-a insistat de ase de înlocuire a conductelor ţia căreia se lucrează în
•; rzinu'l „Gospodina 1". clienţii — spunea doamna diară care ne pune doar menea, pentru a asigura vechi ale reţelei de încăl prezent. La Fabrica de
•nbetul omului, ce se Sabina Logofătu. Dar' în beţe în roate şi ai cărei schimbarea la timp a; bu zire, pe care le efectuează. Pîine se vor instala două
v o i a glumeţ, a dispărut aceste condiţii — cînd mar- , angajaţi iau salarii 4up&. teliilor de aragaz. Prin Exploatarea de Gospodărie cuptoare noi, iar cele
insă imediat, pa şi muş- fa-i puţină ori deloc — realizări de 120—180 la insistenţe repetate la con Comunală şi Locativă, care existente vor l'i moderni
tarul din magazinele noas este foarte greu să stai 8 sută, cînd de fapt-nu’-fac ducerea, întreprinderii de ar trebui să le grăbească, zate. Se studiază şi posi
resort — respectiv T.L.f’.P.
tre. De fapt, cum spunea , ore în faţa clientului şi aproape nimic?" întrueît iarna se apropie. bilitatea fabricării de spe
doamnp Victoria Coroian, Opiniile interlocutorilor Deva, s-a reuşit să se a- Primăria brădeană şi-a cialităţi în oraş, pentru a nu
ducă în Brad cîte 6 000 —
vînzâtcrare, magazinul e să-i dai invariabilul răs 'noştri sînt firegti. Se vede propus şă facă ordine în se mai aduce din oraşul de
„doar cu numele „Gospo puns „nu avem".. Meseria că se urnesc cam greu ve 7 000 butelii pe lună. O ceea ce priveşte întreţi reşedinţă a judeţului. 1
dina", căci nu oferă decit noastră .ar: fi să stăm în chile structuri. Cînd va în veste care îi va bucura nerea şi utilizarea spaţiu li
fără doar şi-ppate pe brâ-
prăjituri, ceva drajeuri imitate şi să punem' mar ţelege şi funcţionărimea că deni este aceea că primă lui locativ proprietate de TRAI AN BONDOR
şi... vanilie. -Vivat! . . Am fa la dispoziţia 'cumpă democraţie şi' libertate în
găsit vanilie şi poate pî- rătorului. Or, nu mai de 1'
nă la Crăciun s-o afla şi parte deeît luna trecută, seamnă activitate concre 1
tă, cinste, sentimentul
că
făină, zahăr... Bine că to ne-am deplasat la Nădlag 2(
tuşi mai găşeştţ cîte ceva, după peşte proaspăt, la efortul propriu pentru bu Cu ŞI
cit de cit, că nu-ţi rupi Arad după băuturi, la nul mers gfeneral al uriită-
încălţămintea chiar de Braşov după zaharoasei Ia : ţii este pe măsura sala-
geaba, alergînd de la un Alexandria după conserve ; riului ce-1 iei la finele (Urmare din pag. 1) universitare, După p lie 30 de ani de activitate la
Institutul
Mine, mai
de
rea dumneavoastră, această
magazin la altul. de le g u m e , Ne între lunii?
Local, dar în concordanţă impresie este veridică sau ales cu ocazia întîlnirîlor.
şi cu alte institute de în- este falsă ? ' anuale cu promoţiile noas
văţămint superior din ţa r— Această impresie ştiu tre de absolvenţi. Atît cei
Suflet din sufletul neamului ră, în baza autonomiei uni că a existat dintotdeauna. rămaşi în domeniul l-au
mi
nier, cit
şi Cei ce
versitare şi pornind de la
După părerea mea, rănii ne
ideea că succesul unei doar ,că. impresie, pe care părăsit pentru alte do
(Urmare din pag. I) moral in lupta noastră rele Eminescu a - intuit pregătiri profesionale ridi acei părinţi sînt liberi să menii, au avut succese
drCăptă, inteligeHtăpdtrgff ’atît d c clar ăria eseisten- cate se hotărăşte la semi şi-o exprime. Dar le pun profesionale deosebit de
lor separatişti, care tinde şi consecventă pentru ţiâlttăţii noastre etnice şi nar. lucrări de laborator şi şi eu întrebarea lui Niculao frumoase, ureînd pe scară
să împingă Moldova spre triumful, dreptăţii; adevă a presărat versetele sfin proiecte, ş*a decis ca aces Moromete „Pe ce te ba sociali? pină la cele mai
periculosul spectru al li rului şi raţiunii. Vom fi te ale „Doinei" pe între te forme să aibă caracter zezi, domniile?". înalte posturi. Mai adaug
nul război civil. necontenit alături de' voi gul întîhs a l acesteia — obligatoriu, rămînînd cu Ceea ce ştiu este că că din fiecare generaţie
Stntem, .cu ţot sufletul şi vă vom trimite ’ fără „De la Nistru pih-la caracter facultativ " doar absolvenţii Institutului de de absolvenţi ăi Institutu
lingă voi, fraţi români de i$tfeiupere mesajul ini ■Tisa...“i E cel mai de cursul. Este de (Subliniat Mine, mai ales cei de la lui de Mine şi ai facul
dincolo' de Prut, vă ur milor noastre, care bat în preţ bun al nostru, ce a. Facultatea de Maşini şi tăţii noastre, prin forţa
mărim întreaga frămân acelaşi ritm c u . inimile Jasigurat de veacuri exis-, faptul, că frecvenţa la toa Instalaţii Miniere, au avut împrejurărilor, au ajuns
tare, toate gîndurile şi voastre, mesaj rostii în tenţa răsăriteană a laţi-, te formele de tnvăţămînt, o reuşită deplină în • prac să profeseze în străinătate.
eforturile şi vă asigurăm aceeaşi „ ..limbă sfintă,/ nit&ţii în umbra Garpa- îiV luna scursă de la înce tică, inclusiv cei ce au pe Reîntorşi ocazional la
—in faţa popoarelor lu Limba vechilor cazanii/ ţilor şi la gurile Dunării. perea -anului universitar, netrat în alte domenii, în Institutul de Mine, toţi,
m ii iubitoare de pace' şi Gare-0 plîftg şi care-o cîn- >Să-i păstrăm, să-l dez a fost bună şi -foarte bună. afara celui minier, unde dar absolut toţi,: au avut
progres — că nu vom avea tă/ Pe lâ vatr.a lor ţă voltăm şi să-l scoatem li . ■. — In rindul , părinţii r s-au întîlnit cu absolvenţi cuvinte de laudă despre
nici noi linişte şi pace ranii". ber şi demn în lumina care nu au cobii : studenţi. de la institute de învăţă- pregătirea căpătată în Pe
pină cînd nu va fi instau Să .continuăm să culti spiritualităţii universale la Petroşani ori, si mai mînt superior considerate troşani. • De asemenea, r a-
rată liniştea şi înţelege văm şi să ne iubim cu cu tot ceea c i asigură pe tău; chiar al cel dt ce îi „mai bune de acei părinţi jorilatea institutelor de în
văţ ămînt superior străine
rea pe întregul pămint toată puterea sufletului renitatea neamklui ro au, persistă impresia că la care dumneavoastră vă recunosc oficial Institutul
moldovean. Vă -asigurăm nostru, al tuturora, a- mânesc intre neamurile studenţii acestui institut au referiţi în întrebare. Aici de Mine din Petroşani, cu
de tot sprijinul nostru ceastă limbă în care ma Pămînthlui.' ating nivelul de cunoştin mai adaug părerea perso unele dintre ele avînd" şi
ţe al celor din alte centre nală formată în cei peste
legături directe. De. aici
se desprinde sentimentul
de încredere şi speranţă;
•— Şt O întrebare nostal
CONCURS de asemenea; la Instan-, ■iţedoara, ar putea fi gem de cercetători si lucrători COFETĂRIA „ARTA"
DE PRESELECŢ1E ţele de judecată, organe zate că ţin afară, supuse ~ de Ia Arboretumul din DEVA PROMITE gică. Dacă aţi fî îii locul
studentului, inir una - din
le de executare silită, pri intemperiilor, 160 de lăzi Simeria . se preocupă şi
O tradiţie îşi urmează mării să sprijine proce cu care s-au transportat de obţinerea unor puieţi S-a redeschis,, la 1 no băncile amfiteatrului, cum
cursul, afllndu-se acum, sul. de încasare a dato ouă. Dar vina n-o poartă ornamentali ce sînt jrro- iembrie, Cofetăria „Aria" .aţi privi lucrurile? Dar din
punctul de vedere al ca
in pragul celei de-a Xl-a riilor de la debitorii răi ele. I.C.R.A. Deva, care duşi în pepinierele anexe Deva, care s-a mutat peste drului didactic ?
ediţii. Compania Autono- — platnici. le-a adus nu le mai ri ale staţiunii. De aici se drum, în locul fostei li — Aş mai vrea să fiu
. mă de Turism pentru Ti Avertizăm pe toţi cei dică. snsţinînd că şi pot livra !d cerere puieţii brării; Spaţiul dc servire • student şi să stau ,;ntr-una
neret şi Clubul Tineretu care nu-şi achită datorii I.C.R.A. Hunedoara are: de ruşinoase, diferite spe ■ este acum mai mare dar clin băncile amfiteatrelor
lui Deva organizează. în le că sînt răspunzători de obligaţii în acest sens, iar , şi moi atrăgător ca as şi aş mai adăuga — cu
perioada 23, 24, 25 no consecinţele ce le vor su -I.C.R.A. Hunedoara refu cii de arbuşti decorativi, pect, mesele aii fost re minţea de acum Cum aş
iembrie 1990, concursul porta dacă G.l.G.C.L. De- ză s-o facă, pe motiv că magnolii. Solicitanţii — novate, scaunele înlocuite. privi lucrurile? întotdeau
de muzică pop „Stelele Dar, ceea ce a atras pe na profitabil pentru mine.
Cetăţii". foarte numeroşii consu Acest lucru, după părerea
' Pentru tinerii din ju
mea ar însemna să profit
deţul Hunedoara, se orga matori, prezenţi în faţa de tot ceea ce mi se oferă,
de
uşii cu mult înainte
nizează o preselecţţe, INFORMAŢII • NOTE ba ţnai' mult, prin atitudi
miercuri, 14 noiembrie ora deschiderii, a fost a- nea mea, aş căuta să mi
1990, ora 16, la Casa de prOvizionarca sa deose se ofere şi mai mult.
Cultură din Deva. bită. Pe lingă ciocolată, Aş mai profita perfectio-
Doritorii sînt rugaţi .u bomboane de ciocolată, je- rpndu-mi, .cunoştinţele de'
pregătească două piese va nu-şi va mai. putea nu le aparţin.. primării, unităţi ale leţirt, cofetăria a oferit informatică — programare
muzicale, din repertoriul desfăşura în m o i normal Din această „pasate" de G.l.G.C.L., unităţi econo clienţilor săi o foarte va '.Intr-unui din limbajele pen
românesc sau din cel In activitatea, eu consecinţe răspunderi cineva pierde, mice şi instituţii, gospo riată gamă ’ de produse tru calculator şi să-mi în
ternational. (N.V.). negative asupra condi fiind vorba despre nişte dării . ale populaţiei' —, realizate in laboratorul suşesc cel puţin o limbă
ţiilor de viaţă ale întregii care doresc să ornamen propriu. Din cele 14 sor străină de largă circulaţie.
APEL populaţii. valori care in prezent teze parcuri, zone r verzi timente de prăjituri, une De asemenea, aş citi bele
Rugăm asociaţiile de reazimă pereţii magazinu sau unele incinte se. pot le cu fost produse noi, tristică, cărţi de artă,, aş
Colectivul de salariaţi locatcM debitoare să-.şl lui, fMnd. supuse pierderii adresa direct la Parcul' Şi, în măsura în care v o î face excursii în natura
al G.l.G.C.L; Deva ape intensifice activitatea, şi degradării. (ESTERA Defidrologic din Simeria. dispune de materia primă splendidă o împrejurimilor,
lează la populaţia care pentru a-şi diminua dato Şi pescarii găsesc aici necesară, ne asigură , şefa compensînd în felul .acesta
beneficiază de serviciile riile faţă de G.l.G.C.L. SI N A I unităţii, aceste sortimente posibilităţile culturale re
sala şi are restanţe să-şi Deva. principala lot unealtă de vor fi produse în ' conti lativ limitate, ale oraşului.
ăchit'e datoriile, atît la CINE IUBEŞTE pescuit: beţe din bam nuare. Spre bucuriei con Acest răspuns sună cam
asociaţii, cîţ şi direct la CINE RIDICA FRUMOS! TL NATURII;.. bus—- specia, perfect acli sumatorilor şi în special cuminte, însă îl pot - argsi-.
casierie, pentru a nu face AM BALAJUL? matizată şi cultivată pe a ţţevilor Liceului „De- menta astfel : viaţa de
imposibilă desfăşurarea cebal”, cu care cofetăria student este poate cea
activităţii din lipsă de Lucrătoarele Alimenta Pe lingă atribuţiile ce porţiuni apreciabile de se învecinează. (V. RO mai programată şi planifi
mijloace băneşti; apelăm, rei 26 din Micro V, tlu- le are, inimosul colectiv teren. (S. CERBU:). M AN). cată perioadă. - din viaţă
omului şi* deci, nu trebuie
irosită. .....
