Page 3 - Cuvintul_Liber_1990_242
P. 3
A. 10 — DUMINICĂ, 11 NOIEMBRIE 1990 PAG 3
■fniw .......... ....... ...... . mm “ ■ Chelner, cînd ■ ai
să ieşi- Ia pensie, . te O ANIVERSARE LEGATĂ
rog să-i spui succe PE DEVA
sorului dumitale că aş-
.rtliimf f iYi......... tept o halbă— • '■>> - în zilele de 8 şi 9 no execuţiei, fiind vorba de
iembrie a.c. se împlinesc actualul cartier „Viile-nai?,
20S ani de la executarea, tn colţul drept al ac
REFLECŢIA ZILEI prin decapitare,' a unui tualei străzi D. Cantemir,
număr de 34 ţărani răz la intersecţia cu ştr, Ho
) vrătiţi din jurul pevei, ria, unde există o CRUCE
„Viaţa este prea scurtă pentru a Citi cu ocazia răscoalei lui de piatră, ridicată de so
cărţi proaste", - Horia, ca urmare a jude ţii Măria şi Cprdin Arde,-
Proverb englezesc căţii nobililor din acest lernu, neînsoţită de nici
oraş. 0 inscripţie.
După Nicolae Densusea- Afirmaţia de sub ali
nu (1846—1911), urmat de niatul precedent aparţinu
David Prodan („Răscoala dr. Victor Şuiagă, în vîr-
DESPRE CÂRTI lui Horia", voi, I, pag. stă de 92 de ani, transmisă
' • „O carte bună e ca o amantă pe care o apropii 366 şi urm.), tn prima zi de cinci persoane compe
de tine sau care te seduce prin farmecul gingăşiei şi au jost executaţi 20 de tente, dar prcdecedate.
ii. atenţiei neîncetate". ţărani,' iar în ziua ur „Răzbunarea de la De
ile TUDOR ARGHEZI mătoare, 14. Qelor din va" — pentru că aşa a
er- • .„O carte bună e aceea care ne cultivă spiri urmă li s-au înşirat nu fost calificată de dr. Pro
tul sdu ne înspică sentimente frumoase; aceea pe mele. şi localităţile de dan — avea „menirea să
care, cînd o citim, ne simţim mai luminaţi sau-mai obtrşie. inspăimînte pe ţăranii
buni". Executarea a avut loc răzvrătiţi".
GARABET ASLAN — după aceiaşi autori — La Alba Iuita — con
• „Eu aş defini cartea ca pe o lucrare de vră in spatele cetăţii, fiind siderată Bethlaemul, Gol-
jitorie din care ies tot soiul de imagini care tulbură precedată dă rugăciunea gota si Ierusalimul -NEA
minţile şi modifică sufletele". „Tatăl nostru* rostită M U LU I ROMANESC '-ia
ANATOLE FRANCE de-un preot. Groapa a unde-au fost frînţi pe roa
• „O carte iubită c o rudă, o soră scumpă a su fost comună, iar capetele tă Hoţia ş i. Cloşca, peste
fletului nbstru". >fiind tăiate dintr-o singu citeva zile, mal precis la
; . EMJÎ, GÂRLEANU ră lovitură se rostogo 1 decembrie a.c., se va
A • „Cărţile sîut mai preţioase dOcit toate bogă leau de la sine, în timp sărbători 7AUA NAŢIO
ţiile, şi nimic dîn ceea ce putem dori nu face să fie ce trupurile erauîmpinse NALĂ A ROMÂNIEI.
asemuit cu ele". . In aceeaşi groapă, de că Jertfa celor 34 de ţărani
Sir JOHN LOBBOCK tre călău. Groapa a fost răzvrătiţi n-a fost 'In
• „O carte bună este aidoma unei discuţii cu un acoperită apoi cu pămint. zadar.
om inteligent". Tradiţia locală preci
A. N. TOLSTOI zează insă locul exact al CONSTANTIN PREDA
ite • „Adevăratul cititor, Ia tel eu adevăratul dru
UV ■ meţ, e acela care citeşte dc dragul de a citi, carc-şi
face din satisfacţiile ee-i procură lectura deprinderi
superioare si care riu oboseşte niciodată!". NERO - INCENDIATORUL ROMEI? (li)
PERPESSICIUS
Selecţie dc.ILIE LEAHU Bine sfătuit de profesorii Nero şi-i neagă
şi 'Consilierii săi, printre care puterea- asupra pr<pv$n£lllop
ice Seneca^şi prefectul- Burus, romane. Deodată, 'totul- se
precipi*. O parte dio impe
Nero îmbunătăţeşte în mod
Xc- eonsiderateiL legislaţia şi ad riu recunoaşte ca Impărtt f
lor ministraţia imperiului. Ulti
.SĂ NU FURI* o o a o o 0 <s©0 0 0 0 « 0 0 0 0 0 0 ,0 0 «9«90000» 0 0 0 0 0 » 0 0 0 ®0 r pe Găiba. Seratul' Iwmel»
mii’ opt ani de ; domnie- ai pretorv^ili ^ şl ostaşii se a-
tră După legiie - lui Kîctirg, toreîndu se cu eoşiileţul, ■ V I S 7 ;; ? 1 Nero 4ŞiM»7 - fost Lâturâ lui Galba. Proscris
Infama sâ( Agiippina îi
furtul era îngăduit în l-a întrebat: „Nu ţi-a pune mereu beţe în roate, prin decret pubU<^. abaodo-r [
Sparta, dar pe cine-1 prin fost teamă că voi lua mai Supravieţuind pir ţolului amiezii, deoarece ambiţiile ei .nu mai nat do toţi. Nero fu'gş "ifin* *
Borna împreună otr«eT<Rî-af
deau îl pedepseau foarte multă zmeură ?". „O, Porumbu-şi pleacă frunzele-n pămint. sînt luate în scamă de fiu> casei, ştiind câ totuşi va ff
or, aspru. S-a întîmplat oda doamnă", răspunse el, „a- Lujerul visează rouă dimineţii, Publicul, sătuli de omojrurile prins şi omorît prin bătaie-
if tă că un copil a furat o tunci eu aş fi pierdut cel Rădăcinile sc-nfig inspre mormiut. săvîi’şite de A^Fippina, cere şi sfătuit de Senecar pune
omorîrea acesteia. Nero, eu
vulpe, pe care a ascuns-o mult > zmeura, dar d-ta P L O. A I A părere de rău, aprobă uci să i.se sape groapa sub ochii
sub haină. Proprietarii iii fiJurat-o şi aceasta ar Zăvorîtă-n norul atîrnat de cer, derea mamei iul (|n anul lui, în • care a . fost. ; ăşes£at
veniră şjt căutară vulpea fi fdsţ mult mai rău". Ploaia-şi plînge aprig dorul dc pămint, i cînd ea avea 45 de ani). după ce şi-a.. înfipt ptunna--.
Iul în gît. Murise clnd avea ,
peste fot,* dar copilul ţinu - - ☆ - După execuţie, t.senatul • îl
. Sărutarea gliei lacrimile-i cer,, 30 de ani şi şase luni şi. doni^
animalul 'Ia sine şt nu se In Anglia; pentru urî Foşnetul pădurii, abttrUl ei sfînt. feiicită pe împărat c£ au scă nise 13 ani şl opt. luni,
trădă cu nici un gest, deşi : furt.de 12 bani, făjstah- pat de o criminală care porul care l-a iubit nu l-a .
ucidea, din umbră, pe toţi
vulpea îşi împlintase din torul era ipur şi simplu - F A T A M O iLG A N.A , cane II stăteau |n cale, Is pitat timp de aproape. 50
ţii adine în trupul iui. spînzurat. O pedeapsă atit Fata morgana zarea iar inundă c i toricii aiţrmâ eă înainte de dc ani. Unii credeau că nu '
După -ce au plecat cei care de aspră avu drept • ur Cu apeie-r sclipind in soarele amiezii. -; execuţie, Agripplna L-a bles a murit,' deoarece cei doi;
Împăraţi care L-ai» , urmat
căutau animalul, prietenii mare stîrpirea hoţilor, Visează porumbiştea la izbindă, temat pe Nero : „praful .(Galba şi O thof tşl comple
să se aleagă si de tine aşa
băiatului îl certară şi îi creşterea cinstei şi onoa- Murind încet, încet, în leslele cirezii. cum se alege şi de mine44. tau semnătura si^ cu nume» .
spuseră că mai bine să fi roi în ţara. Regele' Atfred S P E R A N Ţ A Treburile ati fnceput să Ie Nero. Tstoricii afirmă câ
arătat vulpea, decît să spre a pune la încercare meargă râu în întregul im Nero, care se considerâuh
Liri sufere atîla durere. „Nici pe supuşi, lăsă să fie aşe Se cufundă-n ape orele de smoală, periu roman. In primăvara mare artist. înainte de? ase
Cresc în răsărituri raze purpurii.
decum,; răspunse copilul, zate în .stradă, pe crăcile anului Cj; duşmanii Iui Nero, omorî, a spus sosplnlnd 2
mai . bine aş fi murit pomilor, brăţări şi lan Ziua îşi înalţă lumină domoală Vindcx guvernatorul pro- ,<Ce maro artist pierde !u-
decît să fiu descoperit in ţuri de aur, dar nimeni Speranţă’sublimă pentru toţi cei vii. ^inefei. Galieî Celtice şl palba mea“.
provmciei
— guvernatorul
GEORGE PAVEL
furt".; nu se atinsa de ele. Dacă Spaniei, denunţă domnia lui (va-urma) .
•»V vreun • trecător şi-ar fi 'f;0©OOQOO!>000000000000000®000®00<lO©0#0©0
Un hoţ furînd ceva de pierdut punga,: putea fi.
la Dcmohştenb zise;: „Nu ţ sigur' că o va găsi la
■ştiam că' e ni tău“.„D,ar poliţia oraşului sau la
aceea ştiai că nu este a! iociîl respectiv. 0 lovitură de stat medicală! (I)
tău", 'răspunse Denionste- •>{ : -
ne. Luitprand. regele Lon-
. ~k fţobarziior, dădu ordin ca
O doamnă povesti ur hoţilor să li se taie barba Sîmbătă, 7 noiembrie 1987, a : fost organizată de pri proape permanentă, de cut într-o familie de con
mătoarele: într-o zi veni şi părul. Pedeapsa aceas-'" preşedintele pe viaţă al mul ministru Zine Ben exaltare, asociate la un diţie modestă să pare că
la poartă un băiat, care ta era. foarte ruşinoasă, Tunisiei, Habib Burguiba, Aii şi astfel.s-a evitat re orgoliu fără limite, cu a fost afectat în mai mare
îmbla zmeură spre cum pe vremurile acelea. Ho s-a trezit in palatul său luarea unui proces inten o hipertrofie a sinelui". măsură decît cele două
părare. Ea îi luă coşule- ţii erau bătuţi cu t bi la orele 4 dimineaţa eutp tat la ordinul preşedin Acestea ar constitui de surori şi cei cinci frâţi
ţul din roînă şi se duse ciul şi erau aruncaţi în îi era în obicei. De măi telui mai multor politir fapt doar creasta unui de-moartea mamei Rămas
la bucătărie spre a eîn- temniţele cete mai întu mulţi ani somnul săli era cîeni islamici, în care mai iceberg. * megalomania, fără mamă la 10 ani. rie-
tă ri' zmeura. Băiatul ră- . necoase din ţară. doar de patru o-e şi Ju mulţi dintre aceştia tre narcisismul, fiind proprii - glijat de tată, copilul a -
mase’ în timpul acesta a- mătate pe noapte... r e buiau să fie condamnaţi aproape fiecărui şef de cunoscut serioase carenţe
fară, şi aşteptă; flîiierîhd Selectate dc ' această dată în locul va afective Aceasta expli
Un cin tec. Doamna, Sn- Pr. AVRAM PETR1C letului care îi aducea mi că rezult Urle slabe la
cul dejun, au pătruns în PUTEREA Şl BOALA * învăţătură• > în liceu. A,
cameră doi generali şi un • BOALĂ PUTERII urmat d reiatul la Paris,
colonel, împreună cu mf- eăsfltorjndu-se. la 24 de
' nistrul apărării. De fapt; • PUTEREA BOLII ani cu MathBde Lorrain
articolul 57 al constituţiei care avea 37 de ani. Re
tunisiene prevedea ca „în venit Ia' Tunis Burguiba
caz de incapdritate" pre ; la moarte ; procesul; tre stat; se mai adăugau şi s-a înscris în Harouî- de
şedintele să fie înlocuit buia reluat în 9 hoiem-i alte diagnostice : psihoză avocaţi si a început să
prin primul minjstru. brie 1987, dată la care maniaco-depresivă, sufe -- • - ......r~ -
Burguiba a îticercat în trebuia validat şi un pro rinţă renală, ateroscleroză turian sare cerea eman- -
zădar să-şi cheme garda, iect de asasinare a pri avanşătâ cu interesate pe? ciparea ponorului, sfîrşi
aceasta fusese înlocuită în mului ministru, urmînd rebrală şi cardiacă; boală tul protectoratului fran
timp ce el dormea. Pe . ca atentatul să fie pus pe Parkinson, . senilitate cu cez : Dărîndu-i-se prea
fereastră se zăreau blin seama mişcării islamice. elemente de demenţă,' de con^^rvaior nrovoacă o
datele care încercuiau pa : De subliniat că actului gradarea fiind evidentă şi sciziune în antt Î934 fon
latul, Peste aşteptări, de înlăturare a lui Bur- rapidă după anul 1980. dează P-v-tHul N^odestu-
„oaspeţii" preşedintelui nu , guiba i-au dat legiti- La un moment dat Bur rian oledind Dentru vio
erau deloc agresivi ci, t mitate medicală, şapte guiba conta printre mai lent ă =i clandestinitate.
; profesori care hau îngri marii timpului său. In Consecinţele n-au întîr-
dimpotrivă, ceea ce sem jit pe preşedinte confir- . copilărie şi adolescenţă -iat, închisoarea repetată
nifica sfîrşitul politic al
. mînd „incapacitatea fizi- nimeni nu-i prevedea ţin şi exilul — 12 ani de pri
preşedintelui. Nici băr . câ şi mintală de a gu- viitor deosebit; era fra vare de libertate.
bierul nu a fost lăsat' ■ verna" a şefului statului. gil. plăpînd, cu repetate fVa urma)
*C f t PASĂ ARE CO AD A S C U R T Ă ... să-şi facă datoria. înlătu Fostul preşedinte „sufef bronşite şi teama de tu
/ berculoză. Ultimul năs n- * •' ” ■ t:t s t o i c a .
Desen de ALEXANDRU RUGESCU rarea abilă a lui Burguiba- rea de o surescitare a-
